2ra-520/24 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- recurs vădit neîntemeiat
2ra-520/24 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Frecauțan
Marina în interesele lui Dohot Daniel,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Roșca Ștefan împotriva lui Dohot Daniel, privind încasarea datorii, dobânzii
de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 12 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-520/24
NR. PIGD 2-19051523-01-2ra-20062024)
Recursul este vădit neîntemeiat în temeiul art. 433 (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia contestată nu constituie temei de casare a acesteia.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, jud. V. Botaraș,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, D. Dulghieru, R. Pulbere,
12 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
avocatul Frecauțan Marina în interesele lui Dohot Daniel
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 3 aprilie 2019, Roșca Ștefan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Dohot Daniel, solicitând încasarea datoriei în sumă de 5 000
USD și a dobânzii de întârziere în mărime de 2 554,18 USD.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că între părți a fost încheiat
un contract de împrumut, potrivit căruia Roșca Ștefan a acordat un
împrumut, iar Dohot Daniel s-a obligat să restituie suma primită în termen
de doi ani.
A arătat că, prin recipisa fără număr din 11 aprilie 2014, pârâtul a
primit cu împrumut suma de 5 000 USD, obligându-se să o restituie până la
11 aprilie 2016, însă până la data înaintării cererii nu a restituit nici parțial
suma împrumutată.
Reclamantul a menționat că, începând cu data scadenței și până la
momentul adresării în judecată, a întreprins numeroase încercări de
soluționare amiabilă a litigiului. Întrucât negocierile nu au dat rezultat, la 7
martie 2019 a fost expediată o pretenție scrisă, recepționată de pârât la 13
martie 2019.
Pe perioada de întârziere a plății, cuprinsă între 12 aprilie 2016 și 1
aprilie 2019, reclamantul a calculat o dobândă de întârziere în temeiul art.
942 Cod civil, în sumă de 2 554,18 USD.
Pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond, reprezentantul
reclamantului, avocatul Mandraburcă Andrei, a majorat cuantumul pretenției
privind dobânda de întârziere, solicitând-o până la 4 martie 2021 în sumă de
3 919,38 USD, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, constând în
taxa de stat de 4 649,03 MDL și onorariul de avocat de 2 500 MDL.
1
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Ialoveni, s-a admis integral acțiunea înaintată de către Roșca Ștefan
împotriva lui Dohot Daniel cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de
întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat de al Dohot
Daniel, în folosul lui Roșca Ștefan datoria în sumă de 5 000 dolari SUA,
convertiți în lei moldovenești la data executării hotărârii, dobânda în sumă
de 3 919,38 dolari SUA, convertiți în lei moldovenești la data executării
hotărârii, suma de 4 649,03 cu titlu de taxa de stat achitată la depunerea
cererii de chemare în judecată și suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 22 decembrie 2021, Dohot Daniel a declarat apel împotriva
hotărârii din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni. La
12 mai 2022, reclamantul a depus cererea de apel motivată, prin care a
solicitat admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii, cu emiterea
unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 12 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel declarată de către Dohot Daniel și s-a menținut hotărârea din
29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că hotărârea primei
instanțe este legală și întemeiată, fiind bazată pe interpretarea și aplicarea
corectă a dispozițiilor legale, precum și pe cercetarea obiectivă a materialelor
cauzei.
Curtea de Apel a constatat că între părți a fost încheiat un contract de
împrumut valabil, întrucât recipisa din 11 aprilie 2014 semnată de Dohot
Daniel conține toate elementele esențiale ale contractului - identificarea
părților, suma împrumutată și termenul de restituire. Lipsa semnăturii
împrumutătorului nu afectează valabilitatea actului, deoarece înscrisul
reprezintă o declarație unilaterală de voință a debitorului prin care acesta
recunoaște primirea sumei și se obligă la restituirea ei.
Instanța de apel a respins ca nefondată susținerea apelantului privind
caracterul fictiv al contractului de împrumut, menționând că o asemenea
susținere nu a fost probată.
2
Curtea de Apel a reținut că din materialele cauzei nu rezultă că actul
juridic ar fi fost încheiat fără intenția de a produce efecte juridice, iar
semnătura lui Dohot Daniel pe recipisă confirmă obligația sa de restituire a
sumei împrumutate.
Instanța a respins cererea apelantului privind administrarea probei cu
raportul de testare la detectorul comportamentului simulat (poligraf),
motivând că o astfel de probă este inadmisibilă, întrucât nu se încadrează în
cazurile prevăzute de art. 372 alin. (1) Cod de procedură civilă și nici în
scopurile stabilite de Legea nr. 269/2008 privind aplicarea testării la
detectorul comportamentului simulat.
Referitor la dobânda de întârziere, Curtea de Apel a constatat că
obligația de restituire a sumei împrumutate are caracter pecuniar și, în
temeiul art. 942 Cod civil, creditorul are dreptul la dobândă de întârziere
pentru neexecutarea la termen a obligației de plată. Întrucât suma de 5 000
USD nu a fost restituită până la scadență, instanța a considerat justificată
încasarea dobânzii de întârziere pentru perioada 11 aprilie 2016 – 4 martie
2021, în mărime de 3 919,38 USD.
Totodată, instanța a confirmat legalitatea soluției primei instanțe
privind compensarea cheltuielilor de judecată, constatând că taxa de stat de
4 649,03 lei și onorariul avocatului de 2 500 lei au fost reale, necesare și
rezonabile, în conformitate cu art. 82-83 și art. 96 Cod de procedură civilă.
În consecință, Curtea de Apel a apreciat că motivele invocate de Dohot
Daniel în apel sunt nefondate și lipsite de suport juridic, iar hotărârea primei
instanțe a fost emisă cu respectarea tuturor cerințelor de legalitate și
temeinicie.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS ȘI SOLICITĂRILE
RECURENTULUI
La 19 aprilie 2024, prin intermediul poștei terestre, avocatul Frecauțan
Marina în interesele lui Dohot Daniel, a declarat recurs împotriva deciziei
din 12 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
La 19 august 2024, avocatul Frecauțan Marina în interesele
recurentului, a depus cererea de recurs suplimentară, prin care a solicitat
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei la
rejudecare în alt complet de judecată.
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a examinat cauza
cu abateri esențiale de procedură, pronunțând o decizie arbitrară și contrară
art. 6 CEDO.
3
În context, a indicat că la 11 martie 2024 a depus o cerere de amânare
a ședinței, fixată pentru 12 martie 2024, dar completul de apel a ignorat-o,
examinând cauza în lipsa sa. Totodată, la aceeași dată, recurentul a depus
cerere de explicare a încheierii din 1 noiembrie 2023 a Curții Supreme de
JUstiție, aspect ce impunea suspendarea examinării apelului.
Prin urmare, completul de apel a acționat contrar art. 380 Cod
procedură civilă, încălcând dreptul la apărare și principiul soluționării
cererilor în ordinea corespunzătoare.
Recurentul a invocat încălcarea dispozițiilor art. 7, 19 și 20 CPC, care
consacră independența judecătorilor și obligația respectării legii, susținând
că instanța a grăbit nejustificat procedura, afectând imparțialitatea
procesului.
Sub aspect material, a reiterat că recipisa din 11 aprilie 2014 nu
reprezintă un contract de împrumut valabil, fiind lipsită de semnătura
creditorului și de elementele esențiale (locul, scopul și dovada transmiterii
sumei).
A mai arătat că instanțele nu au analizat modul de calcul al dobânzii,
admițând-o formal, contrar art. 942 Cod civil.
Recurentul a subliniat și contextul relațiilor dintre părți, co-fondatori
ai unei companii, indicând că litigiul are natură comercială, nu contractuală
de împrumut.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se
schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis
neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în
termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau
hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
4
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 442 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.
(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc
cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art. 372 alin. (3). Aprecierea
probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de
recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) sau în care
Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea
recursului, prevederile art. 372 se aplică în mod corespunzător”.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit
neîntemeiat”.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de
judecată reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei
în ședință publică la 12 martie 2024, iar copia integrală a deciziei motivate a
fost expediată participanților la proces la 24 aprilie 2024, prin intermediul
oficiului poștal (f.d.26, vol. II). Însă, date privind recepționarea acesteia la
materialele cauzei lipsesc. Prin urmare, recursul declarat de avocatul
Frecauțan Marina în interesele lui Dohot Daniel la 19 aprilie 2024 se
consideră depus în termen.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și art. 432 din Codul de procedură
civilă, Curtea Supremă de Justiție verifică legalitatea deciziilor instanțelor
de apel prin prisma temeiurilor prevăzute de lege, iar potrivit art. 433 alin.
(1) lit. f), recursul este inadmisibil dacă este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor legale și practicii judiciare constante, recursul
trebuie să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care
să evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii
esențiale de procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei
5
rejudecări în fond, ci de a examina legalitatea hotărârii instanței de apel în
limitele erorilor invocate. Prin urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii
față de soluția instanței inferioare, nesusținute de argumente juridice clare
privind încălcarea normelor de drept sau caracterul arbitrar al hotărârii
atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.
Analizând motivele invocate în recursul declarat de avocatul
Frecauțan Marina în interesele lui Dohot Daniel, Completul constată că
acestea nu întrunesc cerințele prevăzute de art. 432 din Codul de procedură
civilă, recursul vizând exclusiv reiterarea argumentelor formulate în apel și
o nouă apreciere a probelor, inadmisibilă în această cale de atac.
În ceea ce privește susținerea recurentului că instanța de apel ar fi
examinat cauza cu ignorarea cererii sale de amânare depuse la 11 martie
2024, Completul observă că această chestiune a fost analizată de Curtea de
Apel în încheierea prin care a respins cererea apelantului Dohot Daniel
privind ridicarea excepției de neconstituționalitate (f.d.8-11, vol. II). La pct.
22 din acea încheiere, instanța de apel a motivat respingerea cererii de
amânare prin faptul că apelantul nu se afla la prima solicitare de amânare, iar
comportamentul său procesual s-a manifestat prin abuz de drepturi
procedurale, concretizat în depunerea repetată a cererilor de strămutare și de
recuzare, respinse ca neîntemeiate.
De asemenea, referitor la mențiunea recurentului privind existența
unei cereri adresate Curții Supreme de Justiție pentru explicarea încheierii
prin care fusese respinsă cererea sa de strămutare în prezenta cauză,
Completul constată că o astfel de cerere nu suspenda examinarea apelului,
nefiind prevăzut niciun temei legal care să împiedice instanța de apel să
continue judecata. Astfel, instanța de apel a acționat în limitele competenței
sale legale și cu respectarea principiului celerității procesului.
Examinând ansamblul motivelor, Completul de judecată reține că
instanța de apel a pronunțat o decizie legală și temeinică, bazată pe analiza
completă și corectă a probelor administrate și pe aplicarea justă a
dispozițiilor art. 195, 210, 216, 867 și 942 Cod civil, care reglementează
contractul de împrumut și dreptul creditorului la dobânda de întârziere.
Curtea de Apel a motivat convingător de ce recipisa din 11 aprilie
2014 reprezintă o declarație unilaterală de voință a debitorului, prin care
acesta recunoaște primirea sumei și se obligă la restituirea ei, iar lipsa
semnăturii creditorului nu afectează valabilitatea actului. Criticile
recurentului referitoare la nulitatea actului sunt pur formale și nu se bazează
pe norme legale sau pe probe noi.
6
Recurentul nu a indicat nicio normă de drept material sau procedural
a cărei aplicare ar fi fost denaturată de instanța de apel și nici nu a demonstrat
existența unei aprecieri arbitrare a probelor, în sensul art. 432 alin. (1) lit. e)
Cod de procedură civilă.
În aceste condiții, Completul constată că motivele invocate în recurs
nu pot constitui temei pentru admiterea lui, întrucât nu dezvăluie erori de
drept sau vicii de procedură, ci doar o nemulțumire față de soluția instanței
de apel.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art.
440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Frecauțan Marina în
interesele lui Dohot Daniel împotriva deciziei din 12 martie 2024 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
7