Decizie nr. 171 din 04.11.2021

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a punctului 8) subpunctul 10) lit. e) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 71 din 23 ianuarie 2013, ridicată de dl avocat Alexandru Bot, în interesele dlui Andrei Straistă, parte în dosarul nr. 1-30/20, pendinte la Judecătoria Anenii Noi, sediul central.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Andrei Mocanu, de la Judecătoria Anenii Noi, sediul central, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

Pe rolul Judecătoriei Anenii Noi, sediul central, se află cauza penală privind învinuirea dlui Andrei Straistă de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 217 1 alin. (4) lit. d) [ circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare ] din Codul penal.

În ședința de judecată, dl avocat Alexandru Bot a ridicat, în interesele dlui Andrei Straistă, excepția de neconstituționalitate a punctului 8) subpunctul 10) lit. e) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 71 din 23 ianuarie 2013. Prevederile contestate reglementează atribuțiile Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale în domeniul circulației substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor.

Printr-o încheiere din 20 septembrie 2021, Judecătoria Anenii Noi, sediul central, a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea examinării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 22 Neretroactivitatea legii „Nimeni nu va fi condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.” Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.”

Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele: Articolul 134 1 Droguri, precursori, etnobotanice și analogii acestora „(1) Prin droguri se înțeleg plantele sau substanțele stupefiante ori psihotrope, sau amestecurile ce conțin asemenea plante ori substanțe, stabilite de Guvern. (2) Prin stupefiante se înțeleg substanțele înscrise în anexele la Convenția unică a Națiunilor Unite asupra substanțelor stupefiante din 1961, modificată prin Protocolul din 1972, și prevăzute în actele normative ale Guvernului. (3) Prin substanțe psihotrope se înțeleg substanțele înscrise în anexele la Convenția asupra substanțelor psihotrope din 1971 și prevăzute în actele normative ale Guvernului. [...] (7) Listele de substanțe stupefiante, psihotrope și de precursori se aprobă, se modifică și se completează de către Guvern. [...].”

Prevederile relevante ale Regulamentului privind organizarea și funcționarea Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 71 din 23 ianuarie 2013, sunt următoarele: „[...] Atribuțiile Agenției 8 . Agenția îndeplinește următoarele atribuții: [...] 10) în domeniul circulației substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor: [...] e) determină substanțele stupefiante și psihotrope, precursorii și analogii acestora, precum și produsele etnobotanice; [...].” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

În argumentarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că prevederile contestate sunt neconstituționale, pentru că nu corespund exigențelor calității legii. Astfel, potrivit autorului, listele de substanțe stupefiante, psihotrope și de precursori se aprobă, se modifică și se completează de către Guvern prin adoptarea unei hotărâri în conformitate cu articolul 134 1 alin. (7) din Codul penal.

Potrivit autorului, contrar prevederilor articolului 134 1 alin. (7) din Codul penal, Guvernul a învestit Agenția, prin punctul 8) subpunctul 10) lit. e) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, cu atribuția de a determina substanțele stupefiante și psihotrope, precursorii și analogii acestora, precum și produsele etnobotanice. Astfel, în viziunea autorului, nu este clar cum poate fi trasă la răspundere penală o persoană în prezenta cauză în baza unei informații prezentate de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale cu privire la conținutul masei de bunuri ridicate, i.e. dacă masa conține substanțe stupefiante, psihotrope sau analogii acestora. Prin urmare, destinatarii legii penale nu pot avea o înțelegere clară a prevederilor care stabilesc răspunderea penală pentru circulația ilegală a substanțelor stupefiante și psihotrope sau a analogilor, astfel încât să-și adapteze conduita și să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea normelor contestate.

În consecință, autorul sesizării consideră că prevederile contestate afectează articolele 22 și 23 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

Cu privire la competență, Curtea reține că, în conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității hotărârilor Guvernului, ține de competența Curții Constituționale. Totodată, hotărârile de Guvern se supun și controlului de legalitate, care ține de competența instanțelor de judecată. Așadar, atunci când din argumentele autorului sesizării decurge că se solicită, de fapt, un control de legalitate al unei hotărâri de Guvern ( e.g. , se afirmă că hotărârea Guvernului contravine unei legi), și nu unul de constituționalitate, Curtea Constituțională declară sesizarea inadmisibilă (a se vedea DCC nr. 27 din 29 martie 2018, § 21; DCC nr. 101 din 6 septembrie 2018, § 32; DCC nr. 11 din 29 ianuarie 2019, §§ 23-25; DCC nr. 24 din 25 februarie 2019, §§ 18-20). Dimpotrivă, Curtea este competentă să verifice constituționalitatea hotărârilor de Guvern dacă criticile de neconstituționalitate se raportează la încălcarea vreunei prevederi constituționale.

În prezenta cauză, autorul excepției a invocat atât critici de legalitate [ i.e. acesta a afirmat că punctul 8) subpunctul 10) lit. e) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 71 din 23 ianuarie 2013, ar contraveni articolului 134 1 alin. (7) din Codul penal], cât și critici care se raportează la pretinsa încălcare a unor articole din Constituție. Având în vedere cele menționate la paragraful precedent, Curtea va reține spre examinare doar criticile de neconstituționalitate.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, ridicată de avocatul unei părți într-un proces pendinte la instanța de drept, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile punctului 8) subpunctul 10) lit. e) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 71 din 23 ianuarie 2013, care prevăd competența Agenției în domeniul circulației substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor. Mai exact, în baza acestei prevederi, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale determină substanțele stupefiante și psihotrope, precursorii și analogii acestora, precum și produsele etnobotanice. Curtea admite că instanța de judecată ar putea aplica prevederile criticate în cauza penală pe care o examinează.

Curtea constată că textul criticat nu a constituit anterior obiect al controlului constituționalității.

Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental (DCC nr. 162 din 2 noiembrie 2021, § 20 și jurisprudența citată acolo).

Curtea reține că autorul sesizării a invocat incidența articolelor 22 [ neretroactivitatea legii ] și 23 [ dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle ] din Constituție.

Cu privire la incidența articolului 22 din Constituție, Curtea constată că, de fapt, autorul excepției invocă dispozițiile constituționale menționate nu pentru a critica neclaritatea infracțiunii incriminate inculpatului sau a pedepsei, ci pentru a critica reglementările care se referă la competența Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Așadar, articolul 22 din Constituție nu este aplicabil în prezenta cauză, pentru că prevederile contestate nu stabilesc conținutul infracțiunii sau al pedepsei. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că, având în vedere faptul că domeniul supus examinării se află în permanentă evoluție și vizează nu doar reglementările în materia dreptului penal, dar și cele privind ocrotirea sănătății publice, legislativul poate delega executivului competenta de a reglementa, prin acte subordonate legii, lista substanțelor narcotice, psihotrope și cantitatea acestora (a se vedea, mutatis mutandis , HCC nr. 25 din 13 octombrie 2015, § 65).

Cu privire la incidența articolului 23 din Constituție, Curtea reiterează că acest articol nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calității legii, trebuie să existe o ingerință într-un drept fundamental. În jurisprudența sa, Curtea a menționat că testul calității legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 23 din 16 februarie 2021, § 23; DCC nr. 38 din 30 martie 2021, § 17). Curtea a stabilit că problema calității unei legi nu reprezintă o problemă de constituționalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental. Pentru că nu s-a constatat incidența articolului 22 din Constituție, Curtea nu poate reține nici incidența articolului 23 din Constituție, invocat de autorul excepției în prezenta cauză.

Prin urmare, în baza celor menționate supra , Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g) și 140 din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională D E C I D E: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a punctului 8) subpunctul 10) lit. e) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 71 din 23 ianuarie 2013, ridicată de dl avocat Alexandru Bot, în interesele dlui Andrei Straistă, parte în dosarul nr. 1-30/20, pendinte la Judecătoria Anenii Noi, sediul central. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 4 noiembrie 2021 DCC nr. 171 Dosarul nr. 205g/2021