Decizie nr. 75 din 21.05.2019

Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 16 mai 2019 de către dl judecător Denis Guzun din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dlui Vasile Lesnic de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 335 alin. (1) din Codul penal [Abuzul de serviciu în domeniul privat ].

În cadrul ședinței de judecată, dl avocat Vasile Nicoară a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „ a situației de serviciu ” din articolul 335 alin. (1) din Codul penal și a articolului 291 din Codul de procedură penală.

Prin încheierea din 15 mai 2019, instanța de judecată a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate doar în partea prevederilor contestate din articolul 335 alin. (1) din Codul penal și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării ei. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 1 Statul Republica Moldova „[…] (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate. Articolul 22 Neretroactivitatea legii „Nimeni nu va fi condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.” Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.”

Prevederile relevante al Codului penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele: Articolul 327 Abuzul de putere sau abuzul de serviciu „(1) Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile […] drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepsește cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. […].” Articolul 335 Abuzul de serviciu „(1) Folosirea intenționată de către o persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală ori care lucrează pentru o astfel de organizație a situației de serviciu , a bunurilor organizației în interes material, în alte interese personale sau în interesul terților, direct ori indirect, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepsește cu amendă în mărime de la 650 la 1150 unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. […].” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că textul „ a situației de serviciu ” din articolul 335 alin. (1) din Codul penal nu este suficient de previzibil pentru subiecții cărora li se adresează, în măsura în care aceștia să-și poată adapta conduita pentru a respecta legea penală.

Potrivit autorului excepției, în vederea asigurării respectării principiului legalității incriminării, textul „a situației de serviciu” din articolul 335 alin. (1) din Codul penal ar trebui interpretat prin raportare la atribuțiile de serviciu prevăzute de lege în cazul subiecților enumerați de articolul 335 alin. (1) din Codul penal. Altfel spus, atunci când o persoană este acuzată de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 335 alin. (1) din Codul penal, trebuie să se facă trimitere la legea care îi conferă subiectului infracțiunii atribuția de serviciu pretins a fi fost folosită în mod abuziv.

Așadar, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că textul de lege criticat contravine articolelor 1 alin. (3), 22 și 23 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de către dl avocat Vasile Nicoară, în dosarul nr. 1-1238/2019, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituite.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textul „a situației de serviciu ” din articolul 335 alin. (1) din Codul penal , astfel cum se menționează în încheierea instanței de judecată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul solicită declararea neconstituționalității textului de lege criticat făcând referire, în motivarea sesizării, la soluția adoptată de Curte în Hotărârea nr. 33 din 7 decembrie 2017, prin care t extul „a situației de serviciu” din alineatul (1) al articolului 327 din Codul penal a fost recunoscut constituțional, în măsura în care se referă la atribuțiile de serviciu acordate prin lege persoanei publice. Astfel, autorul excepției a pretins că textul de lege de la articolul 327 din Codul penal, care a fost recunoscut constituțional sub conditione , este similar cu textul de lege criticat în prezenta cauză.

Cu titlu preliminar, Curtea menționează că în jurisprudența Curții Europene s-a menționat că sfera de aplicare a conceptului de previzibilitate depinde în mare măsură de conținutul instrumentului în cauză, de domeniul pe care îl reglementează, precum și de numărul și de statutul destinatarilor săi ( Kononov v. Latvia [MC] , 17 mai 2010, § 235).

Cu privire la sfera și statutul destinatarilor săi, Curtea constată că subiect al infracțiunii prevăzute de articolul 327 din Codul penal poate fi o persoană publică. Altfel spus, această normă incriminează abuzul de serviciu în sfera publică.

Totuși, în cazul infracțiunii prevăzute de articolul 335, subiect al infracțiunii poate fi o persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală ori care lucrează pentru o astfel de organizație. Cu alte cuvinte, această infracțiune poate fi comisă doar în cadrul unor relații de drept privat.

Așadar, având în vedere sfera de incidență a textului contestat, Curtea consideră, în mod rezonabil, că acesta nu se poate bucura de o precizie absolută. Sub acest aspect, Curtea Europeană a menționat că persoanele care au o activitate profesională trebuie să dea dovadă de o prudență mai mare în cadrul activității lor și este de așteptat ca acestea să-și asume riscurile inerente activității lor. De exemplu, Curtea Europeană a reținut că dacă managerul unui supermarket ar fi beneficiat de asistență juridică adecvată, el ar fi putut realiza că risca, în mod real, o condamnare pentru vânzarea ilegală a produselor medicinale ( Cantoni v. Franța , 15 noiembrie 1996, § 35). De asemenea, Curtea Europeană a ajuns la o concluzie similară în cazul unui manager al unei companii de vânzare a suplimentelor nutritive pentru comercializarea unui produs care conținea un aditiv interzis ( Ooms v. Franța (dec.), 25 septembrie 2008).

De asemenea, Curtea menționează că, spre deosebire de atribuțiile de serviciu ale persoanei publice, care pot fi stabilite de către legislator prin legi organice, în cazul atribuțiilor persoanelor care gestionează sau lucrează pentru entități private ar fi, practic, imposibilă enumerarea prin lege, având în vedere multitudinea obiectelor de activitate care pot fi desfășurate de aceste entități.

Prin urmare, ține de competența instanțelor de judecată să interpreteze, în mod rezonabil, întinderea noțiunii de situație de serviciu în contextul abuzului de serviciu incriminat de articolul 335 din Codul penal.

Totuși, Curtea subliniază faptul că, deși ține de competența instanțelor de judecată să interpreteze și să clarifice normele legale penale, acestea nu sunt îndreptățite să recurgă la o interpretare extensivă defavorabilă a legii penale. O asemenea abordare este interzisă de articolul 22 din Constituție și de articolul 7 din Convenția Europeană. În consecință, cerința interpretării stricte a normei penale urmărește protecția persoanei împotriva arbitrarului (a se vedea DCC nr. 126 din 15 noiembrie 2018, § 20-21).

Având în vedere cele menționate supra, Curtea conchide că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolelor 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională D E C I D E: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „ a situației de serviciu ” din articolul 335 alin. (1) din Codul penal al Republicii Moldova, ridicată de către dl avocat Vasile Nicoară, în dosarul nr. 1-1238/2019, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Mihai POALELUNGI Chișinău, 21 mai 2019 DCC nr. 75 Dosarul nr. 94g/2019