2ac-334/25 — Cu privire la anularea actelor administrative

La 17 aprilie 2025, Ministerul Culturii a înaintat o acțiune în contencios administrativ împotriva Primarului General al mun. Chișinău, terți SRL „Promilton” și SA „Cristivlad” cu privire la anularea actelor administrative.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin încheierea din data de 07 iulie 2025 a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Ministerul Culturii împotriva Primarului General al mun. Chișinău, terți Societatea cu Răspundere Limitată „Promilton” și Societatea pe Acțiuni „Cristivlad” cu privire la anularea actelor administrative.

Încheierea menționată a fost contestată cu recurs de către Ministerul Culturii.

La 24 noiembrie 2025 SRL „Promilton”, în temeiul art. 198, alin. (3), lit. a) din Codul administrativ a depus cerere de strămutare a cauzei la o altă Curte de Apel.

În motivarea cererii a menționat că potrivit regulilor de competență teritorială prevăzute de Codul administrativ, toate acțiunile de contencios administrativ cu participarea autorităților publice centrale de specialitate sunt examinate de Curtea de Apel Centru. În materia măsurilor asigurătorii, această instanță exercită rolul de ultim grad de jurisdicție, ceea ce generează, în mod obiectiv, o presiune instituțională sporită asupra soluționării acestor litigii.

Jurisprudența recentă a Curții de Apel Centru relevă o rată disproporționat de ridicată a soluțiilor favorabile autorităților publice centrale, iar toți judecătorii specializați în contencios administrativ ai acestei instanțe au fost deja implicați în examinarea unor cauze similare. În aceste condiții, există un temei rezonabil pentru a considera că formarea unui complet de judecată lipsit de orice aparență de preconcepție jurisprudențială este imposibilă.

Prin urmare, pentru a exclude orice dubiu legitim privind imparțialitatea instanței și pentru a asigura încrederea obiectivă în actul de justiție, se impune strămutarea cauzei spre examinare unei alte Curți de Apel, ale cărei complete nu sunt antrenate în mod constant în litigii cu participarea autorităților publice centrale de specialitate.

Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele: „Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.”

Art. 191 alin. (4) din Codul administrativ stipulează că: „Curțile de apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva încheierilor emise de judecătorii.”

Art.192, alin. (1) din Codul administrativ: „Pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel se instituie complete de judecători.”

Art.197 din Codul administrativ: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”

Art.198 din Codul administrativ: „Acțiunea în contencios administrativ reținută spre examinare de către o instanță de judecată cu respectarea normelor de competență se soluționează de către aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanțe. Dacă constată că nu este competentă teritorial sau material, instanța de judecată transmite acțiunea în contencios administrativ instanței de judecată competente printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărîre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată. Instanța ierarhic superioară remite instanței competente dosarul în termen de 5 zile de la data adoptării încheierii de strămutare a acțiunii în contencios administrativ.

Totodată, prevederile aceluiași articol stabilesc că strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată poate fi admisă în temeiuri strict determinate bazată pe argumente plauzibile, și după caz, probe ce confirmă temeinicia strămutării. În lipsa identificării vreunui temei, care ar permite constatarea acestui fapt, strămutarea ar reprezenta un dezechilibru major în exercitarea drepturilor procesuale ale părților. 2

SRL „Promilton”, în temeiul art. 198, alin. (3), lit. a) din Codul administrativ, consideră posibilă strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad, motivând existența temeiului rezonabil de a considera imposibilă formarea unui complet de judecată, care ar fi la adăpost de preconcepțiile formate în jurisprudența acestei Curți în ultima perioada, astfel încât să fie excluse orice dubii cu privire la părtinirea judecătorilor în raport cu autoritățile publice centrale de specialitate.

Temeiul de strămutare reglementat de art. 198 alin. (3), lit. a) din Codul administrativ, dezvoltă un mecanism procesual destinat înlăturării unei incompatibilități colective a judecătorilor, datorită unor circumstanțe ce ar putea pune în discuție imparțialitatea lor. Strămutarea cauzei oferă un remediu atunci când imparțialitatea ar fi afectată la nivel instituțional de factori ce nu se referă doar la persoana unui singur judecător. Această formă de incompatibilitate este suficient să fie demonstrată prin existența unor bănuieli rezonabile, ce reies din circumstanțe obiective.

Completul de judecată, consideră că la aprecierea temeiului de strămutare pentru existența bănuielilor că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei, urmează a se pune în echilibru incompatibilitatea colectivă a judecătorilor în coraport cu respectarea imutabilității competenței jurisdicționale.

Analizând temeinicia argumentelor invocate în susținerea strămutării cauzei de contencios administrativ, se constată că acestea se bazează, în esență, pe existența unui dubiu privind suspiciunea de imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel Centru, având în vedere jurisprudența recentă a acestei Curți, care denota o rata anormal de ridicata a actelor judecătorești favorabile autorităților publice centrale de specialitate în litigiile de contencios administrativ.

Instanța de judecată nu poate primi asemenea susțineri, întrucât acestea au un caracter general. Potrivit art. 1 alin. (3) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 privind statutul judecătorului, judecătorii sunt independenți, imparțiali și inamovibili, fiind supuși exclusiv legii, dispoziție care consacră desfășurarea activității judiciare într-un cadru ce exclude orice influență externă sau interes al părților.

În aceste circumstanțe, completul de judecată reține că prevederile legale menționate anterior sunt clare în ceea ce privește cazurile în care poate fi dispusă strămutarea unei cauze la o altă instanță de același grad. Totuși, în speță, nu au fost identificate circumstanțe care, în baza argumentelor invocate, să justifice strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de același grad.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230, art. 198 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de către SRL „Promilton” privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad. 3 Cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Ministerul Culturii împotriva Primarului General al mun. Chișinău, terți SRL „Promilton” și SA „Cristivlad” cu privire la anularea actelor administrative, se remite la Curtea de Apel Centru, pentru examinare în ordine de recurs. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 4