2ra-708/25 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întretinerea copilului, recunoasterea drept bun personal a bunului imobil

2ra-708/25 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întretinerea copilului, recunoasterea drept bun personal a bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului

în cauza civilă

Stratulat Mariana împotriva lui Sergiu Stratulat, intervenient accesoriu STAS

Telenești

(desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea

pensiei pentru întreținerea copilului, recunoașterea drept bun personal a

bunului imobil)

împotriva deciziei din 6 mai 2025 a Curții de Apel Nord,

(Dosarul nr. 2ra-708/25

NR. PIGD 2-24050543-01-2ra-07102025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de

apel nu constituie temei de casare a acesteia.

Judecătoria Orhei, sediul Telenești (jud. Gh. Popa)

Curtea de Apel Nord (jud. E. Grumeza, N. Chircu, I. Parii)

26 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Sergiu

Stratulat,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva lui Sergiu Stratulat, intervenient accesoriu STAS Telenești cu privire la

desfacerea căsătorii, stabilirea domiciliului copilului minor xxxxx, cu mama,

Mariana Stratulat, stabilirea în mărime de 1/4 din toate veniturile pârâtului a

cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor xxxxx, și încasarea

acesteia din contul lui Sergiu Stratulat; recunoașterea drept bun personal al

reclamantei a imobilului amplasat în or. xxxxx, și partajarea averii comune.

Stratulat, la 12 august 2008, eveniment înregistrat și trecut în registurul actelor de

stare civilă sub nr. 324 la 12 august 2008 de către Oficiul Stării Civile sectorul

Centru municipiul Chișinău. Pentru ambii aceasta a fost a doua căsătorie. Ea avea

deja un fiu din căsătoria anterioară- Cristian Ioniță și pîrîtul avea un fiu din prima

căsătorie - xxxxx. Fiul lui nu a locuit niciodată cu ei. Din relațiile de căsătorie s-a

născut copilul comun xxxxx.

2020 ei locuiesc separat.

procurată exclusiv din banii ei, obținuți din vînzarea apartamentului nr. xxxxx care

i-a aparținut cu drept de proprietate pînă la încheierea căsătoriei cu pîrîtul.

Conform contractului de vînzare-cumpărare din 6 octombrie 2016, ea a procurat

imobilul amplasat în or. xxxxx, bun pentru care a achitat suma de 113 603 de lei,

aducea puțini bani, care nu erau suficienți pentru întreținerea copilului comun.

Ulterior, pârâtul a devenit violent, chiar a și a aplicat violența fizică în privința sa.

comunicat că de la nașterea lui până la momentul de față, nu au petrecut nici o zi

separați. L-a îngrijit cum a putut mai bine. Participarea tatălui copilului se limita

doar la venirea în vizită pentru o zi sau două, în unele cazuri - până la 2 săptămâni,

1

lăsându-i bani într-atât de puțini, încât cu greu reușea să supraviețuiască și fiind

des impusă de situație să apeleze la ajutorul părinților săi (înainte de a se muta cu

traiul în Telenești).

infim de mică, iar referitor la alte bunuri din casă, pretinde reclamanta că poate

arăta proveniența fiecăruia, precum și faptul că nu au legătură cu pârâtul și cu banii

lui.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

admisă în parte acțiunea depusă de Mariana Stratulat. S-a desfăcut căsătoria

înregistrată între Mariana Stratulat și Sergiu Stratulat înregistrată la 12 august 2008

de către OSC sec. Centru mun. Chișinău, sub numărul de înregistrare nr. 324. S-a

încasat de la Sergiu Stratulat în beneficiul Marianei Stratulat pensie pentru

întreținerea copilului minor xxxxx în mărime de ¼ din toate formele de venituri

ale lui Sergiu Stratulat începând cu data adresării 7 mai 2024 și până la atingerea

majoratului. S-a încasat de la Sergiu Stratulat în folosul statului taxa de stat în

mărime de 250 lei. S-a determinat domiciliul copilului minor xxxxx cu mama

Mariana Stratulat. S-a atribuit Marianei Stratulat ½ din averea în devălmășie a

soților din bunul imobilul amplasat în or. xxxxx. S-a atribuit lui Sergiu Stratulat ½

din averea comună în devălmășie a soților din bunul imobilul amplasat în or.

xxxxx. S-a încasat de la Sergiu Stratulat taxa de stat în folosul statului în mărime

de 150 de lei. În rest acțiunea s-a respins.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

noiembrie 2024 a prezentat apelul motivat împotriva hotărârii instanței de fond,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii în latura respingerii pretențiilor, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apel declarată de Mariana Stratulat, reprezentată de avocatul Artur Tarlapan, s-a

casat parțial hotărârea din 9 august 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești în

latura pretenției privind recunoașterea drept bun personal a bunului imobil, și s-a

pronunțat în această parte o nouă soluție prin care: s-a recunoscut drept bun

personal al Marianei Stratulat bunul imobil amplasat în or. xxxxx și construcții cu

nr. cadastrale xxxxx. În rest, hotărârea din 9 august 2024 a Judecătoriei Orhei,

sediul Telenești, s-a menținut fără modificări.

examinării îl constituie exclusiv latura hotărârii privind respingerii cererii

2

apelantei de recunoaștere a caracterului de bun personal al imobilului din xxxxx,

întrucât doar această parte a fost contestată.

proprietate un apartament în mun. Chișinău, dobândit înainte de încheierea

căsătoriei, apartament pe care l-a înstrăinat în anul 2016. Din probele administrate

– contracte de arvună, contracte de vânzare-cumpărare, ordine bancare de încasare

și retragere a numerarului – rezultă că imobilul din Telenești a fost achiziționat

ulterior din banii obținuți din înstrăinarea acestui apartament personal, iar

tranzacțiile efectuate în perioada iulie–octombrie 2016 confirmă succesiunea

logică a operațiunilor financiare.

2019, care guvernează tranzacțiile în cauză, instanța de apel a subliniat că operează

regula subrogației reale, în sensul că bunul dobândit din prețul unui bun personal

rămâne bun personal, dacă nu se dovedește că a fost procurat din mijloace comune

sau că valoarea sa a fost sporită semnificativ prin investiții comune.

aportul pârâtului la procurarea sau sporirea valorii imobilului din Telenești. De

asemenea, instanța a respins ca nefondate argumentele intimatului potrivit cărora

imobilul ar fi fost procurat din economiile comune ale soților, reținând că creditul

bancar contractat anterior a fost stins înainte de vânzarea apartamentului personal

și din suma arvunei primite, iar nu din prețul vânzării, astfel cum susținea acesta.

imobil din Telenești a fost achiziționat exclusiv din mijloace personale ale

apelantei, prezumția de devălmășie fiind răsturnată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

din 6 mai 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond.

decizia instanței de apel arbitrară și întemeiată pe o apreciere vădit nerezonabilă a

probelor, în special cu privire la recunoașterea ca bun personal al intimatei a

imobilului din xxxxx.

imobilul ar fi fost procurat exclusiv din mijloace personale ale reclamantei,

susținând că în realitate bunul a fost dobândit, reparat și mobilat din economiile

comune ale familiei, iar banii obținuți din vânzarea apartamentului reclamantei au

fost folosiți în esență pentru achitarea creditului contractat pentru reparația

acestuia, și nu pentru cumpărarea casei din Telenești.

3

230 000 de lei pentru reparația apartamentului din mun. Chișinău, credit ale cărui

rate au fost achitate de el. În 2016 soții au decis procurarea unei case, iar arvuna

de 5 000 de Euro achitată în iulie 2016 nu provenea din vânzarea apartamentului,

acesta fiind vândut abia la 28 septembrie 2016.

Codul de procedură civilă, de a cerceta complet și imparțial probele, de a explica

preferința pentru anumite probe și de a nu admite concluzii bazate pe simple

supoziții sau declarații neconfirmate. Acesta a susținut că instanța de apel a dat o

valoare nejustificată declarației martorei Nina Carauș, în lipsa unui împrumut

dovedit în formă scrisă, contrar cerințelor art. 321 și art. 1242 din Codul civil.

ambilor soți, iar prezumția de comunitate nu a fost răsturnată în mod legal. În

consecință, decizia instanței de apel este neîntemeiată și contrară probatoriului

administrat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.”

,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit

neîntemeiat.

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

4

,,Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Nord a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință

publică la 6 mai 2025, decizia integrală fiind comunicată recurentului, prin

intermediul oficiului poștal, la 1 august 2025 (f.d.169). Prin urmare, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 29 septembrie

2025, se consideră depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură

civilă.

prevederile Codului de procedură civilă consacră nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, ci și un standard de seriozitate privind invocarea unor încălcări esențiale

de drept material și procedural, capabile să conducă la răsturnarea deciziilor

instanțelor de apel.

să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să

evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de

procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a

examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate.

admisibilitate – aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

dezacord cu soluția instanței ierarhic inferioare echivalează cu o încălcare a

principiilor de drept sau cu o hotărâre arbitrară. Or, instanța de apel a analizat

minuțios proveniența sumelor de bani utilizate la achiziție, demonstrând că întreg

circuitul financiar (arvună, vânzare apartament personal, depunere bancară,

retragere numerar și cumpărare imobil) este legat exclusiv de apartamentul

personal al apelantei/reclamantei, dobândit înaintea căsătoriei.

5

aportul recurentului la achiziția imobilului, iar declarațiile martorilor nu pot

prevala asupra probelor documentare. Nu s-a demonstrat nici existența unor

investiții comune care să fi sporit valoarea imobilului, astfel încât prezumția

devălmășiei nu poate opera.

motivat de ce înscrisurile bancare și contractuale au prevalat față de alte mijloace

de probă.

că decizia instanței de apel a fost pronunțată în temeiul probelor legal administrate

și al unei interpretări conforme a normelor legale incidente. Hotărârea contestată

nu este lipsită de fundament juridic, iar raționamentele instanței de apel sunt clare

și coerente, reflectând o legătură directă între situația de fapt și dispozițiile legale

aplicabile. Iar, recurentul a formulat doar nemulțumiri generale și subiective față

de soluția pronunțată. În absența unor critici pertinente, care să încadreze recursul

în limitele stricte ale art. 432 din Codul de procedură civilă, acesta trebuie

considerat vădit neîntemeiat.

de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și consideră

recursul ca fiind vădit neîntemeiat.

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Sergiu Stratulat, împotriva deciziei

din 6 mai 2025 a Curții de Apel Nord.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

6