3ra-435/25 — contestarea actului administrativ

3ra-435/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului

în cauza de contencios administrativ

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului mun.

Strășeni, persoană terță Elena Pereu

(contestarea actului administrativ)

împotriva deciziei din 12 martie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3ra-435/25

NR. PIGD 2-22025566-01-3ra-17072025)

Recursul este vădit neîntemeiat în temeiul art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un

temei de casare a ei.

Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. I. Talmaci)

Curtea de Apel Centru (jud. V. Sîrbu, A. Braga, A. Cașcaval)

22 ianuarie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Primarul

mun. Strășeni,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Oxana Parfeni, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului mun. Strășeni, persoană

terță Elena Pereu cu privire la contestarea actului administrativ.

municipiului Strășeni nr.23 din 14 ianuarie 2022 „Cu privire la acordarea

indemnizației unice” s-a decis acordarea indemnizației unice egală cu 2 salarii ale

funcției viceprimarului în legătură cu demisia.

administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și în corespundere

cu Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale

Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie

2009, a efectuat controlul de legalitate al dispoziției în cauză și a constatat că

aceasta a fost adoptată cu încălcarea legislației în vigoare.

notificarea nr.1304/OT4-115, prin care a solicitat examinarea notificării și

abrogarea dispoziției nr. 23 „Cu privire la acordarea indemnizației unice”. După

examinarea notificării oficiului, organul emitent (în cazul dat -Primarul

municipiului Strășeni) urma să efectueze una dintre cele două acțiuni: să respingă

cererea sau să o admită și, după caz, să abroge actul administrativ.

alesului local, în sensul prezentei legi, noțiunea de ales local vizează consilierii

consiliilor sătești, orășenești, raionali și consiliului municipal Chișinău, deputații

în Adunarea populară a Găgăuziei, primarii și viceprimarii, președinții și

vicepreședinții raioanelor. În conformitate cu prevederile art.28 alin.(1) al Legii

nr.436-XVI privind administrația publică locală, art. 5 alin.(1) al Legii privind

statutul alesului local, mandatul consilierului și al primarului începe efectiv din

momentul validării și durează până la data expirării mandatului consiliului sau

primarului respectiv ori înainte de aceasta, dacă intervin anumite condiții legale

pentru încetarea mandatului înainte de termen, totodată potrivit art. 25 alin.(1) se

1

stabilește că la expirarea mandatului, ca garanție socială, pentru alesul local care a

activat cel puțin doi ani în această calitate i se acordă o indemnizație unică, egală

cu salariul mediu lunar pe economia națională pentru anul precedent. Iar, potrivit

art.1 al Legii nr.199-XVI cu privire la statutul persoanelor cu demnitate publică,

reglementează regimul general al funcției de demnitate publică, statutul juridic al

persoanei care ocupă această funcție, precum și alte raporturi ce decurg din

exercitarea funcției de demnitate publică. Scopul prezentei legi constă în

asigurarea unui management eficient al raporturilor gestionate de către persoanele

cu funcții de demnitate publică în interesul societății și al statului. Conform art.17

alin.(1) al Legii nr.199-XVI cu privire la statutul persoanelor cu demnitate publică,

la expirarea mandatului, în caz de demisie, revocare sau eliberare din funcție,

persoana cu funcție de demnitate publică beneficiază de o indemnizație unică egală

cu 2 salarii de bază, dacă legea specială ce reglementează activitatea acestei

persoane nu prevede un alt cuantum al indemnizației.

legea specială pentru viceprimar este legea privind statutul alesului local, unde deja

sunt stabilite garanțiile sociale în caz de expirarea mandatului sau demisie. În cazul

în care soluțiile juridice prevăzute de legea aplicată în dispoziție și de legea

specială care reglementează activitatea demnitarului respectiv diferă, se aplică

prevederile legii speciale corespunzătoare. Astfel, primarul municipiului Strășeni

la emiterea dispoziției notificate nu a ținut cont de prevederile legale precitate.

dispoziției Primarului mun. Strășeni nr. 23 din 14 ianuarie 2022 „Cu privire la

acordarea indemnizației unice”.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respinsă acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

apel nemotivat, ulterior motivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei

noi hotărâri de admitere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și s-a menținut

hotărârea din 14 iulie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

2

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

depus recurs demotivate împotriva deciziei instanței de apel, iar la 13 aprilie 2023,

prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea recursului, solicitând

casarea deciziei din 17 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din

14 iulie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu emiterea unei decizii noi

de admitere a acțiunii sale în sensul formulat.

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

recursul depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, s-a casat integral

decizia din 17 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, și s-a restituit cauza spre

rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL DUPĂ REJUDECARE

declarat de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, s-a casat integral

hotărârea din 14 iulie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și s-a emis o

nouă decizie prin care s-a admis acțiunea. S-a anulat dispoziția Primarului mun.

Strășeni nr. 23 din 14 ianuarie 2022.

este funcție de demnitate publică, însă în materia indemnizației unice la încetarea

mandatului este aplicabilă norma specială prevăzută de art. 25 alin. (1) din Legea

nr. 768/2002 privind statutul alesului local, care derogă de la dispozițiile generale

ale art. 17 alin. (1) din Legea nr. 199/2010. În temeiul art. 5 alin. (3) și (4) din

Legea nr. 100/2017 privind actele normative, în caz de divergență între norma

generală și cea specială, se aplică norma specială.

normei generale, constatând o interpretare eronată a raportului dintre normele

juridice incidente, eroare ce a condus la aplicarea incorectă a legii.

egale cu două salarii de bază contravine dispozițiilor legii speciale aplicabile, iar

actul administrativ contestat este nelegal.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

25 iunie 2025, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat recursul motivat

împotriva deciziei din 12 martie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea

3

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

drept expuse anterior, recurentul a indicat că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, confundând noțiunile juridice distincte de „încetare a

mandatului” și „expirare a mandatului”, deși acestea produc efecte juridice diferite

și sunt reglementate distinct de legislația în vigoare.

înainte de termen prin demisie, fapt confirmat de cererea de demisie depusă de

aceasta, de Decizia Consiliului municipal Strășeni nr. 1/01 din 12 ianuarie 2022 și

de dispoziția primarului nr. 23 din 14 ianuarie 2022.

alesului local este aplicabil exclusiv situației expirării mandatului, iar nu cazului

de încetare a mandatului prin demisie. Prin urmare, aplicarea acestei norme de

către instanța de apel este nelegală, întrucât extinde în mod inadmisibil sfera de

aplicare a unei norme speciale la o situație juridică diferită. La fel, instanța de apel

a aplicat greșit regula priorității normei speciale, utilizând izolat noțiunea de

„demisie” din art. 17 alin. (1) al Legii nr. 199/2010, fără a ține cont de raportul

juridic complet reglementat de norma specială și de condițiile cumulative de

aplicare ale acesteia. S-a subliniat că analogia legii este inadmisibilă în cazul

existenței unei reglementări exprese și că aceasta nu poate fi utilizată pentru a

extinde aplicarea unei norme speciale dincolo de ipoteza sa legală.

administrate în cauză, care confirmă caracterul legal al dispoziției contestate,

precum și faptul că situații similare au fost tratate identic de autoritatea publică,

fiind respectat principiul egalității și nediscriminării prevăzut de art. 23 din Codul

administrativ.

(1) lit. a), d) și f) din Codul administrativ, precum și de art. 432 din Codul de

procedură civilă, arătându-se că decizia instanței de apel este arbitrară și se bazează

pe o apreciere vădit nerezonabilă a normelor de drept material.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen”.

4

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs

doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3)

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că,

recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

că decizia motivată a fost notificată recurentului la 27 iunie 2025 (f.d.155), iar

recursul a fost depus, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

5

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

juridice, ci exprimă dezacord cu opțiunea juridică motivată a instanței de apel,

opțiune fundamentată pe reguli legale clare privind ierarhia și aplicarea normelor.

mod explicit circumstanțele de fapt ale cauzei, actul administrativ emis, procedura

prealabilă, precum și temeiurile legale ale emiterii dispoziției contestate. Simpla

împrejurare că instanța de apel a ajuns la o concluzie diferită de cea a primei

instanțe nu echivalează cu o apreciere arbitrară a probelor.

depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor anterior expuse, care au

fost analizate de către Curtea de Apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a criticii

în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel, nu echivalează cu

6

un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Primarul mun. Strășeni.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Oxana Parfeni

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

7