Decizie nr. 37 din 03.04.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „de persoana în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional" din articolul 443 alin. (5) teza întâi din Codul contravențional, ridicată de dl avocat Radu Jigău, în interesele dlui Serghei Bargan, în dosarul nr. 5r-3692/2022, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecător Renata Popescu-Balta de la Judecătoria Chișinău, pe baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție.

La 18 mai 2022, dl Serghei Bargan a fost sancționat contravențional pentru nerespectarea unor reguli de circulație rutieră, potrivit articolului 240 alin. (1) din Codul contravențional.

Dl Bargan a formulat o contestație împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție și împotriva deciziei de sancționare emise de agentul constatator.

În cadrul examinării contestației, dl avocat Radu Jigău a ridicat, în interesele dlui Bargan, excepția de neconstituționalitate a textului „de persoana în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional" din articolul 443 alin. (5) teza întâi din Codul contravențional.

Printr-o încheiere din 20 decembrie 2023, instanța de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului contravențional, adoptat prin Legea nr. 218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Autorul excepției susține că, potrivit prevederilor contestate, procesul-verbal cu privire la contravenție se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator, de persoana în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional și de victimă, atunci când există.

Autorul pretinde că prevederile contestate obligă persoana în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional să-și recunoască vinovăția și să consimtă aplicarea sancțiunii stabilite de agentul constatator. Autorul afirmă că persoana în discuție ar trebui să aibă opțiunea de a semna sau de a nu semna procesul-verbal.

Autorul susține că obligativitatea semnării procesului-verbal de către persoana în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional îi afectează prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare, garantate de articolele 21 și 26 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul contravențional, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textul „de persoană în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional" din articolul 443 alin. (5) teza întâi din Codul contravențional. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cadrul unui proces aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău care are ca obiect examinarea unei cauze contravenționale. Dat fiind faptul că autorul contestă legalitatea procesului-verbal cu privire la contravenție, Curtea admite că dispozițiile contestate pot fi aplicate la examinarea cauzei.

Curtea reține că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența a cel puțin unui drept garantat de Constituție (a se vedea DCC nr. 78 din 3 iunie 2021, § 17).

Autorul excepției a susținut în principal că obligativitatea semnării procesului-verbal de către persoana în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional contravine articolelor 21 (

Curtea notează că articolul 21 din Constituție garantează principiul prezumției de nevinovăție, potrivit căruia orice persoană acuzată de comiterea unui delict estre prezumată nevinovată până atunci când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale.

Cu privire la articolul 26 din Constituție, Curtea reiterează că dreptul la apărare reprezintă totalitatea prerogativelor și a posibilităților pe care persoanele le au, potrivit legii, în vederea apărării intereselor lor (a se vedea HCC nr. 5 din 3 martie 2022, § 65).

Referitor la criticile autorului, Curtea reține că procesul-verbal cu privire la contravenție este un act prin care se individualizează fapta ilicită și se identifică făptuitorul și,

Așadar, Curtea subliniază că procesul-verbal cu privire la contravenție conține și mențiunile în care se consemnează refuzul persoanei de a semna procesul-verbal și/sau obiecțiile și probele aduse în apărarea sa. Prin urmare, persoana în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional are opțiunea de a semna sau de a refuza semnarea procesului-verbal cu privire la contravenție.

Referitor la criticile autorului potrivit cărora prevederile contestate obligă persoana să-și recunoască vinovăția și să consimtă asupra sancțiunii stabilite de agentul constatator, Curtea reține următoarele.

Articolul 443 alineatul (11) din Cod stabilește că persoana în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional va fi informată despre dreptul de a plăti jumătate din amendă dacă amenda este plătită în cel mult 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoștință a deciziei de aplicare a sancțiunii contravenționale. Faptul recunoașterii contravenției și al acceptării sancțiunii stabilite de către agentul constatator se consemnează în procesul-verbal cu privire la contravenție.

Totodată, Curtea observă că agentul constatator și contravenientul pot conveni asupra unui acord de colaborare, iar faptul aducerii la cunoștința contravenientului a mărimii amenzii prevăzute pentru contravenția respectivă se va consemna în partea rezolutivă a procesului-verbal (alineatul 11

Astfel, din analiza sistemică a reglementărilor pertinente, se observă că persoanei în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional nu-i este impusă recunoașterea vinovăției. Recunoașterea vinovăției poate avea loc în mod voluntar și în deplină cunoștință de cauză și de înțelegere a consecințelor juridice. Agentul constatator nu aplică sancțiunea pentru nerecunoașterea vinovăției, ci pentru comiterea unei contravenții. Persoana sancționată rămâne, în continuare, posesoarea tuturor garanțiilor procesuale, prin posibilitatea de a contesta în instanță decizia agentului constatator.

Curtea observă că criticile avansate de autor se bazează de fapt pe o interpretare proprie a prevederilor contestate. O dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte și nu poate acționa în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziții incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (DCC nr. 171 din 8 decembrie 2022, § 24).

Având în vedere cele menționate, Curtea reține că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate în discuție nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.