CCRM 21.11.2024

Decizie nr. 147 din 21.11.2024

HOTĂRÂRE
21.11.2024
Pe scurt
Instanță
Curtea Constituțională
Tip
decizii
Citează această cauză
Decizie nr. 147 din 21.11.2024 (Curtea Constituțională, 2024)

a sesizării nr. 137g/2024

privind excepția de neconstituționalitate a

articolului 8

1

din Legea cu privire la proprietatea publică

a unităților administrativ-teritoriale nr. 523 din 16 iulie 1999

(înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor transmise

persoanelor deținătoare de cote-părți valorice din patrimoniul

fostelor întreprinderi agricole)

[2]

21 noiembrie 2024

Curtea Constituțională, judecând în componența:

dnei Domnica MANOLE,

Președinte

,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROȘCA,

dnei Liuba ȘOVA,

dlui Serghei ȚURCAN,

dlui Vladimir ȚURCAN,

judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai,

asistent judiciar

,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 14 iunie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menționate,

Având în vedere actele și lucrările dosarului,

Deliberând la 21 noiembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

1

din Legea cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale nr. 523 din 16 iulie 1999, ridicată de dl administrator Serghei Calmîc, în interesele „Basarabia-Agro" SRL, reclamantă în dosarul nr. 3-44/2023, pendinte la Judecătoria Anenii Noi, sediul central.

A.

Circumstanțele litigiului principal

supra

a fost întocmită la 17 mai 2023 de către o comisie de inventariere.

inter alia

, anularea listei bunurilor transmise sau care urmau a fi transmise în contul cotelor-părți valorice din patrimoniul fostei întreprinderi agricole „Basarabia" care devin proprietatea unității administrativ-teritoriale, anularea proceselor-verbale referitoare la examinarea contestațiilor reclamanților și anularea Deciziei Consiliului sătesc Hârbovăț prin care a fost aprobată lista bunurilor transmise sau care urmau a fi transmise în contul cotelor-părți valorice din patrimoniul fostei întreprinderi agricole „Basarabia" și care devin proprietatea unității administrativ-teritoriale.

1

din Legea cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale nr. 523 din 16 iulie 1999.

B.

Legislația pertinentă

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia

„(1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

[...]."

Articolul 54

Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului.

(2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății."

Articolul 127

Proprietatea

„(1) Statul ocrotește proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicție cu interesele societății.

(3) Proprietatea publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale.

[...]."

Articolul 8

1

Dobândirea dreptului de proprietate a unităților

administrativ-teritoriale asupra bunurilor transmise sau care

urmau a fi transmise în contul cotelor-părți valorice din

patrimoniul fostelor întreprinderi agricole

„(1) Autoritatea administrației publice locale asigură inventarierea bunurilor transmise sau care urmau a fi transmise în contul cotelor-părți valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, precum și adoptarea deciziei de aprobare a listei acestora, cu respectarea normelor aplicabile pentru asigurarea transparenței în procesul decizional.

(2)

Bunurile transmise sau care urmau a fi transmise în contul cotelor-părți valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole (sediile administrative, de învățământ, sănătate, cultură, sport, de protecție și asistență socială, precum și de altă utilitate publică) devin proprietatea unității administrativ-teritoriale pe teritoriul căreia se află.

(3) Bunurile indicate la alin. (2) care constituie obiecte ale înregistrării în registrele de publicitate se înregistrează în registrele corespunzătoare după unitatea administrativ-teritorială, la cererea autorităților administrației publice locale, în temeiul deciziei de aprobare a listei bunurilor.

(4) Bunurile, altele decât cele indicate la alin. (2), din contul cotelor-părți valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, care constituie obiecte ale înregistrării în registrele de publicitate se înregistrează, provizoriu, în registrele corespunzătoare după unitatea administrativ-teritorială, în temeiul deciziei de aprobare a listei bunurilor.

(5) În termen de un an de la data intrării în vigoare a deciziei de aprobare a listei bunurilor, altele decât cele indicate la alin. (2), din contul cotelor-părți valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, titularii de drept asigură înregistrarea dreptului de proprietate asupra acestor bunuri sau, după caz, înaintează acțiuni în instanța de judecată pentru constatarea dreptului de proprietate, cu prezentarea autorității administrației publice locale și deținătorului registrului de publicitate a hotărârii judecătorești irevocabile de constatare a dreptului de proprietate. În acest caz, autoritatea administrației publice locale va opera modificări în lista bunurilor.

(6) În cazul în care, la expirarea termenului de un an de la data intrării în vigoare a deciziei de aprobare a listei bunurilor, altele decât cele indicate la alin. (2), din contul cotelor-părți valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, dreptul de proprietate asupra bunurilor nu a fost înregistrat sau autorității administrației publice locale nu i-a fost prezentată hotărârea judecătorească irevocabilă de constatare a dreptului de proprietate, bunurile care nu sunt obiecte ale înregistrării în registrele de publicitate devin proprietatea unității administrativ-teritoriale, iar bunurile care constituie obiecte ale înregistrării în registrele de publicitate se înregistrează în registrul corespunzător după unitatea administrativ-teritorială, la cererea autorităților administrației publice locale, în temeiul deciziei de aprobare a listei bunurilor."

A.

Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

1

alin. (2) din Lege stabilește condițiile dobândirii dreptului de proprietate de către unitățile administrativ-teritoriale asupra bunurilor transmise sau care urmau a fi transmise în contul cotelor-părți valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole. Autorul excepției afirmă că trecerea bunurilor indicate la articolul 8

1

alin. (2) din Lege în proprietatea unităților administrativ-teritoriale reprezintă o expropriere și încalcă dreptul de proprietate al deținătorilor cotelor-părți valorice. Autorul excepției mai afirmă că textul „de altă utilitate publică" din acest alineat este incert și le oferă autorităților locale o marjă discreționară largă la stabilirea bunurilor de utilitate publică.

B.

Aprecierea Curții

1

din Legea cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, criticile acestuia se referă, în special, la alineatele (2), (5) și (6) din acest articol.

supra

). Astfel, Curtea admite că instanța de judecată va aplica prevederile criticate în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

1

din Lege nu a mai constituit anterior obiect al controlului de constituționalitate.

1

din Legea nr. 523 din 16 iulie 1999 au mai făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate, fiind pronunțată Hotărârea nr. 13 din 30 aprilie 2024. De principiu, această situație nu reprezintă un impediment pentru a solicita controlul de constituționalitate al unor prevederi din perspectiva altor critici de neconstituționalitate. În asemenea cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conține argumente noi (a se vedea DCC nr. 195 din 21 decembrie 2023, § 21).

principiile fundamentale privind proprietatea

), 46 (

dreptul la proprietate privată și protecția acesteia

), 54 (

restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

) și 127 (

proprietatea

) din Constituție.

1

alineatele (2) și (6) din Legea nr. 523 din 16 iulie 1999, autorul excepției a prezentat aceleași argumente pe care Curtea le-a examinat în Hotărârea nr. 13 din 30 aprilie 2024.

1

alin. (2) din Lege, Curtea a notat că, în funcție de situația juridică concretă, autoritățile locale sau instanțele de judecată vor interpreta textul în discuție în coroborare cu normele legale relevante. Curtea a conchis că deși textul criticat le acordă o marjă discreționară largă autorităților publice locale în cazul stabilirii utilității publice a unor bunuri, totuși, acestea sunt cele mai indicate să acționeze în numele și în interesul unităților administrativ-teritoriale și să rezolve treburile publice. Totodată, în cadrul procedurii de inventariere, autoritățile locale inițiază dezbateri publice în cadrul cărora persoanele interesate pot depune contestații împotriva listei bunurilor, iar în caz de respingere, pot formula o acțiune în justiție împotriva deciziei de includere a bunului în lista de inventariere (a se vedea §§ 43-47 din Hotărâre).

1

din Lege în măsura în care nu se aplică în privința bunurilor transmise în contul cotelor-părți valorice și înregistrate în registrul de publicitate, precum și bunurilor transmise în contul cotelor-părți valorice, deținute în posesie de titularii cotelor, dar neînregistrate în registrul de publicitate (a se vedea §§ 79-85 din Hotărâre).

1

din Legea nr. 523 din 16 iulie 1999 stabilește obligația titularilor cotelor-părți valorice sau a posesorilor bunurilor care nu sunt de utilitate publică să prezinte autorității locale o hotărâre judecătorească irevocabilă de constatare a dreptului de proprietate, până la expirarea termenului de un an de zile de la data intrării în vigoare a deciziei de aprobare a listei bunurilor. În cazul neprezentării unei asemene hotărâri, unitățile administrativ-teritoriale devin proprietari ai bunurilor în discuție. În aceste condiții, Curtea a notat că pot exista situații în care, deși acțiunea în justiție de constatare a dreptului de proprietate a fost formulată până la adoptarea legii contestate sau în interiorul termenului de un an prevăzut de această lege, depășirea acestuia nu le este imputabilă titularilor cotelor-părți. Prin urmare, Curtea a recunoscut constituțional articolul 8

1

alin. (6) din Lege în măsura în care titularii de drept pot să-și înregistreze dreptul de proprietate constatat printr-o hotărâre judecătorească și după trecerea termenului de un an de la intrarea în vigoare a deciziei de aprobare a listei bunurilor inventariate cu condiția că acțiunea în justiție a fost formulată până la expirarea acestui termen (a se vedea §§ 87-94 din Hotărâre).

1

alin. (5) din Lege, autorul excepției afirmă că acesta contravine articolelor 9, 46, 54 și 127 din Constituție, datorită cheltuielilor de judecată exagerate pe care le implică.

1

alin. (5) din Lege ar implica cheltuieli de înregistrare și cheltuieli de judecată care depășesc costul cotelor-părți valorice. Sub acest aspect, Curtea a notat că prevederile contestate nu reglementează achitarea taxelor, a cheltuielilor de judecată sau a altor plăți obligatorii pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra cotelor-părți valorice. În aceste condiții, Curtea consideră că criticile avansate de autorul excepției în privința articolului 8

1

alin. (5) din Lege nu ridică o problemă de constituționalitate din perspectiva articolelor 9, 46, 54 și 127 din Constituție (a se vedea HCC nr. 13 din 30 aprilie 2024, § 42).

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

1

. Se declară inadmisibilă

sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 8

1

din Legea cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale nr. 523 din 16 iulie 1999, ridicată de dl administrator Serghei Calmîc, în interesele „Basarabia-Agro" SRL, reclamantă în dosarul nr. 3-44/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Anenii Noi.

Președinte                                                                 Domnica MANOLE

Chișinău, 21 noiembrie 2024

DCC nr. 147

Dosarul nr. 137g/2024

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă