Decizie nr. 51 din 31.05.2018

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a Anexei nr.5 la Codul silvic al Republicii Moldova, ridicată de către dl avocat Iurie Chifiac, în dosarul nr. 2-696/17, pendinte la Judecătoria Cimișlia, sediul central.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost depusă la Curtea Constituțională, pe 23 mai 2018, de către dna judecător Sofia Aramă de la Judecătoria Cimișlia, sediul central, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Pe rolul Judecătoriei Cimișlia, sediul central, se află acțiunea Î.S. „Întreprinderea Silvo-Cinegetică Cimișlia" împotriva dnei A. Donica cu privire la repararea prejudiciului provocat prin pășunarea ilicită pe terenurile din fondul forestier.

În ședința de judecată din 2 mai 2018, reprezentantul pârâtei, dl avocat Iurie Chifiac, a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a Anexei nr. 5 la Codul silvic al Republicii Moldova, care reglementează modul de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul provocat prin recoltarea neautorizată a ierbii și pășunatul ilegal pe terenurile din fondul forestier.

Prin încheierea din 14 mai 2018, Judecătoria Cimișlia, sediul central, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului silvic al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 887 din 21 iunie 1996, sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim nr. 1432 din 28 decembrie 2000 sunt următoarele:

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul a invocat că prevederile Anexei nr. 5 la Codul silvic sunt imprevizibile și contravin articolului 23 din Constituție, pentru că suma despăgubirilor pentru prejudiciul provocat prin pășunatul ilegal pe terenurile din fondul forestier este raportată la cuantumul salariului minim, care a fost modificat treptat prin mai multe hotărâri de Guvern. De altfel, începând cu anul 1994, salariul minim a constituit 18 lei, iar în prezent constituie 2380 lei. În acest sens, autorul susține că nu există o claritate în privința modalității de calcul al plăților respective.

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului silvic, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl avocat Iurie Chifiac, în dosarul nr. 2-696/17, pendinte la Judecătoria Cimișlia, sediul central. Sesizarea este formulată de către subiectul abilitat cu acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Anexa nr. 5 la Codul silvic al Republicii Moldova, care reglementează, între altele, modul de calcul al cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul provocat prin pășunatul ilegal pe terenurile din fondul forestier.

Potrivit autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile acestei anexe ar fi imprevizibile.

Curtea menționează că cerința previzibilității este îndeplinită atunci când justițiabilul poate cunoaște, din chiar textul normei juridice pertinente, iar la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe sau cu ajutorul unor juriști profesioniști, care sunt consecințele ce ar putea rezulta după comiterea unei anumite fapte.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit Anexei nr. 5 la Codul silvic, suma despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin pășunatul ilegal pe terenurile din fondul forestier este raportată la cuantumul salariului minim, iar articolul 4 alin. (2) [

Așadar, Curtea observă că, deși mărimea salariului minim se stabilește cel puțin o dată pe an de către Guvern, tarifele, amenzile și alte plăți neprovenite din muncă care se evaluează prin referință la salariul minim se calculează în continuare prin raportare la

Prin urmare, Curtea a reținut că această problemă nu este una care reclamă un control de constituționalitate, ci una de interpretare a legii. Ea excede competenței sale.

Ținând cont de cele menționate mai sus, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate nu poate fi admisă pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.