2ac-210/22 — încasarea datoriei, dobanzii de intarziere, compensarea cheltuielilor de judecată

2ac-210/22 — încasarea datoriei, dobanzii de intarziere, compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2ac-210/2022

2-19051523-01-2ac-27092022

ÎNCHEIERE

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând cererea depusă de Daniel Dohot cu privire la strămutarea la o altă

instanță de același grad, pentru judecare în ordine de apel, a cauzei civile, la cererea

de chemare în judecată depusă de Ștefan Roșca împotriva lui Daniel Dohot cu privire

la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La 03 aprilie 2019, Ștefan Roșca a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Daniel Dohot, solicitând încasarea datoriei în mărime de 5000, 00 de

dolari SUA și a dobânzii de întârziere în mărime de 2554,18 de dolari SUA.

Prin cererea suplimentară depusă la 27 iunie 2019, Ștefan Roșca, reprezentat

de avocatul Andrei Mandraburcă, a solicitat încasarea datoriei în mărime de 5000,

00 de dolari SUA, a dobânzii de întârziere în mărime de 2738,90 de dolari SUA și a

cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în mărime de 4041,88 de lei și

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2500 de lei.

Prin încheierea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

ca urmare a înaintării cererii reconvenționale de către Daniel Dohot împotriva lui

Ștefan Roșca cu privire la anularea recipisei, s-a respins cererea lui Daniel Dohot cu

privire la scutirea de la plata taxei de stat și nu s-a dat curs cererii reconvenționale

depuse de Daniel Dohot, acordându-i un termen de 7 zile din momentul primirii

copiei încheierii pentru lichidarea neajunsurilor, explicându-i-se că, în caz dacă nu

va lichida neajunsurile menționate, cererea nu va fi considerată depusă și va fi

restituită.

Prin încheierea din 23 martie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, s-a

restituit cererea reconvențională depusă de Daniel Dohot împotriva lui Ștefan Roșca

cu privire la anularea recipisei, fiindu-i remisă împreună cu anexele; totodată, i s-a

explicat faptul că, restituirea cererii nu exclude posibilitatea adresării repetate în

instanța de judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune, împotriva aceluiași

pârât, cu același obiect și aceleași temeiuri, dacă au fost înlăturate neajunsurile.

Prin cererea suplimentară înregistrată la data de 24 februarie 2021, depusă și în

cadrul ședinței de judecată din 01 iulie 2021, Ștefan Roșca, reprezentat de avocatul

Andrei Mandraburcă, a solicitat încasarea datoriei în mărime de 5000, 00 de dolari

SUA, a dobânzii de întârziere în mărime de 3919,38 de dolari SUA și a cheltuielilor

de judecată constituite din taxa de stat în mărime de 4649,03 lei și cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 2500 de lei.

1

Prin încheierea din 05 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

recursul declarat de Daniel Dohot împotriva încheierii din 13 decembrie 2019 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni și a încheierii din 23 martie 2020 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni.

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni,

s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Roșca și s-a

încasat de la Daniel Dohot în beneficiul lui Ștefan Roșca datoria în sumă de 5000 de

dolari SUA, convertiți în lei moldovenești la data executării hotărârii judecătorești,

dobânda de întârziere în sumă de 3919,38 de dolari SUA, convertiți în lei

moldovenești la data executării hotărârii judecătorești, taxa de stat achitată la

depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 4649,03 lei și cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 2500 de lei.

La 29 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.108), Daniel

Dohot a depus demers de strămutare a cauzei de la Judecătoria Hîncești, sediul

Ialoveni, spre o altă instanță egală în grad, pentru examinare.

La 22 decembrie 2021, Daniel Dohot a depus cerere de apel împotriva hotărârii

din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, solicitând admiterea

apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, emiterea unei hotărâri de

respingere a cererii de chemare în judecată, scutirea integrală de la plata taxei de

stat.

Prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, la 18 aprilie

2022, cauza civilă a fost înregistrată în Curtea de Apel Chișinău și a fost repartizat

în mod aleatoriu completului de judecată constituit din judecătorii: Anatol Pahopol,

președinte, Viorica Mihaila și Ruxanda Pulbere, raportor.

Prin încheierea din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

apelantului Daniel Dohot cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea

cererii de apel; nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Daniel Dohot împotriva

hotărârii din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni și s-a acordat

apelantului termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei încheierii

pentru înlăturarea neajunsurilor și depunerea unei cereri suplimentare de apel cu

indicarea motivelor de fapt și de drept care întemeiază apelul, prezentarea

originalului dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 3486,77 de lei, precum

și prezentarea copiilor a cererii suplimentare de apel într-un număr egal cu numărul

participanților la proces; s-a explicat apelantului Daniel Dohot că, cererea de

înlăturare a neajunsurilor menționate urmează a fi prezentată și înregistrată

nemijlocit în Direcția evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău,

iar în caz de neîndeplinire a indicațiilor din încheiere, cererea de apel va fi restituită;

s-a explicat apelantului Daniel Dohot că, asupra restituirii cererii de apel va decide

un complet de 3 judecători, la expirarea termenului acordat, fără citarea

participanților la proces.

La 12 mai 2022, Daniel Dohot a înregistrat cererea de apel motivată și a

prezentat dovada de plată a taxei de stat.

Prin încheierea din 17 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a acceptat spre

examinare cererea de apel depusă de Daniel Dohot împotriva hotărârii din 29

noiembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni și s-a intentat procedura de

apel.

Prin demersul de strămutare, înregistrat la 19 septembrie 2022, Daniel Dohot a

solicitat strămutarea cauzei civile la o altă instanță egală în grad spre examinare.

2

În motivarea demersului s-a invocat că, această cauză nu poate fi examinată de

magistrații Curții de Apel Chișinău și urmează a fi strămutată la o altă instanță egală

în grad, deoarece intimatul a declarat deschis și public că, oricum va avea câștig de

cauză, în virtutea relațiilor personale deținute. Existența acestei stări de fapt

periclitează posibilitatea examinării echidistante și imparțiale a cererii de chemare

în judecată.

Cu referire la cauza penală Ilan Shor, care în condiții similare a fost strămutată

la Curtea de Apel Chișinău, a pretins că, se impune admiterea acestei cereri. În

același context, a menționat încheierea din 08 iunie 2022 a Curții Supreme de

Justiție, în cauza S. Mocanu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

prin care a fost acceptată cererea de strămutare și s-a accentuat că normele

procesuale civile instituie mecanisme de garantare a respectării principiului

imparțialității instanței învestite cu judecarea cauzei. La caz, strămutarea cauzei va

contribui la asigurarea respectării nepărtinirii instanței de judecată învestite cu

judecarea cauzei în ordine de apel.

De altfel, prin strămutare, adică prin aplicarea acestui incident procedural, se

urmărește garantarea imparțialității judecătorilor și înlăturarea oricărei ingerințe sau

influențe asupra activității de înfăptuire a justiției.

Totodată, a opinat că, circumstanțele menționate cad sub incidența instituției

strămutării judecării cauzei, or, CtEDO, în jurisprudența sa a constatat că judecătorii

trebuie nu numai să îndeplinească criterii obiective dc imparțialitate, ci să fie și

percepuți ca fiind imparțiali. Miza este încrederea care instanțele trebuie să o inspire

justițiabililor într-o societate democratică. O instanță de judecată trebuie să reafirme

încrederea publicului în integritatea corpului judiciar. Percepția de imparțialitate se

măsoară prin standardul observatorului rezonabil. Instanța trebuie să fie imparțială

și din punct de vedere obiectiv, adică trebuie să ofere garanții suficiente pentru a

exclude orice îndoială legitimă în această privință (Gregory vs. Marea Britanie,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului,(1997) 25 EHRR 577). Ceea ce este în joc,

este încrederea pe care instanțele dintr-o societate democratică trebuie să o inspire

populației (Castillo Algar vs Spania, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, (1998)

30 EHRR 827).

Curtea Supremă de Justiție urmează sa strămute judecarea unei cauze civile de

la instanța competentă la o altă instanță egală în grad în cazul în care prin aceasta se

poate obține soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea

normală a procesului.

Studiind materialele cauzei civile, cererea de strămutare în raport cu normele

de drept procedural, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va respinge cererea depusă de Daniel Dohot cu privire la

strămutarea cauzei civile la o altă instanță de același grad, pentru examinare în ordine

de apel, din următoarele considerente.

Inițial, Colegiul notează că, prezenta cauză civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Ștefan Roșca împotriva lui Daniel Dohot cu privire la încasarea

datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată, se află în

procedura Curții de Apel Chișinău, drept urmare a atacării cu apel de către Daniel

Dohot a hotărârii din 29 noiembrie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni

(f.d.109, 124-126).

Prin cererea (demers) depusă de Daniel Dohot, s-a solicitat, în temeiul art. 43

alin.(2) Cod de procedură civilă, strămutarea cauzei civile de la Curtea de Apel

3

Chișinău la o altă instanță de același grad, pentru examinare în ordine de apel,

motivând, în esență, că, cauza civilă dată nu poate fi examinată de magistrații Curții

de Apel Chișinău și urmează a fi strămutată la o altă instanță egală în grad, deoarece

intimatul a declarat deschis și public că, oricum va avea câștig de cauză, în virtutea

relațiilor personale deținute. Astfel, în opina sa, existența acestei stări de fapt

periclitează posibilitatea examinării echidistante și imparțiale a litigiului.

Deși, solicitantul în cererea formulată a indicat art. 43 alin.(2) Cod de procedură

civilă, fără a specifica expres litera de la norma dată, însă din textul legii citat în

finalul demersului, se identifică temeiul prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. f) Cod de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța

strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar

putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

În virtutea alineatului 4 al aceluiași articol, strămutarea cauzei în cazurile

prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic

superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.

Pornind de la premisa că temeiul instituit la art. 43 alin.(2) lit. f) Cod de

procedură civilă se bazează pe necesitatea diminuării atitudinii părtinitoare a

judecătorilor, precum și că acest temei nu are legătură cu cazurile de

incompatibilitate sau de recuzare a judecătorilor, Colegiul relevă că, Daniel Dohot

nu a adus instanței anumite rațiuni obiective din care s-ar deduce o eventuală

părtinire a judecătorilor Curții de Apel Chișinău. Or, Daniel Dohot a pretins că,

intimatul a declarat deschis și public că, oricum va avea câștig de cauză, în virtutea

relațiilor personale deținute, iar existenta acestei stări de fapt periclitează

posibilitatea examinării echidistante și imparțiale a cauzei.

Colegiul notează că, temeiul de strămutare a cauzei reglementat de art. 43

alin.(2) lit. f) Cod de procedură civilă, constituie un mijloc de asigurare a

imparțialității judecătorilor la soluționarea cauzei civile. Circumstanțele cauzei pot

servi drept temei pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor,

dacă acestea se referă la instanța de judecată ca instituție publică. În ceea ce vizează

calitatea participanților la proces, strămutarea cauzei poate avea loc dacă

participanții la proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți

judecătorii.

Alegațiile lui Daniel Dohot sunt declarative și nu pot justifica cererea de

strămutare în sensul pretins, inclusiv prin prisma argumentelor aduse, or, acestea nu

sunt decât niște afirmații nejustificate prin probe concludente și pertinente, ce ar

putea arăta la eventuale bănuieli de nepărtinire a judecătorilor prin prisma

circumstanțelor cauzei sau a calității participanților la proces la examinarea cauzei

date în ordine de apel.

Mai mult, judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de

înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii. Judecătorii instanțelor

judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii.

Judecătorii iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără niciun fel

de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din

partea oricărei autorități, inclusiv judiciare. Or, aceste criterii caracteristice

judecătorului, purtător al puterii judecătorești, sunt menționate expres în art. 1 din

Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995.

4

De asemenea, la caz, nu au fost identificate anumite împrejurări de ordin

obiectiv sau subiectiv ce ar arăta la existența bănuielilor privind imparțialitatea

judecătorilor Curții de Apel Chișinău, având în vedere că, în sensul CtEDO, orice

bănuială de imparțialitate, urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile

declarative nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de

judecată de același grad pentru judecarea cauzei date.

De altfel, chiar și jurisprudența CtEDO cu privire la imparțialitatea instanțelor

judecătorești, indică la o analiză a acesteia din perspectiva testului subiectiv și

obiectiv.

În context, solicitantul nu a prezentat nicio probă, precum nu a indicat nicio

circumstanță subiectivă sau obiectivă, care să pună la îndoială imparțialitatea

judecătorilor Curții de Apel Chișinău, în sensul pretins. Invocarea unor bănuieli în

privința nepărtinirii judecătorilor Curții de Apel Chișinău în vederea obiectivității

acestora și imparțialității de care urmează să dea dovadă la examinarea cauzei, este

declarativă, poziție contrară prevederilor art. 43 Cod de procedură civilă.

Din considerentele redate, având în vedere lipsa motivelor ce ar justifica

temeinicia cererii cu privire la strămutarea prezentei cauze civile la o altă instanță

de acelaș grad, pentru examinare în ordine de apel, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de

strămutare înaintată de Daniel Dohot, cu restituirea cauzei civile Curții de Apel

Chișinău, pentru examinare în ordine de apel.

În conformitate cu art. 43 alin.(4), art. 269-270 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Daniel Dohot cu privire la strămutarea la o altă

instanță de același grad, pentru examinare în ordine de apel, a cauzei civile, la

cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Roșca împotriva lui Daniel Dohot

cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor

de judecată.

Se restituie Curții de Apel Chișinău, pentru examinare în ordine de apel, cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Roșca împotriva lui Daniel

Dohot cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

5