5 — Privind practica judiciară în cauzele referitoare la contrabandă, eschivarea de la achitarea plăților vamale și contravențiile vamale

La judecarea cauzelor penale privind infracțiunile prevăzute de art.248, 249 Cod penal și a unor cauze contravenționale vamale prevăzute de art.287 Cod contravențional, se aplică legile și alte acte normative, ce reglementează regulile vamale.

Contrabanda, prevăzută de art.248 alin.(1) CP, reprezintă trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și a altor valori, în proporții mari (ce depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei), eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică, în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei. [Pct.2 în redacția Hotărîrii Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

Latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă a altor obiecte decît cele prevăzute în pct.2 al acestei hotărîri constituie trecerea peste frontiera vamală, cu încălcarea regulilor vamale: - a drogurilor, etnobotanicelor, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive și explozive, precum și a deșeurilor nocive și a produselor cu destinație dublă - art.248 alin.(2) CP; - a armamentului, a dispozitivelor explozive, a munițiilor - art.248 alin.(3) CP; - a valorilor culturale - art.248 alin.(4) CP - dacă sunt prezente una sau mai multe din următoarele metode de comitere a infracțiunii de contrabandă: 1) eludarea controlului vamal; 2) tăinuirea de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop; 3) folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală; 4) nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei vamale. Acești indici calificativi sînt prezenți și în cazul contrabandei prevăzute de art.248 alin.(1) CP. Contrabanda prevăzută de art.248 alin.(5) CP poate include elementele laturii obiective prevăzute de alin.(1), (2), (3) și (4) ale acestui articol cu calificativele : 1) de două sau mai multe persoane; 2) de o persoană cu funcție de răspundere, cu folosirea situației de serviciu și 3) în proporții deosebit de mari. [Pct.3 modificat prin Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

Nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din țară, în cazul în care întoarcerea acestora este obligatorie, constituie un alt indice calificativ de sine stătător al componenței de infracțiune prevăzute la alin.(4) al art.248 CP. Fapta de contrabandă referitoare la nereturnarea valorilor culturale presupune că valorile culturale menționate se află de acum peste frontiera vamală a Republicii Moldova. Ele puteau fi scoase de pe teritoriul vamal al țării în mod legal (de exemplu, ca decor, podoabă ce se poartă individual sau colecție de valori culturale). Scoaterea monumentelor peste hotarele Republicii Moldova este interzisă. Excepții se admit în cazul bunurilor imobile cu avizul Parlamentului, în baza propunerilor Ministerului Culturii și în cazul bunurilor mobile - cu avizul Guvernului. Scoaterea temporară a monumentelor peste hotarele țării în scopul de a întreține relații internaționale în domeniul culturii se admite în condițiile stabilite de organele de stat pentru ocrotirea monumentelor, în conformitate cu legislația în vigoare. Monumentele ce se află în proprietatea statelor străine, organizațiilor obștești și cetățenilor străini și sunt aduse temporar în republică sînt protejate de stat prin condițiile Legii privind ocrotirea monumentelor și ale contractelor respective și pot fi scoase din republică la dorința proprietarului, în baza certificatului care atestă aducerea lor. Monumente se consideră obiectele ori ansamblurile de obiecte cu valoare istorică, artistică sau științifică, care reprezintă mărturii ale evoluției civilizațiilor de pe teritoriul republicii, precum și ale dezvoltării spirituale, politice, economice și sociale și care sînt înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

Valori culturale sunt valorile cu caracter religios sau laic, pe care fiecare stat le consideră ca prezentând interes pentru arheologie, perioada preistorică, istorie, literatură, artă și știință și care sînt raportate la categoriile următoare: 1) colecții rare și mostre ale florei și faunei, mineralogiei, anatomiei și obiecte care prezintă interes pentru paleontologie; 2) valori ce se referă la istorie, inclusiv la istoria științei și tehnicii, istoria războaielor și societăților, cît și cele referitoare la viața personalităților naționale de vază, oamenilor de cultură, savanților și artiștilor și la evenimentele naționale remarcabile; 3) comorile arheologice (inclusiv obișnuite și secrete) și descoperirile arheologice; 4) părțile componente demontate ale monumentelor de artă și istorie și ale locurilor arheologice; 5) obiectele cu o vechime de peste 100 de ani, cum ar fi inscripțiile, monedele și ștampilele imprimate; 6) materialele etnologice; 7) valorile de artă: - pînze, tablouri și desene complet lucrate de mînă pe orice bază și din orice materiale (cu excepția desenelor și produselor industriale ornamentate cu mîna); - opere originale de artă sculpturală din orice materiale; - opere originale de gravură, stampă și litografie; - colecții originale de artă și ansambluri din orice materiale; 8) incunabule și manuscrise rare, cărți, documente străvechi și publicații, care prezintă un interes deosebit (istoric, artistic, științific, literar etc.), separat sau în colecții; 9) timbre poștale, timbre de impozitare și analogice, separat sau în colecții; 10) arhive, inclusiv arhive de fonograme, de cinema și de fotografii; 11) mobilă cu o vechime de peste 100 de ani și instrumente muzicale străvechi. Scoaterea valorilor culturale de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice este interzisă (art.9 alin.(3) din Legea nr.1569 din 20.12.2002). Răspunderea penală a persoanei vinovate de contrabanda cu valori culturale, prevăzută de art.248 alin.(4) CP, survine indiferent de prezența sau lipsa indicilor de calificare, enumerați în alin.(1) al acestui articol. La calificarea faptei în acest caz, instanțele se vor conduce de indicii calificativi prevăzuți numai la alin.(4) al acestui articol.

În scopul unificării sensului unor termeni utilizați în art.248 CP și în actele vamale, următoarele noțiuni semnifică: 1) eludarea controlului vamal - intrarea sau ieșirea din țară prin alte locuri decît cele destinate pentru aceasta și nu are importanță dacă se recurge sau nu la diferite metode pentru mascarea mărfurilor, obiectelor sau a altor valori. Eludarea controlului vamal se consideră aceleași acțiuni în cazul intrării sau ieșirii din țară și prin locuri destinate pentru aceasta, dacă trecerea sau ieșirea a fost săvîrșită forțat, neautorizat sau fără permisiunea organului vamal; 2) tăinuire de controlul vamal - neprezentarea pentru control vamal a bunurilor ce se trec peste frontiera vamală a Republicii Moldova pe o cale ce împiedică examinarea și constatarea lor, precum și trecerea cu folosirea ascunzișurilor, adică a locurilor ascunse ale corpului, hainelor, obiectelor personale etc. (inclusiv a celor special fabricate); trecerea obiectelor cu mijloace reutilate sau acomodate drept ascunziș sau prin atribuirea unor bunuri a formei altor bunuri; 3) nedeclarare a mărfurilor - neprezentarea în modul stabilit a informațiilor precise despre aceste mărfuri, obiecte sau alte valori, iar declarare neautentică - introducerea în declarația vamală a unor informații vădit false sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente, sau declararea datelor false despre astfel de bunuri în documentele menționate; 4) mărfuri - orice bunuri mobile: obiecte și alte valori, inclusiv valori valutare (valută străină și monedă națională în numerar, documente de plată și valori mobiliare exprimate în valută străină și monedă națională), gaze naturale, energie electrică, energie termică, alt fel de energie, precum și mijloace de transport, cu excepția celor prevăzute la art.1 pct.4) din Codul vamal al Republicii Moldova; 5) alte valori - orice obiect trecut peste frontiera vamală, inclusiv mijloace de transport, valută națională și străină, titluri și obiecte de valoare, lucruri de uz personal care prezintă valori culturale trecute peste frontiera vamală; 6) teritoriul vamal al țării - teritoriul terestru (inclusiv zonele economice, teritoriul insulelor artificiale, construcțiilor și instalațiilor, apele teritoriale și spațiul aerian deasupra acestora). Teritoriul Republicii Moldova este un teritoriu vamal unic (art.4 alin.(1) Cod vamal); 7) frontiera vamală a Republicii Moldova - frontiera de stat a Republicii Moldova, perimetrul zonelor libere și al antrepozitelor vamale (art.4 alin.(3) Cod vamal); 8) document fals - documentul integral sau parțial fabricat, fals, de exemplu pe calea nimicirii unei părți din text, introducerii în el a informațiilor suplimentare etc., precum și documentul fals, obținut pe cale ilegală, sau documentul care servește drept temei pentru trecerea altor bunuri; 9) document nul - documentul obținut pe cale legală, însă care, din anumite cauze, și-a pierdut valabilitatea, de exemplu a expirat termenul de acțiune; 10) document obținut pe cale ilegală - documentul obținut de persoana interesată prin prezentarea persoanei împuternicite pentru aceasta, în calitate de temei pentru eliberarea lui, a datelor vădit false sau a documentelor contrafăcute ori obținut în urma abuzului de serviciu din partea unei persoane cu funcție de răspundere sau din neglijența acestei persoane la eliberarea documentului; 11) document care conține date neautentice - documentul care, în realitate, este autentic, însă în el sînt introduse informații ce nu corespund realității. Concomitent, el păstrează elementele și indicii originalului (se execută pe formular oficial, conține numele și posturile persoanelor împuternicite să-l semneze etc.), însă informațiile introduse în el (textul, materialele numerice) sînt false; 12) document vamal - documentul a cărui eliberare e prevăzută de legislația vamală în vigoare (declarațiile vamale, chitanțele, certificatele etc.), autentificat în modul stabilit de persoanele cu funcție de răspundere din instituțiile vamale; 13) alte documente - documentele necesare pentru controlul vamal, care permit trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor și obiectelor și sînt eliberate și autentificate de instituțiile competente și de persoanele cu funcție de răspundere respective (permise de trecere a valutei străine peste hotare, eliberate de o bancă autorizată sau de Banca Națională a Moldovei, licențe, autorizații, certificate, procuri etc.).

În contextul alin.(1) art.248 CP, valoarea exprimată în bani a mărfurilor, obiectelor și altor valori cunoaște atât o limită inferioară, cât și o limită superioară. Astfel, valoarea exprimată în bani a obiectului material sau imaterial al infracțiunii de contrabandă, în varianta-tip, se situează între extremele: 20 și 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul comiterii infracțiunii. Dacă valoarea exprimată în bani a obiectului material sau imaterial al infracțiunii de contrabandă va depăși 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul comiterii infracțiunii, la calificare, se va reține lit.d) alin.(5) art.248 CP. Criteriile respective, referitoare la proporțiile mari și deosebit de mari, se aplică și în cazul faptei de eschivare de la achitarea plăților vamale (alin.(1), respectiv, alin.(3) art.249 CP). [Pct.7 în redacția Hotărîrii Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

La soluționarea chestiunii privind proporția contrabandei, costul mărfurilor, obiectelor sau al altor valori se calculează în conformitate cu prețurile vamale stabilite prin Legea cu privire la tariful vamal la momentul săvîrșirii contrabandei.

Bunurile care sînt supuse controlului vamal, obligațiile persoanelor fizice care trec bunuri peste frontiera vamală, dreptul la declarație verbală sau scrisă sunt reglementate de Legea nr.1569 din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, precum și prin Regulamentul privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice, aprobat prin ordinul Directorului general al Serviciului vamal nr.56-0 din 21.02.2008 (M.O. nr.74-75 din 11.04.2008). În conformitate cu Legea nr.1569 din 20.12.2002, nu se supun declarării obligatorii valorile valutare sub formă de bancnote, monede și cecuri în monedă națională a Republicii Moldova, precum și bancnote, monede și cecuri de călătorie în valută străină introduse în Republica Moldova și scoase de pe teritoriul ei, a căror sumă nu depășește 10000 euro (sau echivalentul acestora) aflate la o persoană. În cazul în care persoana fizică, la trecere peste frontiera vamală, va deține valută ce depășește 10000 euro, aceasta este obligată să o declare organului vamal. La depistarea valutei nedeclarate ce depășește 10000 euro, se consideră contrabandă suma ce depășește suma permisă de lege.

Contrabandă săvîrșită de două sau mai multe persoane se consideră fapta la care au participat două sau mai multe persoane de la începutul sau pe parcursul comiterii ei, însă pînă la consumarea acesteia sau pînă la curmarea tentativei de contrabandă (art.248 alin.(5) lit.b) CP). Aceste infracțiuni pot fi săvîrșite de două sau mai multe persoane în următoarele situații: 1) în coautorat; 2) de către o persoană, care are semnele subiectului infracțiunii, împreună sau prin intermediul unei persoane care nu posedă calitatea de subiect al acestei infracțiuni.

Săvîrșirea infracțiunii de contrabandă prevăzute de art.248 alin.(5) lit.c) CP de către o persoană cu funcție de răspundere, folosindu-se de situația de serviciu, presupune acțiunile persoanei cu funcție de răspundere ce abuzează de putere sau de situația de serviciu pentru a săvîrși contrabanda. Fapta de contrabandă comisă de o persoană cu funcție de răspundere, folosindu-se de situația de serviciu, se va califica numai în baza art.248 alin.(5) CP, nefiind necesară calificarea suplimentară a acțiunilor făptuitorului în baza art.327 CP. Pentru a stabili dacă făptuitorul contrabandei este persoană cu funcție de răspundere, instanțele judecătorești se vor conduce de prevederile art.123 CP și art.3 și 4 ale Legii serviciului în organele vamale nr.1150 din 20 iulie 2000.

Contrabanda se consideră consumată în momentul trecerii ilegale de facto peste frontiera vamală a mărfurilor, obiectelor, a altor valori. La comiterea contrabandei, sînt posibile etape de pregătire și tentativa. Etape de pregătire pot fi considerate, în special, acțiunea de procurare a mărfurilor, obiectelor sau a altor valori, pentru trecerea lor ilegală peste frontiera vamală, amenajarea unor ascunzișuri speciale, alegerea complicilor etc. În Cazul în care fapta a fost descoperită în cadrul efectuării controlului vamal, al verificării ce se efectuează la punctul de frontieră, înainte de părăsirea teritoriului vamal, fapta celui vinovat constituie o tentativă de contrabandă.

În cazul în care, concomitent cu contrabanda, persoana săvîrșește și alte infracțiuni (circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, purtarea, păstrarea, procurarea, fabricarea sau comercializarea ilegală a armelor și munițiilor etc.), acțiunile vinovatului trebuie calificate prin concursul infracțiunilor comise. Dacă persoana, eludând controlul vamal sau tăinuind de el, trece peste frontiera Republicii Moldova valută străină, care, în realitate, este falsă, în scopul punerii în circulație a acesteia, acțiunile comise (cu condiția ca această persoană să fi fabricat semnele bănești respective) trebuie calificate doar conform art.236 CP, adică fabricarea sau punerea în circulație a semnelor bănești false sau a titlurilor de valoare false. În ipoteza în care semnele bănești false au fost fabricate de o altă persoană, făptuitorul care trece peste frontiera vamală, cu semnele bănești neautentice, în scopul punerii lor în circulație, va răspunde pentru pregătire, la punerea în circulație a semnelor bănești false, adică în conformitate cu art.26 și 236 CP. Valuta străină falsă nu poate fi considerată obiect al contrabandei. Dacă persoana vinovată comite infracțiunea de trecere ilegală a frontierei vamale și, concomitent, săvîrșește infracțiunea de contrabandă, acțiunile ei urmează să fie calificate prin concurs de infracțiuni, în baza art.248 și 362 CP. [Pct.13 modificat prin Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.249 CP se realizează prin acțiuni de eschivare de la achitarea plăților vamale, stabilite de legislație, ale persoanelor fizice ori juridice, care frec peste frontiera vamală mărfuri, obiecte sau alte valori ale proprietarilor, deținătorilor de mărfuri și ale altor persoane prevăzute de Codul vamal. Potrivit art.117 Cod vamal, se consideră plăți vamale (denumite și drepturi de import ori export) plățile care se percep în cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație. Acestea sunt: taxa vamală, taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxa pentru proceduri vamale, taxa pentru participare la licitație vamală și alte sume prevăzute de legislație. Plățile vamale se percep pînă la sau odată cu depunerea declarației vamale. Modul de plată, precum și cazurile ele prelungire ori eșalonare a termenului de plată a plăților vamale sunt reglementate de art.125 și 126 Cod vamal.

Infracțiunile prevăzute de art.248 și 249 CP se delimitează prin obiectul material și latura obiectivă: 1) obiectul material al contrabandei îl constituie mărfurile, valorile culturale, armele, munițiile, droguri, etnobotanice, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive și explozive, deșeurile nocive și produsele cu destinație dublă, pe cînd obiectul material al eschivării de la achitarea plăților vamale îl formează plățile vamale prevăzute la art.117 Cod vamal, ce urmează să fie achitate pentru mărfurile și alte valori prezentate pentru trecerea peste frontiera vamală; 2) latura obiectivă a contrabandei se manifestă prin încălcarea regulilor vamale la trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor, obiectelor sau a altor valori, iar latura obiectivă a faptei prevăzute de art.249 se realizează prin eschivarea de la achitarea plăților vamale în proporții mari, suma respectivă depășind 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. [Pct.15 modificat prin Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

Infracțiunea de eschivare de la achitarea plăților vamale, prevăzută de art.249 CP, poate avea loc în cazul neachitării depline sau parțiale a plăților vamale stabilite de organul vamal.

Contrabanda și eschivarea de la achitarea plăților vamale (art.248, 249 CP) se săvîrșesc numai cu intenție, adică făptuitorul își dă seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevede consecințele acestora și le dorește. Făptuitorul acționează în scopul de a obține venit ilicit, prin săvîrșirea contrabandei sau prin eschivarea de la achitarea plăților vamale.

Subiect al infracțiunilor prevăzute de art.248 și 249 CP poate fi orice persoană fizică responsabilă în vîrstă de 16 ani, precum și orice persoană juridică ce corespunde prevederilor art.21 CP. Subiect al contravenției, prevăzute la art.287 Cod contravențional, este persoana fizică responsabilă care, la momentul săvârșirii faptei, are împlinită vârsta de 18 ani. [Pct.18 modificat prin Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

Stabilindu-le pedeapsa persoanelor care au săvîrșit fapta prevăzută de art.248 alin.(5) lit.c) CP, instanțele, în baza art.65 alin.(3) CP, sînt în drept, ținînd cont de caracterul infracțiunii săvîrșite de cel vinovat în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activități, să rezolve chestiunea privind privarea acestor persoane de dreptul de a ocupa funcții de răspundere sau de a realiza activitatea în legătură cu a cărei exercitare a fost săvîrșită infracțiunea. În cazul în care o asemenea faptă este săvîrșită de o persoană juridică, pedeapsa complementară sub formă de privare de dreptul de a exercita o anumită activitate sau lichidare a persoanei juridice se aplică în mod obligator.

Mărfurile și obiectele care constituie obiectul contrabandei sau al contravenției vamale, prevăzute în alin.(10) și (12) ale art.287 Cod contravențional, precum și mijloacele de transport și alte mijloace destinate, folosite pentru transportarea sau tăinuirea acestora și recunoscute drept instrumente ale infracțiunii, fiind corpuri delicte, pot fi confiscate în beneficiul statului conform art.46 alin.(4) din Constituția RM, art.106 CP și art.162 CPP. Confiscarea specială se aplică persoanelor care au comis contrabanda. Pot fi supuse confiscării speciale și bunurile menționate la art.106 alin.(2) lit.c)-g) CP care aparțin altor persoane în cazul în care acestea le-au acceptat știind despre dobîndirea, deținerea, transformarea ilegală a acestor bunuri sau despre faptul că sunt rezultate din infracțiuni. Obiectele contrabandei excluse din circuitul civil (droguri, etnobotanice, analogi ai acestora, armele, munițiile, substanțele explozive etc.), prevăzute de alin.(2) și (3) ale art.248 CP, se transmit pentru păstrare sau nimicire organelor de poliție. Litigiile privind drepturile asupra obiectelor recunoscute ca fiind corpuri delicte într-o cauză penală se vor examina în ordinea procedurii civile. [Pct.20 modificat prin Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

Absolvirea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională în condițiile legii, prevăzută de art.55 alin.(1) CP, poate fi aplicată de către instanțele judecătorești doar în cazul condamnării în baza art.248 alin.(1) și (2) CP după încetarea procesului penal și nu poate fi aplicată în cazurile prevăzute de art.248 alin.(3)-(5) CP, întrucît sancțiunile acestor alineate prevăd pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de 5 ani. [Pct.21 modificat prin Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

În conformitate cu prevederile articolelor 229, 2291, 230 Cod vamal, răspunderea pentru contravențiile vamale, tipurile de contravenții vamale și prescripția răspunderii contravenționale sunt prevăzute de Codul contravențional și se aplică în mod corespunzător. În conformitate cu prevederile art.403 Cod contravențional, contravențiile prevăzute la art.287 Cod contravențional se examinează de Serviciul vamal. Sînt în drept să examineze cauze contravenționale și să aplice sancțiuni șefii birourilor și posturilor vamale și adjuncții acestora șefii echipelor mobile. [Pct.22 completat prin Hotărîrea Plenului CSJ a RM nr.40 din 18.12.2017]

Instanța, la aplicarea concomitentă a pedepsei penale și a confiscării obiectelor contrabandei, transmiterii bunurilor, forțat și gratuit, a obiectelor, uneltelor menționate ale contrabandei în proprietatea statului, va ține cont de necesitatea unor penalități proporționale. La trecerea forțată a corpurilor delicte în proprietatea statului, instanța de judecată urmează să verifice această situație prin prisma principiilor elaborate de jurisprudența Curții Europene: 1) dacă o așa imixtiune în dreptul la proprietate este prevăzută de lege; 2) dacă urmărește un scop legitim; 3) este necesară într-o societate democratică și 4) dacă este proporțională cu circumstanțele cauzei, cerințele generale ale societății, coroborate cu cerințele de a proteja drepturile de proprietate.

Se abrogă Hotărîrea Plenului nr.19 din 10.07.1997 “Despre practica judiciară în cauzele privind contrabanda și contravențiile administrative vamale”, cu modificările ulterioare.