Decizie nr. 63 din 12.06.2025

La originea cauzei se află sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a textului „hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de instanța de insolvabilitate pentru încălcări de procedură, la cererea administratorului insolvabilității/ lichidatorului sau a reprezentantului debitorului" din articolul 59 alin. (1) din Legea insolvabilității în redactarea anterioară Legii nr. 313 din 26 decembrie 2024, ridicată dl avocat Pavel Pitihin, în interesele SA „Energbank", în dosarele nr. 2i-105-4/2018 și nr. 2i-105-5/2018, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central.

Sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate au fost trimise la Curtea Constituțională de dl judecător Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău, sediul central, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza pct. 18 din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională, căruia i-a atribuit numărul 221g/2024.

Prin hotărârea din 9 iunie 2015, Curtea de Apel Chișinău a intentat procesul de insolvabilitate în privința

La 24 septembrie 2024, lichidatorul societății insolvabile dl Nicolae Bostan i-a informat pe creditori despre convocarea adunării creditorilor pentru data de 1 octombrie 2024.

La 3 octombrie 2024, dl Nicolae Bostan i-a prezentat instanței procesul-verbal al adunării creditorilor din 1 octombrie 2024.

La 11 octombrie 2024,

În ședința de judecare a contestației, reprezentantul creditorului

Prin Încheierea din 28 octombrie 2024, Judecătoria Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prin hotărârea din 9 iunie 2015, Curtea de Apel Chișinău a intentat procesul de insolvabilitate în privința

La 2 septembrie 2024, lichidatorul societății insolvabile, dl Nicolae Bostan i-a informat pe creditori despre convocarea adunării creditorilor a

La 25 septembrie 2024, dl Nicolae Bostan i-a prezentat instanței procesul verbal al adunării creditorilor din 16 septembrie 2024.

La 11 octombrie 2024,

În ședința de judecare a contestației, reprezentantul creditorului

Prin Încheierea din 28 octombrie 2024, Judecătoria Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Autorul excepțiilor menționează că textul contestat nu le permite creditorilor să conteste hotărârea adunării creditorilor pentru încălcări de procedură. Astfel, potrivit prevederilor criticate, dreptul de a contesta hotărârea adunării pentru încălcări de procedură este acordat exclusiv administratorului/lichidatorului și reprezentantului debitorului, iar creditorii pot contesta hotărârea respectivă doar din motive de ilegalitate. În special, în sesizare se afirmă că prin hotărârea adunării creditorilor din 1 octombrie 2024, contrar legii, s-a decis excluderea creanței autorului sesizărilor, fapt ce afectează dreptul de proprietate al creditorului, iar imposibilitatea contestării acestei hotărâri creează o inegalitate între diferiți participanți la procesul de insolvabilitate (lichidator, debitor și creditori). Prin urmare, prevederile contestate limitează în mod disproporționat dreptul creditorilor de a contesta hotărârile adunării creditorilor care îi afectează în mod direct.

Autorul pretinde că dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 16, 20, 23 46 și 54 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepțiile de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilității, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate sunt formulate de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepțiilor de neconstituționalitate îl constituie textul „hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de instanța de insolvabilitate pentru încălcări de procedură, la cererea administratorului insolvabilității/lichidatorului sau a reprezentantului debitorului" din articolul 59 alin. (1) din Legea insolvabilității în redactarea anterioară Legii nr. 313 din 26 decembrie 2024. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că, pornind de la natura excepției de neconstituționalitate, ea poate fi ridicată și în privința actelor care nu mai sunt în vigoare, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă raporturilor juridice litigioase și este determinantă pentru soluționarea cauzei (a se vedea DCC nr. 50 din 4 iunie 2024, § 21; DCC nr. 141 din 7 noiembrie 2024, § 29).

Curtea constată că articolul contestat a mai făcut anterior obiect al controlului constituționalității prin prisma altor critici.

După cum rezultă din sesizări, un creditor a formulat o contestație împotriva hotărârii adunării creditorilor. Prin urmare, Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzei în care au fost ridicate excepțiile de neconstituționalitate.

Curtea reține că autorul sesizărilor a menționat incidența articolelor 16 (

În jurisprudența sa, Curtea a reținut că articolele 16, 23 și 54 din Constituție nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existența unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinței abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituție Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (a se vedea HCC nr. 8 din 5 aprilie 2022, § 26; DCC nr. 90 din 15 iunie 2021, § 23; DCC nr. 12 din 2 februarie 2023, § 20).

Cu referire la articolul 46 din Constituție, Curtea observă că autorul nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu norma constituțională invocată. Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituție nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate (DCC nr. 117 din 8 septembrie 2022, §§ 14-15).

Cu privire la incidența articolului 20 din Constituție, autorul critică, în calitate de creditor, imposibilitatea de a contesta hotărârile adunării creditorilor pentru încălcări de procedură, având în vedere, în special, hotărârea prin care s-ar fi exclus creanța unui creditor față de debitorul insolvabil.

Curtea menționează că articolul 59 alin. (1) literele a)-c) din Legea insolvabilității îi permite creditorului să ceară anularea unei hotărâri a adunării creditorilor dacă creditorul: a votat împotriva adoptării acesteia, fapt consemnat în procesul-verbal al adunării; nu a fost admis la adunare fără temei legal sau nu a fost înștiințat în modul stabilit de lege despre data, ora și locul adunării sau este lezat în drepturi printr-o hotărâre asupra unei chestiuni care nu figura pe ordinea de zi a adunării creditorilor sau prin faptul că adunarea a avut loc fără cvorumul stabilit de lege, cu încălcarea cotelor de voturi.

Autorul nu a demonstrat care încălcări de procedură i-ar afecta drepturile invocate sau care situații au fost omise de legislator și-l împiedică să conteste această hotărâre. Critica lui s-a referit doar la faptul că prin hotărârea adunării creditorilor s-a decis excluderea creanței băncii.

Mai mult, Curtea observă că legislatorul a atribuit administratorului insolvabilității/lichidatorului competența de verificare a creanțelor, de includere a unei creanțe în tabelul definitiv al creanțelor și de întocmire a acestuia (a se vedea articolele 66 alin. (1) lit. c) și 143 alin. (4)), iar instanța de insolvabilitate aprobă tabelul definitiv al creanțelor (art. 143 alin. (4)) și validează creanțele necontestate incluse în acel tabel. Fiecare creditor al debitorului insolvabil este în drept să conteste creanțele neincluse în tabelul definitiv al creanțelor în instanța de insolvabilitate (articolele 143 alin. (5), 144 alin. (1), (8)), precum și poate ataca cu recurs eventuala încheiere a instanței de insolvabilitate dacă consideră că aceasta îi încalcă dreptul. Tabelul definitiv consolidat al creanțelor are efectul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile pentru toate creanțele validate, iar eventuala excludere a unui creditor sau a unei creanțe din acest tabel poate fi făcută prin acte judecătorești sau în rezultatul executării creanțelor. Așadar, legislatorul a acordat creditorului suficiente garanții procesuale pentru a-și apăra drepturile încălcate, inclusiv drepturile de creanță în instanța de judecată.

Astfel, autorul nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu norma constituțională invocată. Curtea nu poate reține argumentele sale din această perspectivă.

Prin urmare, pe baza celor menționate

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.