3 — Cu privire la aprobarea Regulamentului privind efectuarea generalizării practicii judiciare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Cu privire la aprobarea Regulamentului privind efectuarea generalizării practicii judiciare
3 — Cu privire la aprobarea Regulamentului privind efectuarea generalizării practicii judiciare (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Plenul Curții Supreme de Justiție
H O T Ă R Â R E
Cu privire la aprobarea Regulamentului privind efectuarea generalizării
practicii judiciare
Întru exercitarea eficientă a atribuțiilor prevăzute de art. 1, 2 din Legea cu
privire la Curtea Supremă de Justiție și conducându-se de prevederile art. 16 lit. j)
din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție, Plenul
H O T Ă R Ă Ș T E:
A aproba Regulamentului cu privire la efectuarea generalizării practicii
judiciare (se anexează).
A publica prezenta hotărâre pe pagina web: www.csj.md și în Buletinul
Curții Supreme de Justiție.
Președinte
Curții Supreme de Justiție Ion Druță
Chișinău,
nr. 3 din 28 februarie 2019
Aprobat
prin hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție
nr. 3 din 28 februarie 2019
REGULAMENT
cu privire la efectuarea generalizării practicii judiciare
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
1.Regulamentul cu privire la efectuarea generalizării practicii judiciare (în
continuare - Regulament) reglementează modul de identificare a cazurilor de luare
a diferitor decizii pe aceleași probleme de drept, interpretarea diferită a legii în
aplicarea normelor de drept material și procedural.
Prin prezentul Regulament se stabilesc regulile generale de efectuare a
generalizării practicii judiciare în Curtea Supremă de Justiție, precum și regulile de
selectare, prelucrare și transmitere a informației pentru a fi inclusă în baza de date
oficiale a Curții Supreme de Justiție„Practica judiciară”.
Activitatea de generalizare a practicii judiciare este o constantă definitorie a
nivelului eficienței procesului de înfăptuire a justiției și contribuie la:
• asigurarea aplicării unitare a legislației în cadrul soluționării cauzelor de
către Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și de către judecătorii;
• verificarea viabilității mecanismelor de implementarea cadrului legislativ;
• elucidarea discrepanțelor și lacunelor legislative și evitarea vidului
legislativ.
Generalizarea practicii judiciare este una din atribuțiile de bază ale Curții
Supreme de Justiție menită să contribuie la eficientizarea actului de justiție în stat,
atribuție ce derivă din prevederile art.2 lit. c) din Legea cu privire la Curtea
Supremă de Justiție și se efectuează conform Planului de activitate al Curții
Supreme de Justiție, de către colaboratorii secțiilor civilă, comercială și de
contencios administrativ și penală din cadrul Direcției de generalizare a practicii
judiciare, sistematizare și evidență a legislației sub conducerea nemijlocită a
președintelui sau, după caz, a vicepreședintelui colegiului respectiv, sau a
judecătorului coordonator, inclus în planul de activitate a Direcției.
În scopul asigurării aplicării unitare a legislației de către colegiile Curții
Supreme de Justiție, generalizările practicii judiciare efectuate de către secțiile
respective ale Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ și
Colegiului Penal vor fi discutate și aprobate la ședința acestor colegii, iar
rezultatele generalizării practicii judiciare vor fi examinate de către Plenul Curții
Supreme de Justiție.
În procesul activității de generalizare a practicii judiciare, în caz de
necesitate,va fi solicitată opinia membrilor Consiliului Științific Consultativ de pe
lângă Curtea Supremă de Justiție.
La angajarea în funcție a noilor colaboratori care, în virtutea obligațiunilor
de serviciu, urmează să efectueze generalizări ale practicii judiciare, acestora li se
va aduce la cunoștință, contra semnătură, prezentul Regulament.
Capitolul II
CONDIȚIILE PROCESULUI EFECTUĂRII GENERALIZĂRII
PRACTICII JUDICIARE
Activitatea de studiere și generalizare a practicii judiciare poartă un
caracter continuu și sistematic, asigurat prin procesul de planificare prealabilă a
activității Curții Supreme de Justiție.
Temele generalizărilor practicii judiciare se includ în planurile anuale de
activitate ale secțiilor civilă, comercială și de contencios administrativ și penală din
cadrul Direcției de generalizare a practicii judiciare, sistematizare și evidență a
legislației, cu indicarea concretă a persoanelor responsabile de executare și, în mod
obligatoriu, a termenului executării.
La stabilirea temei generalizării urmează să se țină cont de:
• actualitatea problemei pentru practica judiciară;
• necesitatea tratării problemei din punct de vedere doctrinar;
• existența unei practici neuniforme a instanțelor judecătorești în aplicarea
reglementărilor omogene;
• existența unei norme legislative care generează diferite interpretări în
aplicare;
• informația statistică privind calitatea înfăptuirii justiției.
Volumul notei informative nu poate fi limitat, iar conținutul ei nu va fi
supraîncărcat și nu va include circumstanțe neînsemnate.
În procesul stabilirii temei generalizării urmează a fi solicitate opiniile
judecătorilor din cadrul instanțelor judecătorești referitor la cele mai dificile
probleme ce apar în practica judiciară.
În acest sens urmează a fi utilizate:
• informațiile judecătorilor Curții Supreme de Justiție,desemnați ca fiind
responsabili pentru acordarea asistenței metodice instanțelor judecătorești;
• notele informative pe marginea seminarelor organizate de către Curtea
Supremă de Justiție, conform Planului anual de acordare a asistenței metodice
judecătorilor, în chestiunile de aplicare a legislației;
• generalizările anterioare privind erorile judiciare efectuate de către Curtea
Supremă de Justiție;
• generalizările practicii judiciare efectuate de către curțile de apel și de către
judecătorii;
• spectrul de probleme ce ține de aplicarea noului cadru legislativ în procesul
înfăptuirii justiției în instanțele judecătorești de nivel diferit.
Ca temă pentru studiere poate fi selectată practica examinării unor
anumite categorii de cauze civile, comerciale și de contencios administrativ,
precum și de cauze penale.
În dependență de scopul concret al generalizării, pot fi efectuate:
• generalizări ale practicii judiciare privind toate cauzele examinate într-un
anumit interval de timp;
• generalizări ale practicii judiciare privind cauzele examinate într-o anumită
instanță judecătorească;
• generalizări ale practicii judiciare privind unele categorii de cauze;
• generalizări ale practicii judiciare pe marginea unor singure chestiuni.
Curtea Supremă de Justiție urmează să studieze și să analizeze periodic,
conform planului de activitate, practica judiciară privind examinarea cauzelor pe
căi ordinare și extraordinare de atac, în urma acestei activități fiind întocmite
revistele erorilor judiciare comise de către instanțele judecătorești inferioare în
procesul judecării cauzelor concrete.
Capitolul III
ETAPA PREGĂTIRII PENTRU EFECTUAREA GENERALIZĂRII
PRACTICII JUDICIARE
Etapa pregătirii pentru efectuarea generalizării practicii judiciare este una
din condițiile de bază ce asigură calitatea activității de generalizare.
Pregătirea pentru efectuarea generalizării practicii judiciare, în mod
obligatoriu, include în sine următoarele activități:
selectarea cadrului legislativ în vigoare, ce reglementează raporturile
juridice respective, a hotărârilor explicative din domeniu ale Plenului
Curții Supreme de Justiție, notelor informative ale instanțelor
judecătorești ierarhic inferioare, publicațiilor științifice de specialitate
autohtone și internaționale la temă, jurisprudenței în materie a Curții
Europene pentru Drepturile Omului, rapoartelor statistice respective
etc.;
asigurarea documentară cu materialele selectate a persoanei ce urmează
să facă generalizarea practicii judiciare;
studierea minuțioasă, în mod obligatoriu, din punct de vedere analitic a
materialelor respective de către executorul generalizării.
Colectarea informației necesare pentru studiere și generalizare se
efectuează prin următoarele metode:
• studierea cauzelor aflate nemijlocit în instanță;
• solicitarea cauzelor din instanțele inferioare;
•deplasarea executorului generalizării practicii judiciare în instanțele
inferioare;
• studierea copiilor actelor judecătorești.
Capitolul IV
ÎNTOCMIREA DOCUMENTELOR DUPĂ STUDIEREA
PRACTICII JUDICIARE
În urma studierii și generalizării materialului statistic și factologic colectat
în procesul generalizării practicii judiciare se întocmește unul din următoarele
documente:
• nota informativă privind generalizarea practicii judiciare;
• revista erorilor comise în procesul activității de înfăptuire a justiției;
hotărâre explicativă;
opinie consultativă.
În procesul întocmirii documentelor de generalizare, executorii
generalizării practicii judiciare vor ține cont de faptul că:
• deși practica judiciară este o parte componentă și totodată un rezultat al
activității de înfăptuire a justiției, constituirea ei începe în momentul în care
instanța de judecată, pentru a aplica legea vizavi de un raport litigios dedus
judecății și a pronunța o hotărâre legitimă și întemeiată, interpretează legea,
clarificând sensul și conținutul ei prin intermediul concretizării noțiunilor expuse
în textul respectiv al normei juridice;
• practica judiciară nu include în sine oricare hotărâri ale instanțelor
judecătorești, pronunțate în cadrul judecării cauzelor, ci doar acelea care conțin
deducții și concretizări ale legii aplicate în procesul înfăptuirii justiției.
Documentul de generalizare se elaborează de către executor, în numele
Curții Supreme de Justiție,și constă din partea introductivă, descriptivă și
concluzii.
În partea introductivă se indică:
• denumirea documentului;
• Colegiul respectiv al Curții Supreme de Justiție responsabil de efectuarea
generalizării;
• durata efectuării generalizării;
• metoda aleasă de executor pentru colectarea informației;
• numărul de dosare studiate în procesul colectării informației;
• cadrul legislativ ce a servit drept suport legal pentru generalizare;
• jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului (în cazul în care a
fost utilizată);
• publicațiile științifice la temă;
în partea descriptivă:
• se va face o analiză multiaspectuală a deducțiilor și concretizărilor legii
aplicate de către instanțele judecătorești în procesul judecării cauzelor concrete;
• vor fi făcute unele exemplificări în baza hotărârilor, încheierilor și deciziilor
studiate în procesul efectuării generalizării.
• vor fi aduse argumentări științifice la temă.
concluzia documentului de generalizare va include:
• recomandările formulate referitor la modalitatea utilizării materialelor
respective;
• propunerile concrete ce derivă din analiza statisticii judiciare;
• concluziile despre necesitatea elaborării hotărârii explicative ale Plenului
Curții Supreme de Justiție sau despre necesitatea modificării celor deja adoptate,
necesitatea elaborării opiniei consultative;
• propuneri de legeferenda, ce se cer a fi operate în cadrul legislativ aplicat în
procesul judecării categoriilor respective de cauze;
• propuneri concrete de redresare a stării de lucruri nesatisfăcătoare depistate
în procesul efectuării generalizării, propuneri care urmează a fi comunicate
președintelui sau, după caz, vicepreședintelui colegiului respectiv al Curții
Supreme de Justiție.
Generalizarea practicii judiciare urmează a fi efectuată în termenul stabilit
în planul de activitate anual al Curții Supreme de Justiție.
Modificarea termenului inițial stabilit poate avea loc doar cu acordul
Președintelui Curții Supreme de Justiție, în baza unei note informative de
argumentare a imposibilității efectuării generalizării în termenul prevăzut,
întocmită de executorul responsabil și confirmată de președintele sau, după caz,
vicepreședintele colegiului respectiv.
Revista erorilor judiciare comise în procesul activității de înfăptuire a
justiției se întocmește semestrial, în mod separat pentru instanțele din
circumscripția fiecărei curți de apel.
În acest document de generalizare în mod obligatoriu urmează a fi indicat
numele judecătorului care a comis eroarea judiciară și instanța judecătorească în
cadrul căreia ultimul activează.
Revista urmează a fi întocmită și prezentată nu mai târziu de data de 10 a lunii
următoare, după expirarea semestrului.
Inițial revista se prezintă președintelui sau, după caz, vicepreședintelui
colegiului respectiv al Curții Supreme de Justiție, care va dispune discutarea ei în
colegiu.
22.Documentele de generalizare vor fi discutate în cadrul ședinței colegiilor și
ulterior în cadrul ședinței Plenului Curții Supreme de Justiție.
După examinarea lor de Plenul Curții Supreme de Justiție, documentele de
generalizare vor fi transmise în Secția legislație pentru crearea bazei oficiale a
practicii judiciare pentru întregul sistem judecătoresc din țară.
În scopul asigurării implementării prevederilor prezentului Regulament
președinții sau, după caz, vicepreședinții Colegiilor Curții Supreme de Justiție:
• vor întreprinde măsurile de rigoare în vederea asigurării efectuării
generalizării practicii judiciare în conformitate cu prevederile prezentului
Regulament;
• vor organiza evidența cauzelor ce prezintă un interes deosebit pentru
practica judiciară;
• vor exercita controlul asupra prezentării copiilor deciziilor respective ale
Curții Supreme de Justiție în Secția legislație din cadrul Direcției de generalizare a
practicii judiciare, sistematizare și evidență a legislației pentru a fi incluse în baza
de date oficiale ale practicii judiciare.
Judecătorii responsabili de coordonarea activității ce ține de elaborarea
proiectelor concrete de hotărâri explicative ale Plenului Curții Supreme de Justiție
în chestiunile aplicării legislației vor acorda suport metodologic colaboratorilor
respectivi din Direcția de generalizare a practicii judiciare, sistematizare și
evidență a legislației în vederea asigurării:
• efectuării calitative a generalizărilor practicii judiciare;
• întocmirii documentelor respective în termenii prevăzuții în Planul de
activitate al Curții Supreme de Justiție;
• publicării acestora în Buletinul Curții Supreme de Justiție și în baza de date
oficiale „Practica judiciară”.
Colaboratorii Direcției de generalizare a practicii judiciare, sistematizare
și evidență a legislației:
vor studia prevederile prezentului Regulament în cadrul ședințelor
operative;
vor desfășura activitatea în conformitate cu planurile individuale de lucru
aprobate;
vor asigura remiterea notelor informative privind generalizarea practicii
judiciare în Secția legislație.
27.Președințiișivicepreședinții judecătoriilor și curților de apel:
• vor asigura remiterea operativă în adresa Curții Supreme de Justiție a
copiilor hotărârilor, deciziilor, încheierilor și ordonanțelor emise în instanță;
• vor organiza efectuarea generalizărilor practicii judiciare în baza cauzelor
examinate în instanța respectivă, asigurând remiterea lor în adresa Curții Supreme
de Justiție;
• vor asigura executarea în termen a demersurilor Curții Supreme de Justiție
privind remiterea dosarelor concrete, solicitate pentru studiere în scopul
generalizării practicii judiciare;
• vor formula propuneri privind necesitatea explicării prioritare de către
Curtea Supremă de Justiție a chestiunilor de practică judiciară.
28.ColaboratoriiSecțieilegislație din cadrul Direcției de generalizare a
practicii judiciare, sistematizare și evidență a legislației se vor călăuzi de Regulile
de selectare, prelucrare și transmitere a informației pentru a fi inclusă în baza de
date oficiale „Practica judiciară”, indicate în anexa la prezentul Regulament care
este parte integrantă a acestuia.
Prezentul regulament intră în vigoare la data aprobării.
Pe aceeași dată Regulamentul cu privire la efectuarea generalizării practicii
judiciare, aprobat prin hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4 din 12
martie 2004, se abrogă.
Anexă
la Regulamentul privind efectuarea
generalizării practicii judiciare
REGULILE
de selectare, prelucrare și transmitere a informației
pentru a fi inclusă în baza de date oficiale „Practica judiciară”
Prezentele reguli prevăd modul de selectare, prelucrare și transmitere a
informației pentru a fi inclusă în baza de date oficiale „Practica judiciară”.
În baza de date oficială „Practica judiciară” se includ textele electronice
ale:
• hotărârilor explicative ale Plenului Curții Supreme de Justiție;
• hotărârilor Plenului și deciziilor colegiilor Curții Supreme de Justiție;
• hotărârilor Curții Europene pentru Drepturile Omului;
• hotărârilor explicative ale Plenului Judecătoriilor Supreme ale altor state;
• publicațiilor științifice;
• altor materiale privind jurisprudența.
3.Toate documentele se clasifică și se iau la evidență conform Clasificatorului
lărgit al practicii judiciare, adoptat prin hotărârea Plenului Curții Supreme de
Justiție nr.13 „a”din 24 aprilie 2000, cu completările și modificările ulterioare.
4.Hotărârile explicative ale Plenului Curții Supreme de Justiție, după
adoptarea și semnarea lor, se transmit în Secția legislație din cadrul Direcției de
generalizare a practicii judiciare, sistematizare și evidență a legislației, unde se iau
la evidență, prin marcarea indicilor respectivi și se prezintă Întreprinderii de Stat
„MoldData” pe suport magnetic sau pe hârtie.
Președinții și vicepreședinții colegiilor Curții Supreme de Justiție, potrivit
rezultatelor ședințelor Plenului și colegiilor, dau indicații privind luarea la evidență
a deciziilor concrete, care au importanță deosebită pentru jurisprudență.
Pentru fiecare exemplar se face o scurtă adnotare și materialele se transmit
în serviciul redactare pentru a fi redactate, apoi se sistematizează conform
Clasificatorului lărgit al practicii judiciare și se transmit pe suport de hârtie
Întreprinderii de Stat „MoldData”, pentru a fi incluse în baza de date oficiale
„Practica judiciară”.
7.HotărârileCurții Europene pentru Drepturile Omului, hotărârile explicative
ale Plenului Judecătoriilor Supreme ale altor state, precum și materialele teoretice
cu privire la justiție se iau la evidență din momentul parvenirii edițiilor respective,
se sistematizează prin marcarea indicilor și se transmit în Întreprinderii de Stat
„MoldData”.
Toată informația, care se transmite Întreprinderii de Stat „MoldData”, se
include în baza de date oficiale „Practica judiciară” și săptămânal se actualizează
prin Internet.