2ac-10/26 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- Împrejurările invocate în sustinerea cererii de recuzare nu se circumscriu motivelor de recuzare prevăzute de art. 50 alin. 1 lit. e din Codul de procedură civilă
2ac-10/26 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
privind respingerea cererii de recuzare
în cauza civilă
Russu Vladimir vs. Culaclii Liudmila
cu privire la încasarea datoriei,
(Dosarul nr. 2ac-10/26
NR. PIGD 2-22039925-01-2ac-23012026)
Împrejurările invocate în susținerea cererii de recuzare nu se circumscriu
motivelor de recuzare prevăzute de art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de
procedură civilă.
28 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, cererea de recuzare a judecătorului
Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, formulată de Culaclii
Liudmila,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 martie 2022, Vladimir Russu, reprezentat de avocata Lilia Pascal,
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liudmilei Culaclii,
prin care a solicitat încasarea sumei de 280 900 dolari SUA cu titlu de
datorie, sumei de 28 090 dolari SUA ce constituie 10 % din suma
împrumutului și sumei de 25 000 lei cu titlu de taxă de stat.
Prin încheierea din 06 iunie 2025 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul
Bender, cererea depusă de Culaclii Liudmila cu privire la anularea
măsurilor de asigurare a acțiunii a fost respinsă.
La 23 iunie 2025, Culaclii Liudmila a depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 06 iunie 2025 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender.
La 22 ianuarie 2026, Culaclii Liudmila a depus în adresa Curții de Apel
Centru o cerere, prin care s-a solicitat strămutarea cauzei la o altă
instanță de judecată egală în grad.
Conform fișei de repartizare a dosarului, prezenta cerere a fost
repartizată aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de
Gestionare a Dosarelor, la 23 ianuarie 2026, judecătorului raportor Ion
Munteanu.
La 27 ianuarie 2026, Culaclii Liudmila a depus o cerere de recuzare a
judecătorului raportor Ion Munteanu.
În motivarea cererii de recuzare s-a menționat că, în perioada exercitării
de către Ion Munteanu a funcției de Procuror General al Republicii
Moldova, Culaclii Liudmila a adresat câteva sesizări în adresa acestuia
referitor la circumstanțele ce au legătură cu prezenta cauză.
Apreciază că, aceste împrejurări sunt de natură să creeze îndoieli
obiective privind imparțialitatea judecătorului Ion Munteanu, ce se
încadrează în temeiul de recuzare prevăzut de art. 50 alin. (1) lit. e) din
Codul de procedură civilă.
1
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă:
„Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:
e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte
împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
Art. 52 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul,
specialistul, interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași
temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată
din oficiu de către instanță.
(2) Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris
pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea
dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată
pot fi înaintate mai tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului
recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de
Justiție, Ion Munteanu, formulată de Culaclii Liudmila, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în speță, nu sunt
întrunite condițiile legale prevăzute de art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul
de procedură civilă, motiv pentru care cererea de recuzare urmează a fi
respinsă, pentru considerentele ce urmează.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în
vedere că în sensul art. 6 §1, instanța trebuie să fie imparțială,
învederează că imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei
prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate fi analizată în diverse
moduri (Wettstein împotriva Elveției, § 43; Micallef împotriva Maltei
(MC), § 93).
Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), § 93)
potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea
personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a
demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză; potrivit unui
demers obiectiv, care constă în astabili dacă instanța a oferit, în special
prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială
legitimă cu privire la imparțialitatea sa.
Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă
nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui
judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să
genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa
2
(demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei sale personale
(demers subiectiv).
Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a
contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului,
cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai
importantă (Micallef împotriva Maltei (MC), §§ 95 și 10).
De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în
jurisprudența sa relevă că, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține
de evaluarea aparentelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile
privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte
verificabile.
Cu referire nemijlocită la argumentele invocate în cererea de recuzare,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, depunerea
unor sesizări în adresa Procuraturii Generale, în timp ce Ion Munteanu
a exercitat funcția de Procuror General, nu constituie circumstanțe de
natură să creeze premisele unei părtiniri a judecătorului la examinarea
cererii de strămutare în prezenta cauză.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în special în
cauzele Piersack vs. Belgia (1982) și Kress vs. Franța (2001), s-a
stabilit că principiul imparțialității nu impune doar absența unui interes
personal direct al judecătorului, ci și absența unui „pericol obiectiv” de
influențare a deciziei sale. Totuși, este esențial de subliniat că, Curtea
de la Strasbourg a recunoscut că imparțialitatea judecătorului trebuie
evaluată nu doar în raport cu legătura personală directă cu părțile, dar
și în funcție de faptul dacă există o „aparență de părtinire” în procesul
decizional.
Prin urmare, împrejurările invocate de către Culaclii Liudmila în
susținerea cererii de recuzare, nu pot fi considerate întemeiate în sensul
dispozițiilor art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,
întrucât exercitarea de către Ion Munteanu a atribuțiilor funcției de
Procuror General, inclusiv tangențial părților în proces, nu este de
natură să pună la îndoială imparțialitatea obiectivă sau subiectivă a
judecătorului.
În consecință, având în vedere cele enunțate, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție respinge cererea de recuzare a judecătorului
Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, formulată de Culaclii
Liudmila.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e), art. 52
alin. (1), art. 53, 54 și art. 269-270 din Codul de procedură civilă,
3
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție,
Ion Munteanu, formulată de Culaclii Liudmila.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
4