Decizie nr. 13 din 31.01.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 25 și 27 alineatele (3) și (5) din Legea cu privire la secretul de stat, ridicată de dl Alexandru Munteanu, parte în cauza de contencios administrativ nr. 3-3063/2022, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecătoare Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție.

La 18 octombrie 2022, printr-un ordin al Directorului Serviciului de Informații și Securitate, dlui Alexandru Munteanu i-a fost încetat dreptul de acces la secretul de stat.

Printr-un alt ordin din aceeași dată, dl Alexandru Munteanu a fost eliberat din serviciul special prin contract și trecut în rezerva Forțelor Armate.

La 16 decembrie 2022, dl Alexandru Munteanu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului de Informații și Securitate, prin care a solicitat,

La 26 iunie 2024, în cadrul ședinței de judecată, dl Alexandru Munteanu a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 25 și 27 alineatele (3) și (5) din Legea cu privire la secretul de stat.

Printr-o încheiere din 19 iulie 2024, judecătoarea de caz, dna Liudmila Holevițcaia, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii cu privire la secretul de stat nr. 245 din 27 noiembrie 2008:

În sesizare, autorul excepției de neconstituționalitate i-a prezentat Curții un șir de paragrafe din Hotărârea sa nr. 14 din 8 august 2023, referitoare la garanțiile refuzului de acordare a dreptului de acces la secretul de stat, inclusiv paragrafele care rezumă argumentele autorului din sesizarea care a stat la baza acestei hotărâri. De asemenea, autorul a menționat că omisiunea de a reglementa termenul maxim pentru care produce consecințe juridice concluzia Serviciului de Informații și Securitate transformă acest mecanism într-o ingerință disproporționată și gravă în drepturile recunoscute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Totodată, autorul menționează că pe rolul instanței de contencios administrativ se află o cauză similară cu cea în care este vizat, iar instanța a acceptat cererea reclamantului și a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 27 alineatele (3) și (5) din Legea cu privire la secretul de stat. Astfel, pentru că, în opinia autorului, aceste cauze sunt conexe și similare, acesta consideră necesar să ridice, la rândul său, excepția de neconstituționalitate a articolelor respective.

Autorul susține că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 4, 6, 20, 22, 23, 26, 43, 54 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea observă următoarele.

Excepția de neconstituționalitate, ridicată de o parte în proces, este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor Parlamentului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la secretul de stat, ține de competența Curții Constituționale.

Articolul 25 din Legea cu privire la secretul de stat reglementează cazurile de refuz de acordare a dreptului de acces la secretul de stat și dreptul persoanei de a fi informată și de a contesta acest refuz. Curtea notează că unele prevederi ale articolului 25 din această Lege au constituit anterior obiect al controlului de constituționalitate (a se vedea DCC nr. 163 din 1 decembrie 2022, HCC nr. 14 din 8 august 2023). Totuși, din perspectiva criticilor formulate de autorul acestei sesizări, articolul 25 din Legea cu privire la secretul de stat nu a făcut obiectul controlului de constituționalitate.

Articolul 27 alin. (3) din Legea cu privire la secretul de stat reglementează cazurile în care dreptul de acces la secretul de stat încetează. Alin. (5) al aceluiași articol stabilește că încetarea dreptului de acces la secretul de stat conduce la transferul persoanei într-o altă funcție care nu are nicio legătură cu informațiile secrete de stat sau la concedierea ei. Curtea reține că aceste prevederi au constituit anterior obiect al controlului de constituționalitate în Decizia nr. 90 din 25 iulie 2024. Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea care a stat la baza Deciziei nr. 90 din 25 iulie 2024, din cauză că autorul ei a pus în discuție o situație ipotetică și nu a demonstrat aplicarea normei contestate din perspectiva omisiunii pe care o critica în cazul în care a ridicat excepția de neconstituționalitate (a se vedea §§ 18-19). Așadar, pentru că anterior nu a analizat în substanță incidența articolelor invocate în raport cu prevederile contestate, Curtea conchide că, în prezenta cauză, condiția lipsei unei hotărâri anterioare este îndeplinită (a se vedea DCC nr. 163 din 30 noiembrie 2023, § 20).

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ în care reclamantul, ex-ofițer al Serviciului de Informații și Securitate, contestă legalitatea ordinului de încetare a dreptului de acces la secretul de stat și a ordinului de eliberare din serviciul special și solicită restabilirea în funcție.

Totuși, în fața Curții Constituționale, autorul afirmă existența unei omisiunii de a reglementa un termen maxim în care nu poate fi exercitat dreptul de acces la secretul de stat și invocă un șir de paragrafe din Hotărârea Curții nr. 14 din 8 august 2023. În acest sens, Curtea menționează că acordarea sau reacordarea dreptului de acces la secretul de stat poate fi pusă în discuție doar dacă a fost stabilită necesitatea angajatului de a lucra cu informații secrete de stat și acesta și-a dat acordul scris pentru aplicarea măsurilor de verificare de către organele competente (articolul 24 alin. (1) literele a) și b) din Legea contestată). Mai mult, autoritatea publică sau persoana juridică al cărei personal reclamă acordarea dreptului de acces la secretul de stat trebuie să-i solicite Serviciului de Informații și Securitate, în mod motivat, acordarea acestui drept, iar în cazul unui refuz, poate solicita acest fapt din nou, după înlăturarea circumstanțelor care fac imposibilă acordarea dreptului de acces la secretul de stat (a se vedea punctele 104 și 109 din Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităților publice și al altor persoane juridice, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.1176 din 22 decembrie 2010). Prin urmare, într-o cauză în care instanța de judecată trebuie să verifice legalitatea ordinului de încetare a dreptului de acces la secretul de stat și a ordinului de eliberare din serviciul special, critica de neconstituționalitate făcută de autor este irelevantă.

Astfel, din ideile prezentate în sesizării, Curtea nu poate reține nici un argument plauzibil care ar demonstra că aplicarea normei în discuție, din perspectiva omisiunii menționate de autorul excepției, ar putea influența soluția instanței în procesul examinării litigiului inițiat de către autorul excepției.

Așadar, Curtea nu constată nicio legătură între pretinsa problemă de constituționalitate a prevederilor contestate și fondul litigiului principal. În consecință, afirmarea neconstituționalității articolelor 25 și 27 alineatele (3) și (5) din Legea cu privire la secretul de stat în această cauză reprezintă o

Prin urmare, pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.