Decizie nr. 70 din 18.06.2024

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 229

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecătoare Viorica Dodon, de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

După cum rezultă din sesizare și din încheierea instanței care a ridicat excepția de neconstituționalitate, pe data de 1 martie 2022, la pista de control  vamal de ieșire din Republica Moldova s-a prezentat o persoană cu un autocamion care a declarat la export marfă cu o greutate de 12 870 kg, în  valoare de 102 579, 33 lei, care aparținea SA „Vetropack Chișinău".

În urma controlului vamal s-a stabilit că în autocamion era încărcată marfă de același tip, dar într-un alt ambalaj și cu o greutate de 30 540 kg, în valoare de 119 294,75 lei.

La 11 martie 2022, Serviciul vamal a întocmit un proces-verbal și a emis o decizie cu privire la contravenția comisă de SA „Vetropack Chișinău".

Nefiind de acord, dl Boris Crivoi în interesele SA „Vetropack Chișinău" a contestat în modul stabilit actele administrative la Serviciul Vamal.

Nefiind de acord cu răspunsul primit, la 13 mai 2022, SA „Vetropack Chișinău" a depus o acțiune în contencios administrativ împotriva Serviciului Vamal și a solicitat anularea actelor administrative.

La 4 aprilie 2023, dl Boris Crivoi a ridicat  excepția de neconstituționalitate a articolului 229

Prin Încheierea din 30 ianuarie 2024, Judecătoria Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului vamal, adoptat prin Legea nr. 1149 din  20 iulie 2000, sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului administrativ, adoptat prin Legea nr. 116  din  19 iulie 2018, sunt următoarele:

Autorul excepției notează că articolul 229

Având în vedere că legislatorul nu a prevăzut în norma contestată limitele temporale ale prescripției materiale, așa cum prevede articolul 30 alin. (5) din Codul contravențional (de exemplu, de la data săvârșirii faptei și până la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată), instanța nu aplică prescripția, deși, în cazul în care a fost ridicată excepția, acesta a expirat.

De asemenea, autorul notează că articolul 224 alin. (1) din Codul administrativ nu stabilește competența instanței de judecată de a anula actul administrativ în cazul în care termenul de prescripție pentru răspundere materială a expirat.

Autorul consideră că termenul de prescripție de un an din momentul săvârșirii contravenției s-a împlinit, în cazul său, la 1 martie 2023, iar până la acest moment nu există o hotărâre judecătorească definitivă.

În opinia autorului, norma contestată este contrară articolului 20 (

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul administrativ și Codul vamal, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea notează că excepția de neconstituționalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolul 229

Totodată, Curtea observă că Codul vamal, din care face parte norma contestată, a fost abrogat de la 1 ianuarie 2024, prin Legea nr. 95 din 24 august 2021. Curtea reiterează că excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și în privința actelor care nu mai sunt în vigoare, dacă acestea continuă să producă efecte în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Astfel, Curtea admite că instanța de judecată ar putea aplica prevederile criticate în cauza pe care o examinează, deoarece norma în privința căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate  era în vigoare la data emiterii deciziei contestate (DCC nr. 132 din 19 noiembrie 2020, § 16; DCC nr. 145 din 28 septembrie 2021, § 20; DCC nr. 163 din 1 decembrie 2022, § 17).

Cu privire la pretinsa ingerință în dreptul garantat de articolul 20 din Constituție, Curtea observă că autorul excepției invocă faptul că normele contestate nu stabilesc înlăturarea răspunderii în caz de expirare a termenului de prescripție a răspunderii materiale și nici Codul administrativ nu ar stabili competența instanței de judecată de a anula actul administrativ care nu a fost executat în limita termenului de prescripție.

Potrivit Codului administrativ, orice persoană are dreptul să atace actele administrative ale organelor vamale și ale colaboratorilor vamali dacă consideră că sunt lezate drepturile sau interesele sale legitime. Prin urmare, instanța de judecată, atunci când examinează acțiunea în contencios administrativ, poate să adopte o hotărâre în care să anuleze în tot sau în parte actul administrativ individual, precum și să adopte o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă aceste acte sunt ilegale și prin ele persoana este vătămată în drepturile sale (articolul 224 alin. (1) din Codul administrativ).

Din analiza sistematică a prevederilor Codului vamal, Curtea constată că legislatorul a prevăzut tipurile de contravenții vamale cu răspundere materială, procedura de întocmire a actelor de constatare a contravențiilor vamale, de cercetare a contravențiilor vamale, sancțiunile pentru comiterea  contravențiilor vamale, precum și modul de contestare administrativă și judiciară a actelor administrative și a sancțiunilor aplicate. Curtea reține că articolul 229

În baza celor menționate

Prin urmare, în baza celor menționate

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.