Decizie nr. 83 din 09.07.2018

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a punctului 187 din Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și a cantităților acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, ridicată de către dl avocat Andrei Lungu, în dosarul nr. 1-1528/2017, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.

Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 29 iunie 2018 de către dl judecător Serghei Papuha de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, se află în examinare cauza penală privind învinuirea dlui Nicolai Perestoronin de comiterea infracțiunii prevăzute la articolul 217 alin. (2) din Codul penal.

În cadrul ședinței de judecată din 20 aprilie 2018, dl avocat Andrei Lungu, care reprezintă interesele dlui Nicolai Perestoronin, a ridicat excepția de neconstituționalitate a punctului 187 din Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și a cantităților acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006.

Prin încheierea din aceeași dată, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a admis cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și a cantităților acestora sunt următoarele:

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că determinarea prin hotărâre de Guvern a cantității de substanțe stupefiante aflate în circulație ilegală, de care depinde ulterior calificarea faptei drept contravenție sau infracțiune, contravine prevederilor articolelor 6, 66 și 102 alin. (2) din Constituție, având în vedere faptul că Parlamentul este unica autoritate legislativă a statului.

Potrivit autorului sesizării, cuantificarea cantităților substanței stupefiante prevăzută la punctul 187 din Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și a cantităților acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, s-a făcut fără a ține cont de faptul că, în realitate, proporțiile de 0,015 g constituie mai puțin decât cantitatea pentru uzul personal unic, prin urmare, deținerea de asemenea substanțe pentru uz personal nu poate fi sancționată penal.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și a cantităților acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl avocat Andrei Lungu, în dosarul nr. 1-1528/2017, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. Sesizarea este formulată de către un subiect abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie punctul 187 din Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și a cantităților acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, care stabilește că substanța „AB-PINACA-CHM" este o substanță stupefiantă și prevede cantitățile acesteia, în funcție de care, dacă este depistată în trafic ilicit, fapta constatată este calificată drept contravenție sau infracțiune.

Autorul excepției pretinde că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale referitoare la principiul separației și colaborării puterilor, la atribuțiile de bază ale Parlamentului și la adoptarea hotărârilor Guvernului pentru executarea legilor, stabilite la articolele 6, 66 și 102 alin. (2).

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul excepției critică de fapt modul în care au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 cantitățile mici și mari ale substanței stupefiante indicate la punctul 187 din Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și a cantităților acestora, menționând că rolul Guvernului de putere executivă excedează legiferării conținutului constitutiv al unor infracțiuni, rol care este rezervat exclusiv Parlamentului, ca unică autoritate legislativă a țării.

Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa cu privire la constituționalitatea Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, în legătură cu aceleași critici precum cea din prezenta cauză.

Astfel, în Hotărârea nr. 25 din 13 octombrie 2015, Curtea a menționat că:

Totodată, ținând cont de faptul că procesul legislativ implică mai multe etape de durată, rațiunea stabilirii competenței Guvernului rezultă și din necesitatea intervenției prompte în cadrul normativ în vederea reglementării acestui domeniu în cazul apariției de noi substanțe cu efecte similare.

De asemenea, Curtea constată că și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 382 din 6 mai 1999 cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și precursorilor lor abilitează Guvernul cu competența de a stabili regulile de circulație a substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor."

Curtea nu poate reține critica referitoare la încălcarea principiului separației și colaborării puterilor prin simplul fapt că Guvernului i-a fost acordată competența de a reglementa categoriile substanțelor narcotice și psihotrope și cantitățile acestora.

În acest sens, Curtea menționează că legislatorul a delegat stabilirea cuantumului substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, deoarece orice întârziere determinată de parcurgerea procedurii legislative obișnuite ar putea afecta sănătatea sau viața unui mare număr de persoane, în special a tinerilor.

Mai mult, această modalitate de determinare a cantității substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, nu-i conferă Guvernului atribuția de a incrimina anumite fapte în mod subiectiv, discreționar, așa cum afirmă autorul excepției, ci îi impune obligația ca, în baza unor cunoștințe și cu ajutorul unei comisii medicale specializate, să stabilească doar lista și cantitatea acestor substanțe, în funcție de toxicitatea și gradul de dependență pe care îl generează. Cantitățile stabilite astfel constituie doar un criteriu în diferențierea circulației legale de cea ilegală, nu o incriminare a unor fapte.

În ceea ce privește încălcarea unui pretins drept de a deține substanțe stupefiante în anumite cantități pentru uzul personal [„proporțiile de 0,015 g constituie mai puțin decât cantitatea pentru uzul personal unic"], argumentul este inadmisibil, deoarece nu este raportat la vreun text din Constituție.

Prin urmare, Curtea reține că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este nefondată.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.