2ra-724/23 — privind încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Instanta de apel a retinut puterea lucrului judecat, fără a analiza dacă situatia de fapt si de drept invocate în cererile de chemare în judecată sunt identice.
2ra-724/23 — privind încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de către Societatea pe Acțiuni
„Apă-Canal Chișinău”,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de
către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” împotriva Tatianei Melnic
privind încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-724/23
nr. PIGD 2-20090525-01-2ra-25052023)
Instanța de apel a reținut puterea lucrului judecat, fără a analiza dacă
situația de fapt și de drept invocate în cererile de chemare în judecată sunt
identice. Chiar și în lipsa contractului, beneficiarul serviciilor de gospodărie
comunală este obligat la plata serviciilor prestate.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. D. Sîrbu
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Malîi, A. Braga, V. Cotorobai
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de către Societatea pe
Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 iulie 2020 SA „Apă-Canal Chișinău” a depus cerere de chemare
în judecată împotriva Tatianei Melnic, prin care a solicitat încasarea datoriei
în sumă de 26 370,15 lei formată în perioada decembrie 2015 - aprilie 2020
pentru furnizarea energiei termice în sumă de 26 088,63 lei și pentru
serviciile de deservire tehnică a sistemelor de încălzire în sumă de 281,52 lei
și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 791,10 lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată societatea reclamantă a
indicat, că la 01 octombrie 2007 SA „Apă Canal Chișinău” a încheiat cu
Tatiana Melnic contractul nr. 15-73/2-1ET privind furnizarea energiei
termice în scopul încălzirii apartamentelor și încăperilor locative din cămine.
Potrivit pct. 1.1. din contractul privind deservirea tehnică și reparația
curentă a sistemelor de alimentare cu încălzire „ET” din interiorul blocului
locativ obiectul constituie efectuarea lucrărilor de deservire tehnică și
reparație curentă a sistemelor de alimentare cu încălzire din interiorul
blocului locativ, în subsoluri, la etajele tehnice, precum și a coloanelor
comune din apartamentele blocului locativ din bd. xxxxx.
Punctul 3.1. din contractul nr. 15-73/2-1ET prevede că, furnizorul are
obligația să asigure distribuirea energiei termice în scopul încălzirii
încăperilor cu parametrii agentului termic corespunzător regimului de
temperatură și hidraulic, prevăzut de normele stabilite și la tarifele în
vigoare.
Iar conform pct. 4.7 din contract, consumatorul are obligația achitării
plății serviciilor furnizate în luna trecută până la data indicată în factură de
plată.
Societatea reclamantă a menționat că în rezultatul neexecutării
obligațiilor contractuale, pârâta a format o datorie față de SA „Apă-Canal
Chișinău” pentru perioada decembrie 2015 - aprilie 2020 în sumă totală de
26 370,15 lei pentru furnizarea energiei termice 26 088,63 lei și pentru
serviciile de deservire tehnică a sistemelor de încălzire 281,52 lei.
Pentru soluționarea litigiului pe cale amiabilă și conform prevederilor
pct. 8.3. din contractul nr. 15-73/2-1ET, SA „Apă-Canal Chișinău” a
expediat Tatianei Melnic reclamațiile nr.05/4.1-06.25455 din 10 iulie 2020
și nr. 05/4.1-06.25456 din 10 iulie 2020, care nu au fost recepționate.
1
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 08 aprilie 2022
s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de
către SA „Apă-Canal Chișinău” împotriva Tatianei Melnic privind încasarea
datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată. (f.d.244,vol. I, f.d. 3-9,
vol.II)
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen la 11
aprilie 2022, de către SA ,,Apă-Canal Chișinău”. (f.d.1, vol.II)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din data de 03 noiembrie 2022
a respins apelul declarat de către SA ,,Apă-Canal Chișinău”, a menținut
hotărârea din 08 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
(f.d.52,53-57, vol.II)
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs SA „Apă-Canal
Chișinău”, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri
privind admiterea cererii de chemare în judecată și încasarea tuturor
cheltuielilor de judecată. (f.d. 61-64, vol.II)
În motivarea recursului SA „Apă-Canal Chișinău” a reiterat
circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată,
menționând că instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea cauzei, nu a stabilit faptul că obligațiile și
răspunderea părților rezultă din contul personal deschis pe numele
consumatorului Tatiana Melnic, în baza căruia i se calculează energia
termică.
Societatea recurentă a susținut că, în caz de prestare a serviciilor
publice de gospodărie comunală indiferent de faptul dacă a fost sau nu
încheiat contract în acest sens, consumatorul urmează să achite serviciile
prestate, iar lipsa unui contract nu scutește consumatorul de obligația de a
achita serviciul prestat.
În opinia reprezentantului SA „Apă-Canal Chișinău” la materialele
dosarului au fost prezentate suficiente probe pentru admiterea acțiunii.
La 08 iunie 2023 Tatiana Melnic a depus referință, prin care a
solicitat respingerea recursului, susținând că SA „Apă-Canal Chișinău” nu a
prezentat actul juridic în temeiul căruia a fost deschis contul respectiv pe
numele Tatianei Melnic, or acest act nici nu există.
2
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție), stipulează că:
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că:
„Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei
al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.”
Art. 130 alin.(1) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe
cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din
dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.”
Art. 123, alin. (2) din Codul de procedură civilă, stabilește că:
„Faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă
soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt obligatorii
pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi
contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.”
Art. 373, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă statuează că:
„Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța
de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe,
precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,
apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către
participanții la proces.”
Art.431 din Codul de procedură civilă prevede că:
„Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3
judecători. Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție. Judecătorii care au examinat admisibilitatea
recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”
Art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 445, alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă statuează că:
„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze
integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o
singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”
3
Art. 25 alin. (1) și alin (5) din Legea serviciilor publice de gospodărie
comunală nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002, în vigoare la data depunerii
acțiunii, prevedea următoarele:
„Persoanele fizice și juridice care beneficiază de servicii publice de gospodărie
comunală sunt obligate să achite contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor
primite, în termenul prevăzut de contractul încheiat între operator și consumator.
Agenții economici care furnizează/prestează servicii de gospodărie comunală fără
contracte cu consumatorii, în caz de neachitare a sumelor datorate, pot acționa conform
prevederilor alin.(2)–(4).
Pct. 18 din Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare
a serviciilor locative, comunale, comunale și necomunale pentru fondul
locativ, contorizarea apartamentelor și condițiilor deconectării acestora de la
reconectarea la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, în vigoare la data
depunerii acțiunii reglementa că:
„ Proprietarii, chiriașii și locatarii caselor individuale, apartamentelor/încăperilor
locuibile în cămine și încăperilor nelocuibile din bloc achită plățile pentru serviciile
prestate în luna precedentă până la data indicată în factura de plată. La solicitarea
consumatorilor, plata pentru serviciile prestate poate fi achitată în prealabil pe o durată
convenită de părți, conform condițiilor propuse de ele și stipulate în contract.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Cu referire la termenul de declarare a recursului, prevăzut la art. 434,
alin. (1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că
societatea recurentă a respectat acest termen, or, decizia recurată a fost
pronunțată la 03 noiembrie 2022 și expediată în adresa participanților la
proces, prin intermediul poștei electronice la 26 aprilie 2023. (f.d.58, vol. II)
SA „Apă-Canal Chișinău” a depus recurs la 15 mai 2023.
Din sensul art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023,
rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor
reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor
examina recursul depus la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
Având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi
anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,
limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi
sau suplimentare, nu are putere retroactivă, recursul declarat de către SA
„Apă-Canal Chișinău” până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31
iulie 2023 va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
acestuia, însă procedura de examinare conform noilor reglementări.
MOTIVAREA INSTANȚEI
4
Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către SA „Apă-Canal
Chișinău” întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței
de apel și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
Completul de judecată consideră imperioase dezideratele Curții
Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea
din 05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului
constituie un principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea
exista nicio așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia
Curtea Supremă trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli
procedurale evidente.
Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a
dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt
constatată de instanțe și confirmată de părți.
Astfel, la 01 octombrie 2007 între SA „Apă-Canal Chișinău” și
Tatiana Melnic a fost încheiat contractul nr. 15-73/2-1ET privind furnizarea
energiei termice în scopul încălzirii apartamentelor și încăperilor locative din
cămine pentru o suprafață de 47.1, m.p. (f.d.6-7, vol.I)
Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, Tatiana Melnic
deține în proprietate apartamentul cu suprafața de 45.1 m.p. (f.d.18, vol.I)
Tatiana Melnic, prin reclamația la contractul nr. 15-73/2-1ET din 01
octombrie 2007,a solicitat rectificarea suprafeței totale a apartamentului nr.
xxxxx din bd. xxxxx din mun. Chișinău. (f.d.39, vol.I)
Prin răspunsul nr.1200/6320 din 20 noiembrie 2015, SA „Apă-Canal
Chișinău” a menționat că societatea asigură prestarea serviciilor de energie
termică la locul de consum, apartamentul nr. xxxxx din bd. xxxxx din mun.
Chișinău, în baza contului personal 15-73/2-1ET din 18 septembrie 2002.
Totodată, a menționat că calculul energiei termice s-a efectuat pentru
suprafața încălzită a apartamentului de 47,1 m.p. luând drept temei planul
etajului eliberat de către ÎS „Cadastru” din 15 octombrie 2009. (f.d.41, vol.I)
Ulterior, SA „Apă-Canal Chișinău” prin răspunsul nr. M-141/18 din 14
martie 2018 a informat petiționara Tatiana Melnic că va revizui calculul
pentru energia termică livrată petiționarei, începând cu data înaintării
prezentei adresări, în limita termenului de prescripției extinctivă, luând în
considerare suprafața încăperii de 45,1 m.p., conform datelor înscrise la
Agenția Servicii Publice și suprafeței încăperilor de uz comun încălzite din
interiorul blocului locativ. (f.d.118, vol.I)
Tot din materialele dosarului rezultă că, SA „Apă-Canal Chișinău” la
17 august 2015 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva
Tatianei Melnic, prin care a solicitat încasarea datoriei pentru energia
termică și pentru deservirea tehnică a rețelelor acumulate până la 11 august
2015.
Prin hotărârea din 24 noiembrie 2015 a Judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată
5
depusă de către SA „Apă-Canal Chișinău” privind încasarea datoriei de la
Tatiana Melnic, din motiv că între SA „Apă-Canal Chișinău” nu există
contracte încheiate cu proprietarii, chiriașii și locatarii caselor individuale
apartamentelor/încăperilor locuibile în cămine și încăperile din bloc privind
livrarea energiei termice. (f.d.44-45, vol.I)
Potrivit facturii ET nr. 11522234 din 08 iunie 2020 consumatorul
Tatiana Melnic are o datorie pentru energia termică în mărime de 31 979,51
lei. (f.d.11, vol.I)
Datoria se mai confirmă și prin actul de verificare a decontărilor
reciproce, care atestă că la 08 iulie 2020 soldul în mărime de 31 985 lei în
folosul SA „Apă-Canal Chișinău” pentru serviciile de livrare a energiei
termice. (f.d.12-17, vol. I)
Prin prezenta acțiune SA „Apă-Canal Chișinău” a solicitat încasarea
datoriei în sumă de 26 370,15 lei, formată pentru furnizarea energiei termice
și pentru serviciile de deservire tehnică a sistemelor de încălzire în perioada
decembrie 2015 - aprilie 2020 și compensarea cheltuielilor de judecată.
Fiind investită cu examinarea cauzei Judecătoria Chișinău, sediul
Centru, prin hotărârea din 08 aprilie 2022 a respins cererea de chemare în
judecată înaintată de către SA „Apă-Canal Chișinău”.
Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin
decizia din data de 03 noiembrie 2022 a respins apelul declarat de către SA
,,Apă-Canal Chișinău”, a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 08 aprilie 2022.
Instanța de apel la emiterea deciziei s-a bazat pe constările reținute de
către Judecătoria Botanica mun. Chișinău în hotărârea din 24 noiembrie
2015, potrivit cărora cererea de chemare în judecată depusă la 17 august
2015 de către SA „Apă-Canal Chișinău” împotriva Tatianei Melnic privind
la încasarea datoriei, a fost respinsă ca neîntemeiată, deoarece între SA
„Apă-Canal Chișinău” și Tatiana Melnic nu a fost încheiat un contract de
prestare a serviciilor publice de gospodărie comunală.
Astfel, reieșind din art. 123, alin. (2) din Codul de procedură civilă,
instanța de apel a conchis că, hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău
din 24 noiembrie 2015 are putere de lucru judecat, or, apelanta nu a
demonstrat că situația a suferit modificări de la data pronunțării hotărârii
Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 24 noiembrie 2015 și până la data
adresării cu prezenta acțiune.
Totodată, instanța de apel a respins argumentul SA „Apă-Canal
Chișinău”, precum că Tatiana Melnic recunoaște datoria pentru serviciile
prestate de apelant, achitând parțial facturile, or, din hotărârea pronunțată
în 2015 rezultă contrariul, iar având putere de lucru judecat aceste fapte nu
urmează a fi dovedite din nou. (f.d.52,53-57, vol.II)
Având în vedere limitele judecării apelului, astfel cum sunt
consacrate de art. 373 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, precum
și specificul obiectului acțiunii deduse judecății, instanța de recurs constată
6
caracterul prematur al concluziei instanței de apel privind respingerea
acțiunii pentru motivul puterii lucrului judecat, în condițiile în care aceasta
nu a examinat dacă sunt întrunite condițiile necesare pentru aplicarea art. 123
alin. (2) din Codul de procedură civilă. O asemenea concluzie rezultă dintr-
o analiză superficială a materialelor dosarului și impune casarea deciziei
atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că o
hotărâre judecătorească definitivă se bucură de autoritatea de lucru judecat,
ceea ce înseamnă că o soluției dată unei pretenții nu mai poate fi repus în
discuție între aceleași părți și pentru aceeași cauză. Prin urmare, situația de
fapt și de drept reținută printr-o hotărâre definitivă este considerată adevărată
și nu poate fi contrazisă într-un alt proces în care ea constituie premisă
necesară.
Totodată, instanța de recurs reține că, pentru ca o hotărâre
judecătorească să producă efectul autorității lucrului judecat, este necesar să
fie întrunit cumulativ ansamblul condițiilor legale ale identității, și anume:
identitatea părților, identitatea obiectului care presupune ca pretenția dedusă
judecății să fie aceeași, având același conținut și aceeași finalitate juridică,
precum existența aceluiași temei juridic și factural care justifică cererea.
Numai în măsura în care aceste condiții sunt întrunite în mod cumulativ,
hotărârea judecătorească anterioară poate produce efectul autorității lucrului
judecat și poate împiedica rejudecarea litigiului.
Din materialele dosarului rezultă că, SA „Apă-Canal Chișinău”, în
temeiul art. 25 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.
1402-XV din 24 octombrie 2002, a solicitat încasarea datoriei pentru
furnizarea energiei termice și pentru serviciile de deservire tehnică a
sistemelor de încălzire formată în perioada decembrie 2015 - aprilie 2020 și
compensarea cheltuielilor de judecată.
Anterior, la 17 august 2015 SA „Apă-Canal Chișinău” s-a adresat cu
cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Melnic, prin care a solicitat
încasarea datoriei pentru energia termică și pentru deservirea tehnică a
rețelelor acumulate până la 11 august 2015.
Completul de judecată reține că prin hotărârea din 24 noiembrie 2015
a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău s-a respins cererea de chemare în
judecată depusă de către SA „Apă-Canal Chișinău”. În acea cauză, analiza
instanțe de judecată s-a limitat exclusiv la ipoteza juridică reglementată de
alin. (1) al art. 25 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.
1402-XV din 24 octombrie 2002 și anume că persoanele fizice care
beneficiază de servicii publice de gospodărie comunală sunt obligate să
achite contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor primite, în
termenul prevăzut de contractul încheiat între operator și consumator,
evaluând situația de fapt existentă la acel moment.
În prezenta cauză SA „Apă-Canal Chișinău” și-a întemeiat pretenția
pe dispoziția același art.25, totodată invocând și alin. (5), care reglementează
7
o ipoteză juridică distinctă și anume că agenții economici care
furnizează/prestează servicii de gospodărie comunală fără contracte cu
consumatorii, în caz de neachitare a sumelor datorate, pot acționa conform
prevederilor alin.(2)–(4).
Din interpretarea sistematică a normei legale rezultă că, alin. (1) și
alin. (5), nu acoperă aceeași situație juridică, dar instituie condiții, finalități
și mecanisme juridice diferite, ceea ce determină concluzia că temeiul juridic
al prezentei acțiuni este substanțial diferit de cel examinat anterior.
Astfel, în condițiile în care noul alineat invocat configurează o
ipoteză distinctă de aplicare a legii, diferită de cea avută în vedere în cauza
soluționată anterior, rezultă că temeiul juridic al acțiunii este diferit, iar, pe
cale de consecință, cauza juridică a celor două acțiuni nu este identică, fiind
astfel exclusă incidența autorității lucrului judecat.
În mod similar, completul de judecată subliniază că situația de fapt
stabilită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă poate fi repusă în
discuție atunci când litigiul dedus judecății privește o altă perioadă de timp
decât cea analizată anterior. Aceasta deoarece, în materia obligațiilor cu
caracter succesiv, fiecare interval temporal are o existența juridică proprie și
generează drepturi și obligații distincte, raportate la circumstanțele concrete
ale acelei perioade.
Prin urmare, constatări factuale realizate pentru o anumită perioadă
nu pot fi extinse automat asupra unor perioade ulterioare sau diferite, nefiind
întrunită identitatea situației de fapt necesară pentru a reține incidența
autorității lucrului judecat.
În prezenta cauză, SA „Apă-Canal Chișinău” nu reiterează aceeași
pretenție, or, perioada de încasare a datoriei este diferită și temeiul de drept
este diferit, decât cel analizat de către instanța de judecată anterior, deci a
formulat o acțiune care își are izvorul într-un regim juridic distinct care nu a
făcut obiectul analizei instanței în dosarul anterior.
De asemenea, instanța de recurs reține că, prin hotărârea anterioară
nu s-a analizat și nu s-a tranșat situația juridică reglementată de alin. (5) al
art. 25 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402-XV
din 24 octombrie 2002, astfel încât nu se poate susține că aspectele deduse
judecății în prezent au fost anterior judecate și tranșate în mod definitiv.
Prin urmare, în lipsa condiției de cauză, nu sunt întrunite condițiile
necesare pentru incidența autorității de lucru judecat, astfel, cum sunt
prevăzute de lege.
În aceste circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată că decizia instanței de apel este prematură și urmează a fi
casată, întrucât aceasta a respins cererea de chemare în judecată exclusiv prin
reținerea incidenței puterii lucrului judecat, fără a proceda la examinarea
fondului pretenției de încasare a datoriei deduse judecății.
În speță, instanța de apel avea obligația de a examina fondul
raportului juridic dedus judecății și, în acest context, să clarifice dacă, în
8
perioada pentru care se solicită încasarea datoriei în cadrul prezentei acțiuni,
Tatianei Melnic i-au fost efectiv prestate servicii de gospodărie comunală.
Totodată, instanța urma să stabilească natura și volumul acestor servicii,
cuantumul prestațiilor efectuate, precum și costul aferent acestora, în baza
probelor administrate în cauză.
În măsura în care, în urma acestei examinări, ar constata existența
unei datorii rezultate din prestarea serviciilor respective, instanța era chemată
să dispună încasarea sumelor datorate. Această analiză se impunea cu atât
mai mult cu cât, potrivit principiilor aplicabile în materie, obligația de plată
a serviciilor de gospodărie comunală nu este condiționată în mod absolut de
existența unui contract scris, întrucât beneficiarul serviciilor este ținut să
achite contravaloarea acestora ca efect al folosirii efective a prestațiilor, în
temeiul executării de fapt a raportului juridic.
Prin această omisiune, instanța de apel a eludat rolul său de instanță
de control judiciar, transformând excepția autorității lucrului judecat într-un
obstacol formal, aplicat fără o verificare riguroasă a condițiilor legale.
O asemenea abordare contravine principiilor procesului echitabil și
obligației instanței de a motiva hotărârea judecătorească, întrucât lipsa unei
analize reale asupra fondului pretenției și a condițiilor de aplicare a puterii
lucrului judecat face imposibil controlul legalității soluției adoptate.
În aceste condiții, instanța de recurs reține că decizia instanței de apel
este rezultatul unei aplicări formale și nejustificate a excepției autorității
lucrului judecat, cu ignorarea circumstanțelor concrete ale cauzei, ceea ce
impune casarea deciziei atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței
de apel, în vederea examinării efective a fondului pretenției de încasare a
datoriei și a pronunțării unei soluții motivate, cu respectarea exigențelor
legale.
Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie prematură, dictată
de neelucidarea tuturor circumstanțelor pertinente speței, iar lichidarea
acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează
necesitatea admiterii recursului declarat de către SA „Apă-Canal Chișinău”,
casării deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare în
aceiași instanță.
Subsecvent, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră oportun de a menționa că prin prisma art. III alin.(1) – (2), pct.1)
din Legea Nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative
(revizuirea hărții judiciare), Curtea de Apel Chișinău s-a redenumit în Curtea
de Apel Centru.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431, art. 445, alin. (1),
lit. c) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
9
Admite recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal
Chișinău”.
Casează integral decizia din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, adoptată în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată
înaintată de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” împotriva
Tatianei Melnic privind încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de
judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în
alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
‚
10