Decizie nr. 2 din 21.01.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a pct. 29) lit. l) din Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului cu privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de căutare „Automobilul" în Registrul de stat al vehiculelor și introducerea testării autovehiculelor și remorcilor acestora nr. 1047 din 8 noiembrie 1999, ridicată de dl avocat Vladimir Cazmalî, în interesele dlui Constantin Țușco, în dosarul nr. 3-2129/2022, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Vitalii Ciumac de la Judecătoria Chișinău, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. ÎN FAPT A. Circumstanțele litigiului principal

Dl Constantin Țușco a formulat o acțiune în contencios administrativ împotriva Agenției Servicii Publice, care are ca obiect contestarea refuzului de a-i înregistra dreptul de proprietate asupra unui vehicul. Dl Constantin Țușco solicită obligarea Agenției să-i înregistreze dreptul de proprietate asupra vehiculului pe baza actului juridic întocmit în formă simplă scrisă.

În cadrul examinării cauzei, dl avocat Vladimir Cazmalî a ridicat, în interesele dlui Constantin Țușco, excepția de neconstituționalitate a pct. 29 lit. l) din Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999. Aceste prevederi stabilesc că în cazul solicitării transcrierii dreptului de proprietate asupra unui vehicul transmis pe baza unui contract întocmit în formă simplă urmează a fi depusă o cerere în acest sens și din partea fostului proprietar al vehiculului.

Printr-o încheiere din 20 noiembrie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 21 Prezumția nevinovăției „Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale." Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative." Articolul 46 Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia „(1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului, sînt garantate. [...]."

Prevederile relevante ale Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999 cu privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de căutare „Automobilul" în Registrul de stat al vehiculelor și introducerea testării autovehiculelor și remorcilor acestora sunt următoarele: Regulile de înmatriculare a autovehiculelor și remorcilor „ 29. Transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza următoarelor documente: a) cererea noului proprietar, depusă personal sau prin reprezentant desemnat fie prin procură, fie prin împuternicire de reprezentare ce se conține în Registrul împuternicirilor de reprezentare în baza semnăturii electronice (MPower); b) documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra autovehiculului sau remorcii, în original și în copie; c) actul de identitate al solicitantului, în original; [Lit. d), e) abrogate prin Hot. Guv. nr. 201 din 20.03.2024, în vigoare 21.04.2024] f) certificatul de înmatriculare al fostului proprietar; g) plăcile cu numărul de înmatriculare, dacă nu corespund prevederilor standardului SM 122:2014 sau dacă este solicitată eliberarea unor plăci cu alt număr de înmatriculare; h) dovada achitării tarifelor stabilite de autoritatea competentă pentru serviciile prestate; i) procura, după caz; [Lit. j), k) abrogate prin Hot. Guv. nr. 201 din 20.03.2024, în vigoare 21.04.2024] l) cererea depusă de fostul proprietar în cazul solicitării transcrierii transmiterii dreptului de proprietate în baza unui contract întocmit în formă simplă, semnat olograf pe suport de hârtie sau, după caz, electronic conform legislației civile. [Pct. 29 modificat prin Hot. Guv. nr. 201 din 20.03.2024, în vigoare 21.04.2024] ." ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Autorul sesizării menționează că pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra unui vehicul prevederile contestate îl obligă pe noul proprietar al vehiculului să prezinte o cerere în acest sens și din partea fostului proprietar, suplimentar la contractul de transmitere a dreptului de proprietate.

Autorul susține că prin depunerea unei astfel de cereri din partea fostului proprietar al vehiculului prevederile contestate nu recunosc valoarea juridică a contractului încheiat de părți în formă simplă. Autorul afirmă că prevederile contestate îi impun solicitantului transcrierii dreptului de proprietate să demonstreze că nu a depus un document fals.

Prin urmare, autorul pretinde că prevederile contestate încalcă principiul prezumției de nevinovăție și creează dificultăți în realizarea dreptului de proprietate.

În concluzie, autorul susține că prevederile contestate nu corespund exigenței calității legii și contravin articolelor 21, 23 și 46 alin. (1) din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie pct. 29) lit. l) din Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului cu privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de căutare „Automobilul" în Registrul de stat al vehiculelor și introducerea testării autovehiculelor și remorcilor acestora nr. 1047 din 8 noiembrie 1999 (în continuare, Anexa ). Prevederile contestate nu au constituit anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ care are ca obiect contestarea refuzului Agenției Servicii Publice de a înregistra dreptul de proprietate asupra unui vehicul. Prin urmare, Curtea admite că punctul 29) lit. l) din Anexa contestată, care stabilește actele necesare pentru transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, este aplicabil la soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că controlul constituționalității hotărârilor Guvernului ține de competența Curții Constituționale. Totodată, hotărârile Guvernului se supun și controlului de legalitate, care ține de competența instanțelor de judecată. Așadar, atunci când un autor al sesizării solicită, de fapt, un control de legalitate al unei hotărâri a Guvernului ( e.g. se afirmă că hotărârea Guvernului contravine unei legi), și nu unul de constituționalitate, Curtea Constituțională declară sesizarea inadmisibilă. Dimpotrivă, Curtea este competentă să verifice constituționalitatea hotărârilor Guvernului dacă criticile de neconstituționalitate se raportează la încălcarea vreunei prevederi constituționale (a se vedea DCC nr. 30 din 22 martie 2022, § 16).

Autorul excepției pretinde că prevederile în discuție contravin articolelor 21 ( prezumția nevinovăției ), 23 ( dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle ) și 46 alin. (1) ( dreptul de proprietate privată și protecția acesteia ) din Constituție.

Curtea reamintește că articolul 23 din Constituție nu poate fi invocat în mod independent. Pentru a fi incident, autorul trebuie să demonstreze existența unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinței Curtea poate aplica prevederile acestui articol (DCC nr. 167 din 6 decembrie 2022, § 23).

Prin raportare la articolul 21 din Constituție, autorul sesizării pretinde că prin obligativitatea depunerii unei cereri privind transcrierea dreptului de proprietate de către fostul proprietar al vehiculului părților li se impune să demonstreze validitatea contractului întocmit în formă simplă. Din acest motiv, autorul susține că prevederile contestate încalcă prezumția bunei-credințe a părților la încheierea actului juridic.

Referitor la incidența articolului 21 din Constituție, corespondent al articolului 6 § 2 din Convenție, Curtea subliniază că acest principiu presupune că orice persoană acuzată de comiterea unui delict este prezumată nevinovată până atunci când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale. În jurisprudența sa, Curtea a reiterat că acest articol este aplicabil doar în cazul procedurilor penale (a se vedea HCC nr. 16 din 3 octombrie 2023, § 29 și jurisprudența citată acolo).

Dat fiind faptul că prevederile contestate și criticile avansate de autor nu au nicio legătură cu acuzația comiterii unui delict, Curtea notează că în prezenta cauză articolul 21 din Constituție nu este incident.

Cu referire la incidența dreptului de proprietate garantat de articolul 46 din Constituție autorul sesizării menționează că, potrivit Codului civil, pentru transferul dreptului de proprietate asupra unui vehicul este suficient un contract de vânzare-cumpărare în formă scrisă cu semnătură olografă sau electronică, pe când norma contestată obligă vânzătorul/fostul proprietar să depună la deținătorul Registrului de stat al vehiculelor și o cerere de transcriere în registru a dreptului de proprietate pe numele dobânditorului/cumpărătorului. În consecință autorul afirmă că norma contestată, fiind infralegală (adoptată prin hotărâre de Guvern), anihilează o dispoziție a Codului civil, care este lege organică (articolul 510) și care stabilește că dreptul de proprietate este transmis dobânditorului în momentul predării bunului mobil (vehicul).

Analiza legislației naționale permite Curții să rețină că, „pentru a circula pe drumuri publice, vehiculele [...] trebuie să fie înmatriculate ori înregistrate și să poarte plăci cu număr de înmatriculare sau de înregistrare de un model prevăzut în standardele în vigoare" (articolul 53 alin.(2) din Legea nr.131/2007 privind siguranța traficului rutier). De asemenea, Curtea observă că legislatorul a stabilit că „drepturile reale asupra vehiculelor înmatriculate în Registrul de stat al vehiculelor se constituie, se transmit, se grevează cu alte drepturi reale numai prin înregistrare în Registrul de stat al vehiculelor", precum și că drepturile reale asupra acestor vehicule se sting numai prin radierea lor din Registru, cu consimțămîntul titularului, exprimat în forma prevăzută de lege (art.31 2 alin. (1) din Legea nr.131/2007).

Având în vedere complexitatea ținerii Registrului de stat al vehiculelor, procedura de înregistrare, înregistrare provizorie, notare sau radiere și alte aspecte legate de funcționarea acestui registru au fost delegate Guvernului (a se vedea art. 31 1 alin. (3) din Legea nr.131/2007). Având competența legală de a reglementa domeniul, Guvernul a obligat deținătorul Registrului de stat al vehiculelor (Agenția Servicii Publice) să obțină o cerere de la titularul dreptului de proprietate înscris în Registru din care să rezulte cert consimțământul persoanei înregistrate la transferul dreptului său către un alt subiect, dacă actul juridic prezentat a fost întocmit în formă scrisă cu semnătură olografă sau electronică. Curtea reține că nimic din prevederile contestate nu sugerează faptul că obligarea depunerii cererii de către titular/proprietar în vederea transcrierii dreptului de proprietate asupra vehiculului pe numele altei persoane ar echivala cu nerecunoașterea contractului întocmit în formă simplă. Totodată, obținerea cererii de la persoana înscrisă în registru, prin care aceasta consimte să transfere dreptul de proprietate, alături de alte prevederi relevante au menirea nu doar de a garanta dreptul de proprietate privată asupra vehiculelor din Republica Moldova și securitatea raporturilor juridice efectuate cu aceste bunuri, dar și de a asigura protecția altor drepturi și interese legitime ale persoanelor fizice și juridice.

Așadar, Curtea reține că articolul 46 alin. (1) din Constituție nu este incident, deoarece, având în vedere situația în care a fost ridicată excepția de neconstituonalitate, reclamantul, ca semnatar al contractului de vânzare-cumpărare a automobilului, nu putea să pretindă protecția dreptului de proprietate asupra automobilului cumpărat până la înregistrare în Registrul de stat al vehiculelor. Având în vedere că nu este incident articolul 46, Curtea constată că nici articolul 23 din Constituție nu este incident.

Pe baza celor menționate, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr. 112g/2024 privind excepția de neconstituționalitate a pct. 29) lit. l) din Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului cu privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de căutare „Automobilul" în Registrul de stat al vehiculelor și introducerea testării autovehiculelor și remorcilor acestora nr. 1047 din 8 noiembrie 1999, ridicată de dl avocat Vladimir Cazmalî, în interesele dlui Constantin Țușco, în dosarul nr. 3-2129/2022, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 21 ianuarie 2025 DCC nr. 2 Dosarul nr. 112g/2024