Decizie nr. 110 din 15.07.2021

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „în limitele valorii revendicărilor din acțiune” din articolul 27 alin. (4) și a textului „de a îndeplini față de el alte obligații” din articolul 63 alin. (1) lit. c) din Codul de executare, adoptat prin Legea nr. 443 din 24 decembrie 2004, ridicată de dna Natalia Grădinari, parte în dosarul nr. 25-4516/2020, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dl judecător Dan Sîrbu de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

Prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 5 octombrie 2020 s-a dispus suspendarea autorizației de construcții nr. 561-c/18 din 9 octombrie 2018 și a certificatului de urbanism nr. 590/18 din 6 august 2018.

Pe 5 octombrie 2020, dl George Boțan, executor judecătoresc, a inițiat procedura de executare a Deciziei Curții de Apel Chișinău din 5 octombrie 2020 și a dispus obligarea Agenției Serviciilor Publice să înscrie în Registrul bunurilor imobile faptul suspendării autorizației de construcții și a certificatului de urbanism menționate supra .

Pe 21 octombrie 2020, reclamantul, S.R.L. „Astercon Grup”, a formulat o contestație împotriva dnei Natalia Grădinari și împotriva executorului judecătoresc George Boțan, având ca intervenient accesoriu Primăria municipiului Chișinău, cu privire la anularea parțială a încheierii executorului judecătoresc.

Pe 14 martie 2021, dna Natalia Grădinari a ridicat excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolele 27 alin. (4) și 63 alin. (1) lit. c) din Codul de executare.

Prin Încheierea din 16 martie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis cererea de ridicare a excepției și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle (1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative. Articolul 46 Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia „(1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. […]”

Prevederile relevante ale Codului de executare, adoptat prin Legea nr. 443 din 24 decembrie 2004, sunt următoarele: Articolul 27 Executarea măsurilor de asigurare a acțiunii și a măsurilor de asigurare a probelor dispuse de instanța de judecată „(1) Documentele executorii, eliberate de instanța de judecată, prin care s-a dispus aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii sau de asigurare a probelor, sau de anulare a lor se pun în executare prin intermediul executorului judecătoresc. […] (4) Executorul judecătoresc aplică măsurile de asigurare a acțiunii în limitele valorii revendicărilor din acțiune . În cazul în care instanța de judecată nu indică expres bunurile pe care se aplică măsurile de asigurare ori măsurile ce urmează a fi întreprinse, executorul judecătoresc este în drept să aplice interdicții sau sechestre tuturor bunurilor pârâtului, ținând cont de prevederile art.176 din Codul de procedură civilă. La cererea pârâtului, în cazul când acesta demonstrează documentar că valoarea bunurilor sechestrate depășește esențial valoarea acțiunii, se mențin sub sechestru doar bunurile a căror valoare acoperă valoarea acțiunii. […]” Articolul 63 Măsurile de asigurare a executării documentului executoriu aplicate de către executorul judecătoresc „(1) În scopul asigurării executării eficiente a documentului executoriu, odată cu intentarea procedurii de executare și pe tot parcursul acesteia, executorul judecătoresc este în drept să aplice măsuri de asigurare a executării documentului executoriu în măsura în care acestea au o legătură cauzală directă cu dispozitivul documentului executoriu sau rezultă direct din acesta, după cum urmează: a) să aplice sechestru pe mijloacele bănești sau pe bunurile debitorului; b) să interzică debitorului de a săvârși anumite acte; c) să interzică altor persoane de a transmite debitorului bunuri sau de a îndeplini față de el alte obligații ; d) să interzică persoanelor fizice și juridice, indiferent de tipul de proprietate și de forma juridică de organizare, efectuarea anumitor acte în privința debitorului sau a bunurilor lui, inclusiv a bunurilor care vor fi dobândite în viitor, care ar putea duce la împiedicarea executării documentului executoriu. […]” ÎN DREPT A. Argumentele autoarei excepției de neconstituționalitate

Autoarea sesizării susține că prevederile contestate restrâng exercițiul dreptului de proprietate și creează o situație de incertitudine legislativă.

Autoarea sesizării pretinde că dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 23, 46 și 54 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor dispoziții din Codul de executare, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de dna Natalia Grădinari, parte în dosarul nr. 25-4516/2020, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textul „în limitele valorii revendicărilor din acțiune” din articolul 27 alin. (4) și textul „de a îndeplini față de el alte obligații” din articolul 63 alin. (1) lit. c) din Codul de executare, adoptat prin Legea nr. 443 din 24 decembrie 2004. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la soluționarea cauzei. După cum rezultă din sesizare și din încheierea instanței, pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se află cauza civilă cu privire la contestarea actelor executorului judecătoresc formulată de „Astercon-Grup” S.R.L. împotriva dnei Natalia Grădinari și a executorului judecătoresc George Boțan, având ca intervenient accesoriu Primăria municipiului Chișinău, cu privire la anularea parțială a încheierii executorului judecătoresc.

Curtea observă că normele contestate nu au mai făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Curtea reține că autoarea sesizării a afirmat incidența articolelor 23 [ dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle ], 46 [ dreptul la proprietate privată și protecția acesteia ] și 54 [ restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți ] din Constituție, fără a oferi argumente care să demonstreze caracterul neconstituțional al prevederilor contestate. Așadar, Curtea reține că simpla enumerare a normelor constituționale, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relație de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate.

Dacă ar proceda la examinarea sesizării formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituțională s-ar substitui autorului ei în invocarea argumentelor de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu. Acest tip de control este inadmisibil în condițiile în care, prin prisma articolului 24 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și articolului 39 din Codul jurisdicției constituționale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul și împrejurările pe care subiectul își bazează cerințele, să prezinte normele legale și argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituției, precum și legătura cauzală directă între norma contestată și argumentele invocate ( a se vedea DCC nr. 156 din 22 decembrie 2020, § 15 și jurisprudența citată acolo).

În situații similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr. 156 din 22 decembrie 2020, § 16 și jurisprudența citată acolo).

Prin urmare, în baza celor menționate supra , Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) litera g) și 140 din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „în limitele valorii revendicărilor din acțiune” din articolul 27 alin. (4) și a textului „de a îndeplini față de el alte obligații” din articolul 63 alin. (1) lit. c) din Codul de executare, adoptat prin Legea nr. 443 din 24 decembrie 2004, ridicată de dna Natalia Grădinari, parte în dosarul nr. 25-4516/2020, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte de ședință Liuba ȘOVA Chișinău, 15 iulie 2021 DCC nr. 110 Dosarul nr. 64g/2021