Decizie nr. 87 din 12.09.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a articolului 4 alin. (6) din Legea nr. 1054 din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, ridicată de către dl avocat Corneliu Vlad, în dosarul nr. 3-22/19, pendinte la Judecătoria Edineț, sediul central.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituțională pe 8 iulie 2019 de către dna judecător Natalia Bobu de la Judecătoria Edineț, sediul central, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Pe rolul Judecătoriei Edineț, sediul central, se află acțiunea în contencios administrativ depusă de către S.R.L. „Cristal Nord" împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea Deciziei nr. 328 din 5 mai 2016 a Inspectoratului Fiscal de Stat al raionului Ocnița.

În ședința de judecată, dl avocat Corneliu Vlad a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 4 alin. (6) din Legea nr. 1054 din 16 iunie 2000, care prevede că subiecții impunerii care, la fabricarea în antrepozitul fiscal a mărfurilor nesupuse accizelor, utilizează în calitate de materie primă mărfuri proprii supuse accizelor pentru care nu există documente justificative privind achitarea accizelor, la expedierea din antrepozitul fiscal a mărfurilor nesupuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova, calculează și achită accizele pentru mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de fabricare a acestora. Prevederea în cauză nu se aplică în cazul distilatelor obținute pe bază de vin, menționate la alin. (6¹) al acestui articol. La expedierea mărfurilor nesupuse accizelor spre export, pentru materia primă utilizată la producerea acestora nu se efectuează calcularea și achitarea accizelor.

Prin încheierea din 27 iunie 2019, Judecătoria Edineț, sediul central, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 1054 din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal sunt următoarele:

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul pretinde că prevederile articolului 4 alin. (6) din Legea nr. 1054 din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal nu întrunesc condițiile de claritate și de previzibilitate, contrar dispozițiilor articolului 23 din Constituție, care stabilesc dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle.

În opinia autorului excepției, nu este clar când contribuabilul trebuie să calculeze și să achite accizele pentru mărfurile supuse accizelor: atunci când le expediază din încăperea de accize pe teritoriul Republicii Moldova sau atunci când le expediază din încăperea de accize spre export.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr. 1054 din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl avocat Corneliu Vlad, în dosarul nr. 3-22/19, pendinte la Judecătoria Edineț, sediul central.  Sesizarea este formulată de către un subiect  căruia i  s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Curtea reține că, potrivit articolului 4 alin. (6) din Legea nr. 1054 din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, subiecții impunerii care, la fabricarea în antrepozitul fiscal a mărfurilor nesupuse accizelor, utilizează în calitate de materie primă mărfuri proprii supuse accizelor pentru care nu există documente justificative privind achitarea accizelor, la expedierea din antrepozitul fiscal a mărfurilor nesupuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova, calculează și achită accizele pentru mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de fabricare a acestora. Prevederea în cauză nu se aplică pentru distilatele obținute pe bază de vin menționate la alin. (6¹) al acestui articol. La expedierea mărfurilor nesupuse accizelor spre export, pentru materia primă utilizată la producerea acestora nu se efectuează calcularea și achitarea accizelor.

Curtea observă că, deși autorul excepției a ridicat excepția de neconstituționalitate a alineatului (6) din articolul 4 din Legea nr. 1054 din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, de fapt acesta invocă neclaritatea textului „la expedierea din încăperea de accize a mărfurilor nesupuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în cazul unei alte excepții de neconstituționalitate ridicate de dl avocat Dumitru Harea (a se vedea DCC nr.26 din 25 februarie 2019).

Prin urmare, Curtea menționează că argumentele prezentate în Decizia de inadmisibilitate nr.26 din 25 februarie 2019 rămân valabile și pentru prezenta cauză.

Având în vedere cele menționate supra, Curtea conchide că excepția de neconstituționalitate este nefondată.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.