Decizie nr. 102 din 05.08.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 181

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna Ana Cucerescu, judecător de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Circumstanțele litigiului principal, așa cum au fost formulate de autorul sesizării, pot fi rezumate după cum urmează.

Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de acuzare a dlui Leonid Vaca de comiterea infracțiunii prevăzute de articolele 30 și 181

În procesul de examinare a cauzei, dl avocat Anatolie Pitel a ridicat, în interesele dlui Leonid Vaca, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „surse interzise de lege" din articolul 181

Printr-o încheiere din 19 iunie 2025, judecătorul cazului a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Autorul sesizării afirmă că sintagma „surse interzise de lege", cuprinsă în norma contestată, nu respectă cerințele clarității și previzibilității legii penale. Acesta susține că expresia nu este definită în legislația penală, fapt care conduce la o interpretare extensivă în defavoarea destinatarilor normei și permite aplicarea prin analogie a legii penale.

Totodată, autorul excepției apreciază că lipsa de claritate și caracterul imprevizibil al sintagmei contestate afectează în mod direct exercitarea dreptului său la apărare și a dreptului de proprietate.

În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin. (3), 20, 22, 23 alin. (2), 26, 43 și 46 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, excepția este formulată de un subiect abilitat cu acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textul „surse interzise de lege" din articolul 181

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care persoana este acuzată de finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a participanților la referendum. Curtea admite că instanța de judecată va ține cont de prevederile contestate în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Curtea reține că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 87 din 25 iulie 2024, § 15).

Autorul excepției susține că prevederile contestate sunt contrare articolelor

Cu referire la articolele 20, 25, 26, 43 și 46 din Constituție, Curtea reține că autorul excepției nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituționale menționate. Astfel, Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituție, precum și citarea unor considerente din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene pentru Drepturile Omului, în lipsa unei argumentări proprii, nu reprezintă critici veritabile de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 114 din 26 septembrie 2023, § 16). Anterior, Curtea a subliniat că nu-l poate substitui pe autorul excepției la formularea argumentelor de neconstituționalitate, pentru că ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr. 93 din 1 august 2023, § 23; DCC nr. 46 din 14 mai 2024, § 20).

Referitor la pretinsa lipsă de previzibilitate a sintagmei contestate, Curtea amintește că prevederile articolelor 1 alin. (3), 22 și 23 din Constituție garantează standardul calității legii penale substanțiale (a se vedea DCC nr. 93 din 7 iulie 2022, § 21). Curtea a reținut că dispozițiile articolului 22 din Constituție garantează, împreună cu prevederile articolului 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, principiul legalității incriminării și a pedepsei penale (

În primul rând, Curtea observă că utilizarea sintagmei „surse interzise de lege" în contextul infracțiunii de finanțare ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a participanților la referendum reprezintă un exemplu de tehnică legislativă de reglementare a unei norme de trimitere. Cu alte cuvinte, prevederea penală în cauză a fost formulată de legislator în termeni generali și abstracți pentru a fi completată cu un conținut juridic precis din diferite dispoziții legale. Această modalitate de formulare a normelor juridice prin trimitere la alte norme juridice este o tehnică legislativă folosită frecvent de legislator în materie penală (a se vedea, spre exemplu, și textele: „interzise de lege" din articolul 241; „nepermise de lege" din articolul 251; „prevăzute de lege" din articolele 134

În acest sens, Curtea Europeană a reținut că utilizarea tehnicii „trimiterii generale" la incriminarea actelor sau omisiunilor nu poate ridica o problemă din perspectiva articolului 7 § 1 din Convenție, ca atare (a se vedea,

De asemenea, Curtea Europeană a constatat că o lege poate îndeplini totuși condiția previzibilității chiar dacă persoana în cauză trebuie să recurgă la o consiliere juridică adecvată sau prin interpretarea acesteia de către instanțe, pentru a evalua, într-o măsură rezonabilă, consecințele pe care le poate avea o anumită acțiune (a se vedea

În acest context, Curtea notează că infracțiunea de finanțare ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a participanților la referendum face parte din capitolul infracțiunilor îndreptate împotriva drepturilor politice, drepturilor sociale și altor drepturi fundamentale ale cetățenilor.

Curtea reține că articolul 25 alin. (1) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice stabilește ca fiind „surse de finanțare a partidelor politice: (i) cotizațiile de membru de partid; (ii) donațiile, inclusiv cele colectate în cadrul manifestărilor de agrement, culturale, sportive sau altor manifestări de masă organizate de partid, cu condiția că sunt luate la evidență în modul stabilit; (iii) alocațiile de la bugetul de stat, potrivit reglementărilor prezentei legi și legii bugetare anuale; (iv) alte venituri legal obținute conform articolului 24 alin. (3)". Pentru a nu admite interpretări în aplicare, legislatorul a prevăzut în mod imperativ că „ partidele politice nu pot folosi alte surse de finanțare decât cele prevăzute la alin. (1)" (a se vedea alin. (2) din articolul 25 din Lege). În cazul în care persoana nu respectă norma imperativă citată

Așadar, Curtea a ajuns la concluzia că la aplicarea textului contestat destinatarul legii are suficiente repere și poate stabili sensul prevederilor contestate prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, pornind de la sensul uzual al sintagmei criticate în raport cu esența infracțiunii incriminate.

Din aceste considerente, Curtea constată că sintagma contestată nu afectează articolul 22 în coroborare cu articolele 1 alin. (3) și 23 alin. (2) din Constituție, din perspectiva argumentelor invocate în sesizare.

Astfel, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.