Decizie nr. 89 din 24.07.2018

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a textelor „etc." și „suporturi materiale [...] care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri" de la articolul 26 alin. (3) din Legea nr. 139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, ridicată de către dl avocat Anatolie Ceachir, în dosarul nr. 2c-1028/2017, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 11 iulie 2018 de către dna judecător Georgeta Grozav din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Pe 30 mai 2017, A.O. „Asociația Națională Copyright" a depus o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat încasarea remunerației compensatorii de la Î.M. „Moldcell" S.A. în cuantum de cel puțin 3% din suma încasată pentru perioada 1 ianuarie 2014 - 29 mai 2017 din vânzarea (revânzarea) echipamentelor și suporturilor prevăzute de articolul 26 alin. (3) din Legea nr. 139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Echipamentele la care face referire reclamantul constau din telefoane, tablete, notebook-uri, memorie USB etc.

În cadrul ședinței de judecată, dl avocat Anatolie Ceachir a ridicat excepția de neconstituționalitate a textelor „etc." și „suporturi materiale [...] care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri" de la articolul 26 alin. (3) din Legea nr. 139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Prin încheierea din 15 iunie 2018, instanța de judecată a admis cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea soluționării ei.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe sunt următoarele:

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că textele „etc." și „suporturi materiale [...] care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri" de la articolul 26 alin. (3) din Legea nr. 139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe nu sunt formulate în mod exhaustiv și permit interpretări extensive, care includ echipamente neenumerate de textul legal criticat, cum sunt telefoanele, tabletele, notebook-urile, memorie USB etc.

În acest sens, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile criticate contravin articolelor 20, 23 alin. (2), 26 alin. (2) și 54 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Legii nr. 139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, ridicată de către dl avocat Anatolie Ceachir în dosarul nr. 2c-1028/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textele „etc." și „suporturi materiale [...] care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri" de la articolul 26 alin. (3) din Legea nr. 139 din 2 iulie 2010 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Deși autorul excepției de neconstituționalitate a invocat mai multe norme din Constituție, Curtea reține că, în motivarea sesizării, acesta a susținut că dispozițiile legale contestate sunt imprevizibile pentru că legea nu stabilește o listă exhaustivă a echipamentelor și suporturilor pentru care trebuie achitată o remunerație compensatorie în baza articolului 26 alin. (3) din Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe. Astfel, problema abordată de către autorul excepției ține de calitatea legii, fiind incident articolul 23 alin. (2) din Constituție.

Cu titlu preliminar, Curtea observă că remunerația compensatorie la care face referire articolul 26 din Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe are ca obiect despăgubirea „corespunzătoare" a autorilor pentru utilizarea neautorizată a operelor lor protejate.

Astfel, în cazul prevăzut de alin. (1) al articolului 26 din Lege, remunerația compensatorie are ca bază prejudicierea drepturilor autorului asupra unei anumite opere. Obligația de a repara prejudiciul respectiv are loc prin finanțarea compensației care va fi plătită titularului de drepturi în discuție.

Totuși, având în vedere dificultățile practice de identificare a utilizatorilor privați, precum și de obligare a acestora să îi despăgubească pe titularii drepturilor de autor pentru prejudiciul provocat și având în vedere faptul că prejudiciul care poate decurge din fiecare utilizare în folos personal, luată individual, poate fi neînsemnat și, prin urmare, nu dă naștere unei obligații de plată, Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza

Totodată, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a menționat că nimic nu-i împiedică pe acești debitori să includă cuantumul redevenței pentru copia privată în prețul de vânzare/închiriere a respectivelor echipamente, aparate și suporturi de reproducere sau în prețul serviciului de reproducere furnizat (§ 48 din cauza citată

Această soluție este împărtășită și de către legislatorul din Republica Moldova, care a prevăzut la articolul 26 alin. (3) din Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe că remunerația compensatorie menționată la alin. (1) se achită de către persoanele fizice și juridice care produc sau importă orice echipament (audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri etc.) și suporturi materiale (suporturi pentru imprimarea sonoră și/sau video, casete, discuri laser, compact-discuri etc.) care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri.

Cu privire la criticile autorului excepției, potrivit cărora textele „etc." și „suporturi materiale [...] care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri" de la articolul 26 alin. (3) din Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe nu sunt formulate în mod exhaustiv, Curtea reține că acest fapt este compensat de către legislator prin menționarea caracteristicilor echipamentelor și ale suporturilor materiale. Acestea trebuie să poată fi utilizate pentru efectuarea unor asemenea reproduceri.

De asemenea, Curtea observă că Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe îi conferă noțiunii „reproducere" un înțeles autonom. Astfel, potrivit articolului 3 din Lege, reproducerea presupune realizarea unuia ori a mai multor exemplare ale unei opere sau ale unui obiect al drepturilor conexe, fie directă sau indirectă, temporară sau permanentă,

De altfel, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut în cauza

Așadar, Curtea reține că textele „etc." și „suporturi materiale [...] care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri" de la articolul 26 alin. (3) din Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe sunt redactate în mod clar și previzibil, în conformitate cu articolul 23 alin. (2) din Constituție. Prin urmare, Curtea reține că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este nefondată.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.