Decizie nr. 146 din 21.11.2024

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate în ansamblul său, precum și a articolelor 27 alin. (5) și 37 alin. (6) din această Lege, în partea în care acestea omit să reglementeze nulitatea actului de constatare emis peste termenele legale relevante, ridicată de dl avocat Vitalii Lazăr, în interesele dlui Stepan Cara, parte în dosarul nr. 3-107/2023, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecători ai Curții de Apel Chișinău format din dnii Ghenadie Mîra și Grigore Dașchevici și dna Angela Bostan, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție

La 29 aprilie 2022, la Secretariatul Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată o sesizare cu privire la încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către dl Stepan Cara, consilier în cadrul Consiliului municipal Comrat la data depunerii sesizării.

Inspectorul de integritate a efectuat verificarea prealabilă a acestei sesizări și, prin procesul-verbal nr. 277/02[1] din 23 mai 2022, a dispus inițierea controlului averii și intereselor personale ale dlui Stepan Cara. Totodată, dl Stepan Cara a fost informat despre procesul-verbal menționat și despre drepturile sale prevăzute la articolul 33 din Legea nr. 132/2016.

La 23 mai 2023, Autoritatea Națională de Integritate a emis actul de constatare nr. 71/02[2] în privința dlui Stepan Cara, prin care a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale prin includerea unor date eronate și incomplete în declarațiile de avere și interese personale depuse pentru anii 2016-2021, prin existența unei diferențe substanțiale între avere, venituri și cheltuieli în aceeași perioadă și prin deținerea averii nejustificate în mărime totală de 2 844 032 lei. Cauza a fost trimisă instanței de judecată în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate.

La 22 iunie 2023, dl Stepan Cara a atacat la Curtea de Apel Chișinău actul de constatare menționat mai sus. În cererea sa de chemare în judecată, acesta a menționat, între altele, că au fost încălcate termenele procedurale de control privind respectarea regimului juridic al averii.

În cadrul ședinței de judecată, dl avocat Vitalii Lazăr a ridicat, în interesele dlui Stepan Cara, excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate în ansamblul său, precum și a articolelor 27 alin. (5) și 37 alin. (6) din această Lege în partea în care acestea omit să reglementeze nulitatea actului de constatare emis peste termenele legale relevante.

Printr-o încheiere din 21 martie 2024, un complet de judecători ai Curții de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate sunt următoarele:

Autorul menționează că Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nu prevede nulitatea actului de constatare emis cu depășirea termenului legal de efectuare a controlului respectării regimului juridic al declarării averii și intereselor personale. În opinia sa, această omisiune normativă afectează în special articolele 27 alin. (5) și 37 alin. (6) din Lege. Deși aceste norme prevăd că verificarea declarațiilor de avere și interese personale se efectuează în termene precise, în Lege nu există vreo prevedere care să precizeze care sunt consecințele juridice în cazul în care termenele sunt depășite. Autorul afirmă că actul emis în afara termenului legal nu poate să producă efecte juridice și notează că acesta trebuie declarat nul, făcând o analogie cu articolul 251 din Codul de procedură penală.

În acest context, autorul excepției susține că prevederile contestate încalcă articolele 16, 20, 23 și 26 alin. (2) din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Curtea observă că autorul contestă Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate în ansamblul său și, în particular, articolele 27 alin. (5) și 37 alin. (6) din Lege, în partea în care acestea omit să reglementeze nulitatea actului de constatare emis cu depășirea termenului procedural relevant. Aceste prevederi nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect controlul legalității unui act de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate privind controlul averii și intereselor dlui Stepan Cara. În acest caz, procedura în fața ANI a parcurs două faze: (

Totuși, Curtea constată că articolul 27 din Lege nu este incident în cauza în care a fost ridicată excepția, pentru că actul de constatare al ANI atacat în instanța de judecată a fost emis în procedura de control al averii și al intereselor personale la o etapă posterioară celei reglementate de acest articol. Prin urmare, articolul 27 din Lege nu este incident în cauza în care a fost ridicată excepția.

Din raționamente asemănătoare nici articolul 37 alin. (6) din Lege nu este incident, deoarece acesta reglementează termenul procedural al controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și al limitărilor și nu se referă la controlul averii și al intereselor personale care se efectuează în termenele stabilite la articolul 33 alin. (14) din Lege.

Referitor la capătul sesizării care pretinde că Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate în ansamblul său omite să reglementeze nulitatea actului de constatare emis cu depășirea termenului procedural relevant, Curtea reține următoarele.

În jurisprudența sa, Curtea a precizat că omisiunea legislativă poate constitui obiect de examinare al Curții Constituționale dacă prin aceasta este afectat un drept constituțional fundamental (HCC nr. 19 din 3 iulie 2018, § 59; DCC nr. 162 din 29 decembrie 2020, § 23; DCC nr. 125 din 5 octombrie 2023, § 18). Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă omisiunea legislativă invocată de autorul sesizării reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (DCC nr. 14 din 7 februarie 2023, § 21; DCC nr. 174 din 7 decembrie 2023, § 20).

Curtea reține că, deși autorul excepției a indicat că omisiunea legislativă în discuție încalcă articolele 16 (

Cât privește pretenția autorului care afirmă că actul de constatare emis în afara termenului legal trebuie declarat nul prin analogie cu articolul 251 din Codul de procedură penală, Curtea precizează că nu poate reține o asemenea argumentare. În jurisprudența sa, Curtea a notat că examinarea constituționalității unei prevederi legale are în vedere compatibilitatea acesteia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, nu compararea prevederilor cuprinse în același sau în acte normative diferite și raportarea unei concluzii care ar rezulta din comparație la dispoziții ori principii ale Constituției (a se vedea HCC nr. 36 din 23 noiembrie 2021, § 25; HCC nr. 6 din 10 martie 2022, § 14).

Prin urmare, pe baza celor menționate mai sus, Curtea reține că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.