Decizie nr. 32 din 05.03.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a textului „confiscă contravaloarea corpului delict stabilită de către organul vamal" din articolul 431 alin. (4

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituțională pe 22 februarie 2019 de către dl judecător Vitalie Stratan din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul central, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul central, se află cauza contravențională privind procesul-verbal cu privire la contravenție în privința lui Gabriel Climovici conform prevederilor articolelor 13 și 287 alin. (10) din Codul contravențional [trecerea mărfurilor, obiectelor și altor valori peste frontiera vamală a Republicii Moldova eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop].

Pe 18 decembrie 2018, în cadrul ședinței de judecată, dna avocat Larisa Ocerednaia a ridicat excepția de neconstituționalitate a textului „confiscă contravaloarea corpului delict stabilită de către organul vamal" din articolul 431 alin. (4

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul central, s-a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituțională, în vederea soluționării excepției.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului contravențional, adoptat prin Legea nr. 218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

În argumentarea excepției de neconstituționalitate, autorul consideră că din cauza neclarității și imprevizibilității textului contestat contravenientul este plasat într-o situație inechitabilă, deoarece contravaloarea unității de transport se stabilește în mod unilateral de agentul constatator, după propria sa convingere, într-un mod lipsit de transparență, stabilind arbitrar contravaloarea corpului delict. Acest fapt ar afecta drepturile contravenientului de a-și prezenta propriile probe în favoarea sa.

De asemenea, autorul notează că funcționarul care stabilește contravaloarea unității de transport este un angajat al Laboratorului Vamal al Serviciului Vamal. Prin urmare, acesta este o persoană care urmărește un anumit rezultat al cauzei contravenționale. Totodată, autorul menționează că legislatorul nu a prevăzut ce contravaloare urmează a fi stabilită - de piață, de bilanț, reală, tehnică, de lichidare etc.

În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin. (3) și 23 alin.(1) și (2) din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul contravențional, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dna avocat Larisa Ocerednaia în dosarul nr. 5r-365/2017, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textul „confiscă contravaloarea corpului delict stabilită de către organul vamal" din articolul 431 alin. (4

Cu referire la critica de neconstituționalitate raportată la articolul 23 din Constituție, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi reținută, deoarece prevederile contestate nu sunt de natură să încalce criteriile referitoare la claritate și precizie.

Condiția previzibilității este îndeplinită atunci când justițiabilul poate cunoaște, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe sau cu ajutorul unor juriști profesioniști, care sunt acțiunile și omisiunile ce-i pot angaja răspunderea contravențională și care este pedeapsa care îi poate fi aplicată, în cazul încălcării unei norme.

Curtea reține că prevederile Codului contravențional reglementează cadrul general al constatării și al sancționării contravențiilor. Codul conține norme juridice cu privire la modul de întocmire a procesului-verbal, mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină acest proces-verbal, persoanele care au calitatea de agenți constatatori, modul de contestare a procesului-verbal, regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și al executării acestora.

Procesul-verbal cu privire la contravenție este un act administrativ emis de o autoritate publică, dotată cu competența de a constata și de a sancționa faptele contravenționale.

Curtea menționează că, în cazul în care nu este de acord cu decizia agentului constatator, contravenientul o poate contesta în baza articolului 448 din Codul contravențional, în fața instanței de judecată. Prin urmare, contravenientul poate contesta actele autorităților pe care le consideră ilegale, beneficiind de toate garanțiile unui proces echitabil. Printre aceste garanții se numără și posibilitatea de a propune probe în apărarea sa (a se vedea articolul 384 alin. (2) lit. i) din Codul contravențional).

Curtea reține că argumentele autorului sesizării nu pot constitui critici de neconstituționalitate, iar problemele invocate privind veridicitatea expertizei efectuate de către Laboratorul vamal în vederea stabilirii contravalorii corpului delict pot fi soluționate în instanța de judecată.

Având în vedere cele menționate

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.