Decizie nr. 31 din 05.03.2026

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „sunt în drept să prezinte" din articolul 131 alin. (5) din Codul fiscal, ridicată de dnii Ion Gherman și Pavel Gherman, precum și de dna Ala Gherman, în dosarul nr. 3-2339/2023, aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost transmisă la Curtea Constituțională de dl judecător Grigorii Cazacu, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se află cauza de contencios administrativ inițiată de dnii Ion Gherman și Pavel Gherman, precum și de dna Ala Gherman, împotriva Serviciului Fiscal de Stat, cu participarea în calitate de terți a Procuraturii Generale și a Ministerului Afacerilor Interne. Cauza are ca obiect obligarea Serviciului Fiscal de Stat de a prezenta informațiile obținute în cadrul controlului fiscal în privința unui contribuabil.

În ședința de judecată, dnii Ion Gherman și Pavel Gherman, precum și dna Ala Gherman, au ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „secret fiscal" din articolul 129 pct. 19) și a textului „sunt în drept să prezinte" din articolul 131 alin. (5) din Codul fiscal.

Printr-o încheiere din 2 iulie 2025, Judecătoria Chișinău a admis parțial ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională doar în partea verificării textului „sunt în drept să prezinte" din articolul 131 alin. (5) din Codul fiscal.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului fiscal, adoptat prin Legea nr. 1163 din 24 aprilie 1997, sunt următoarele:

Autorii excepției susțin că prevederea „sunt în drept să prezinte" din articolul 131 alin. (5) din Codul fiscal îi permite Serviciului Fiscal de Stat să facă abuz de competența sa de a prezenta, la cerere, informații fiscale despre contribuabili. În acest sens, autorii îi solicită Curții să înlocuiască textul „sunt în drept să prezinte" cu „au obligația să prezinte" în articolul 131 alin. (5) din Codul fiscal. În opinia autorilor, această modificare ar exclude abuzurile și ar evita situațiile în care Serviciul Fiscal de Stat ar urmări, în aplicarea legii, alte scopuri decât cele avute în vedere de Curtea Constituțională în Hotărârea sa nr. 24 din 10 august 2021. Autorii excepției consideră că această redactare ar fi conformă cu articolele 7, 20, 26, 46, 53, 54 și 127 alin. (1) din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a textului „sunt în drept să prezinte" din articolul 131 alin. (5) din Codul fiscal, ține de competența Curții Constituționale. Această dispoziție nu au constituit anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces și este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ privind obligarea Serviciului Fiscal de Stat să prezinte rezultatele unui control fiscal în privința unui contribuabil.

Pentru a putea fi declanșat controlul de constituționalitate, Curtea trebuie să confirme aplicabilitatea prevederilor legale contestate în cauza examinată în fața instanței de drept comun care a sesizat Curtea cu excepția de neconstituționalitate.

În jurisprudența sa, Curtea a menționat că condiția aplicabilității prevederilor legale contestate presupune ca acestea să fie incidente în cauza examinată și să producă efecte juridice în privința autorilor (a se vedea DCC nr. 94 din 15 iunie 2021, § 23).

În sesizarea lor, autorii susțin că textul „sunt în drept să prezinte" din articolul 131 alin. (5) din Codul fiscal, care se referă la prezentarea de către organele cu atribuții de administrare fiscală, între care Serviciul Fiscal de Stat, a informațiilor de care dispun cu privire la un contribuabil concret, este neconstituțional. Curtea constată că această competență este aplicabilă în cazurile enumerate la literele a)-p) de la articolul 131 alin. (5) din Cod, inclusiv în situația în care informația este solicitată de instanțele de judecată, în scopul examinării cauzelor ce țin de competența acestora, care este reglementată la litera c).

Așadar, având în vedere că în cererea lor de chemare în judecată reclamanții îi solicită instanței de judecată să oblige Serviciul fiscal să prezinte rezultatele unui control fiscal (a se vedea § 3

Autorii excepției enumeră articolele 7 (

Curtea reține că autorii excepției nu au motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituționale menționate. Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituție, precum și citarea unor considerente din jurisprudența Curții Constituționale în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 135 din 27 septembrie 2022, § 26). Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepții de neconstituționalitate, Curtea l-ar substitui pe autorul acesteia la formularea criticilor, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr. 93 din 1 august 2023, § 23).

Pe de altă parte, Curtea menționează că în acest caz chestiunea prezentării informațiilor fiscale în privința unui contribuabil se decide în urma unui proces de judecată. În acest proces, persoanei îi sunt oferite toate garanțiile procedurale. Persoana are posibilitatea să-și prezinte argumentele și probele prin care să demonstreze de ce trebuie să i se ofere acces la informațiile solicitate.

Astfel, reglementarea strictă a accesului la informațiile despre un contribuabil nu are ca efect blocarea absolută a acestui drept, ci creează un cadru normativ în care două interese concurente - interesul particular al unui participant la proces, bazat pe dreptul de a avea acces la informațiile despre un contribuabil, și interesul general al societății, bazat pe nevoia de apărare a confidențialității informațiilor fiscale, - să poată fi optimizate, adică echilibrate corect.

Prin urmare, Curtea notează că prevederile contestate nu prezintă vreo problemă de ordin constituțional, de vreme ce îi permit instanței de judecată să pună în balanță interesele privind protecția datelor cu caracter personal cu interesele persoanei la proces de a avea acces la informațiile solicitate, potrivit articolului 54 din Constituție.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.