2rci-70/25 — Atragerea la raspundere patrimoniala subsidiară solidara mambrii organelor de conducere ale debitorului

La 12 ianuarie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a înaintat cerere către Vladimir Golub și Gheorghe Climăuțan privind atragerea la răspundere patrimonială subsidiară solidară membrii organelor de conducere ale debitorului SRL ,,Climcom-Agrogrup” în procedura falimentului, în persoana administratorului statutar - Vladimir Golub, și a contabilului Gheorghe Climăuțan, încasarea de la Vladimir Golub și de la Climăuțan Gheorghe în contul masei debitoare a SRL ,,Climcom-Agrogrup” a creanței validate a Serviciului Fiscal de Stat în sumă de 9 790 211,11 de lei, cu titlu de creanțe chirografare de rangul III – 4 003 721,51 de lei și creanțe chirografare de rangul VI – 5 786 489,82 de lei

Prin hotărârea din 21 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul central, acțiunea s-a admis parțial. S-a încasat în mod solidar de la administratorul SRL ,,Climcom- Agrogrup”, Vladimir Golub și contabilul SRL ,,Climcom-Agrogrup”, Gheorghe Climăuțan, în contul masei debitoare a SRL ,,Climcom-Agrogrup”, suma creanțelor Serviciului Fiscal de Stat validate la rangul III în mărime de 4003721,51 de lei, în rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia din 22 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a casat hotărârea din 21 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul central, și s-a restituit cauza la rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 19 decembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, s- a admis excepția de tardivitate invocată de reprezentantul pârâtului Gheorghe Climăuțan, avocatul Eugeniu Rusu. Ulterior, prin decizia din 02 mai 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a casat încheierea din 19 decembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, prin care s-a admis cererea înaintată de avocatul Rusu Eugeniu, în interesele pârâtului Gheorghe Climăuțan privind soluționarea excepției de tardivitate, cu remiterea cauzei la rejudecare în același complet de judecată.

Prin hotărârea din 24 iunie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, s-a admis parțial cererea înaintată de Serviciul Fiscal de Stat. S-au atras la răspundere subsidiară membrii organului de conducere a debitorului SRL ,,Climcom-Agrogrup”, în 1 persoana administratorului Vladimir Golub și contabilul Gheorghe Climăuțan. S-a încasat în mod solidar de la administratorul SRL „Climcom-Agrogrup”, Vladimir Golub și de la contabilul SRL „Climcom-Agrogrup”, Gheorghe Climăuțan, în contul masei debitoare a SRL „Climcom-Agrogrup” a creanței validate de Serviciul Fiscal în sumă de 4 003 721,51 de lei. S-a încasat în mod solidar de la administratorul SRL „Climcom-Agrogrup”, Vladimir Golub și de la contabilul SRL „Climcom- Agrogrup”, Gheorghe Climauțan, în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 50 000,00 lei.

La 05 iulie 2024, avocatul Eugeniu Rusu, acționând în interesele lui Gheorghe Climauțan a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 24 iunie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei. Prin cererea de apel depusă, avocatul Rusu Eugeniu în interesele lui Climauțan Gheorghe a solicitat și scutirea parțială de la plata taxei de stat.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2024, cererea de scutire parțială de la plata taxei de stat formulată de avocatul Rusu Eugeniu în interesele lui Climauțan Gheorghe a fost admisă. Nu s-a dat curs apelului declarat de către avocatul Rusu Eugeniu în interesele lui Climauțan Gheorghe împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți (sediul Sîngerei) din 24.06.2024, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Serviciul Fiscal de Stat împotriva lui Golub Vladimir și Climauțan Gheorghe privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organului de conducere ale debitorului insolvabil SRL ,,Climcom-Agrogrup”, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat față de SRL ,,Climcom-Agrogrup”. S-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării la Direcția Evidență și Documentare Procesuală (cancelarie) a Curții de Apel Bălți a cererii de apel în original, în care să fie indicată esența și temeiurile apelului, argumentul ilegalității sau netemeiniciei hotărârii contestate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și probele invocate în susținerea apelului, prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 20 000,00 lei și anexarea bonului de plată a taxei de timbru în mărime de 200, stabilindu-i termen până la data de 11 noiembrie 2024 orele 16.00. S-a explicat apelantului că, în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită.

La 11 noiembrie 2024, Gheorghe Climauțan a achitat taxa de stat parțial în mărime de 3000 lei.

Tot la data de 11 noiembrie 2024, prin intermediul Direcției de Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Bălți a parvenit cererea de apel motivată și o cerere prin care s-a solicitat repetat scutirea parțială de la plata taxei de stat. Totodată din conținutul cererii nominalizate, s-a mai solicitat și prelungirea termenului pentru acumularea mijloacelor bănești privind plata taxei de stat. Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2024, cererea privind scutirea 2 parțială de la plata taxei de stat depusă de avocatul Rusu Eugeniu în interesele lui Climauțan Gheorghe a fost respinsă, s-a prelungit termenul de depunere a bonului de plată a taxei de stat și s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării la Direcția Evidență și Documentare Procesuală (cancelarie) a Curții de Apel Bălți a bonului de plată a taxei de stat în mărime de 17 000,00 lei, stabilindu-i termen până la data de 10 decembrie 2024 orele 16.00.

Prin încheierea din 17 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a restituit apelul declarat de avocatul Eugeniu Rusu, în interesele lui Gheorghe Climauțan, împotriva hotărârii din 24 iunie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei.

La 31 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, avocatul Eugeniu Rusu, acționând în interesele lui Gheorghe Climauțan, a declarat recurs împotriva încheierilor din 18 noiembrie 2024 și din 17 decembrie 2024 ale Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierilor instanței de apel ca fiind neîntemeiate, cu admiterea cererii privind scutirea parțială de la plata taxei de stat și dispunerea scutirii apelantului Gheorghe Climauțan de la plata taxei de stat în sumă de 17 000,00 de lei.

Prin decizia din 26 februarie 2025 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul declarat de avocatul Eugeniu Rusu, în interesele lui Gheorghe Climauțan. S- a menținut încheierile din 18 noiembrie 2024 și din 17 decembrie 2024 ale Curții de Apel Bălți, emise în cauza de insolvabilitate, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serviciul Fiscal de Stat împotriva lui Vladimir Golub și Gheorghe Climauțan privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organului de conducere ale debitorului insolvabil Societatea cu Răspundere Limitată ,,Climcom- Agrogrup”, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat față de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Climcom-Agrogrup”.

La 10 aprilie 2025, prin intermediul poștei electronice, avocatul Eugeniu Rusu, acționând în interesele lui Gheorghe Climauțan, a depus cerere cu privire la emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 26 februarie 2025 a Curții Supreme de Justiție. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 iunie 2025 s-a respins cererea înaintată de avocatul Eugeniu Rusu, în interesele lui Gheorghe Climauțan, cu privire la emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 26 februarie 2025 a Curții Supreme de Justiție, emisă în cauza de insolvabilitate, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serviciul Fiscal de Stat împotriva lui Vladimir Golub și Gheorghe Climauțan privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organului de conducere ale debitorului insolvabil Societatea cu Răspundere Limitată ,,Climcom-Agrogrup”, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat față de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Climcom-Agrogrup”.

Pe 19 iunie 2025, Gheorghe Climauțan, reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu, a depus o cerere prin care a solicitat repunerea apelantului Gheorghe Climauțan în 3 termenul de plată a taxei de stat și prezentarea documentelor de plată a taxei de stat acordat prin încheierea Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2024 și primirea în examinare a cererii de apel motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei din 24 iunie 2024.

În motivarea cererii a indicat că taxa de stat a fost achitată doar parțial din motivul lipsei mijloacelor financiare, intenționând soluționarea cererii sale privind scutirea parțială de la plata taxei în ordinea de recurs la Curtea Supremă de Justiție. Acesta a motivat că judecarea în ordine de recurs a Cererii sale de scutire parțială de la plata taxei (stabilirea unui alt cuantum pentru plată în o anumită perioadă) nu presupune că apelantul recurent se opune obligației de plată a taxei de stat, fiind plătită deja suma de 3 000,00 lei, și nicidecum nu presupune renunțarea la apel, Cererea de apel fiind restituită exclusiv pentru neplata taxei. Acesta consideră important de menționat că, chiar dacă prin Încheierea Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2024, Cererea privind scutirea parțială de la plata taxei de stat a fost respinsă, Colegiul civil al instanței de apel a prelungit termenul de plată a taxei de stat, stabilindu-i apelantului termen suplimentar de plată - până la data de 10 decembrie 2024. Legea procedurală civilă nu reglementează expres prelungirea/acordarea noului termen, însă raționamentele logico-juridice impun la prelungirea termenului de plată a taxei de stat în cazul exercitării recursului. În contextul celor expuse, consideră că se necesitatea repunerii apelantului Climauțan Gheorghe în termenul de plată a taxei de stat acordat prin Încheierea Curții de Apel Bălți nr. 2ai-71/24 din 18 noiembrie 2024. Or, prin exercitarea dreptului la recurs apelantul nu a renunțat la apel.

Prin încheierea din 30 iulie 2025, Curtea de Apel Nord a respins cererea privind repunerea în termenul de înlăturare a neajunsurilor stabilite prin încheierea Curții de Apel Bălți din 17 decembrie 2024. În motivarea încheierii a fost indicat că depunerea cererii de apel după data expirării termenului de declarare a apelului, este în mod contrară bunei-credințe a părții în proces, iar argumentele apelantului invocate în susținerea cererii de repunere în termen, nu sunt relevante și nu pot fi reținute, acesta urmărind scopul acordării suplimentare a unui termen de declararea apelului împotriva actului judecătoresc contestat.

La 19 august 2025, Gheorghe Climauțan, reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu, a depus o cerere de recurs împotriva încheierii din 30 iulie 2025. În conținutul acestuia, a indicat că admiterea cererii de prelungire a termenului de plată a taxei nu duce la rectificarea deciziei din 26 februarie 2025 a Curții Supreme de Justiție și nu ar afecta esența soluției pronunțate de instanța de recurs. Recurentul susține că prin nesoluționarea cererii sale de repunere in termen de către Curtea Supremă de Justiție, ar fi fost privat apelantul de dreptul la examinarea în apel a cauzei sale. Acesta a mai indicat că nu a dispus de mijloace bănești pentru plata taxei de stat, iar legea ar permite posibilitatea soluționării și în ordine de recurs a cererii sale privind scutirea 4 de la plata taxei. În concluzie, a indicat că cererea de repunere în termenul a fost examinată superficial.

La 20 octombrie 2025, Gheorghe Climauțan, reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu, a depus o cerere privind emiterea avizului consultativ în ordinea art. 122 din Codul de procedură civilă prin care a solicitat emiterea unei încheieri privind solicitarea avizului consultativ al Curții Supreme de Justiție în lămurirea problemelor de drept procedural după cum urmează: 17.1. Termenul și prelungirea termenului de plată a taxei de stat – raportat la faptul că legislația procedural civilă nu prevede un remediu juridic pentru a contesta soluția primei instanțe de a nu se da curs cererii și respingerea scutirii de la plata taxei de stat, decât după restituirea apelului pentur neplata taxei de stat, or, o încheiere a instanței de judecată prin care nu se dă curs cererii nu este susceptibilă de recurs – este un drept discreționar al instanței sau este o parte componentă a garanției justițiabilului la un proces echitabil și a accesului liber la justiție? 17.2. Atunci când instanța de recurs respinge recursul potențialului apelant privind scutirea de la plata taxei de stat și nu acordă termen sau nu prelungește termenul la cerere termenul de plată a taxei de stat – raportat la princpiile accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil – potențialul apelant are dreptul la repunerea în termenul de taxa a Cererii sale de apel?

Ulterior, la 21 octombrie 2025, Gheorghe Climauțan, reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu, a depus o cerere privind ridicarea excepției de neconsitituționalitate a art. 427 din Codul de procedură civilă în partea omisiunii reglementării în legea procedurală civilă acordarea termenului sau prelungirea termenului de plată a taxei de stat în cazul respingerii privind cererea de scurire de la plata taxei de stat – raportat la faptul că legislația procedural civilă nu prevede un remediu juridic de a contesta soluția primei instanțe de a nu se da curs cererii și respingerea scutirii de la plata taxei de stat, decât după restituirea paleului pentur neplata taxeide stat, or, o încheiere a instanței de judecată prin care nu se dă curs cererii nu este susceptibilă de recurs – neajunsurile nu pot fi verificate decât odată cu fondul cauzei. Recurentul în contextul cererii sale indică că actualmente, acordarea termenului (suplimentar) sau prelungirea termenului de plată a taxei de stat este un drept discreționaral instanței de recurs, dar nu o parte componentă a garanției justițiabilului la un proces echitabil și al accesului liber la justiție.

Art. 135 din Constituția Republicii Moldova: „(1) Curtea Constituțională: a) exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte; g) rezolvă cazurile excepționale de neconstituționalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiție.”

Art. 122 din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă în procesul judecării cauzei se atestă dificultăți la aplicarea normelor de drept material sau procedural, instanța de judecată poate solicita Curții Supreme de Justiție, din oficiu sau la cererea participanților la proces, emiterea unui aviz consultativ cu privire la aplicarea legislației. (2) Avizul consultativ poate fi solicitat de către instanța de judecată care examinează cauza dacă: a) norma de drept urmează a fi aplicată în cauza examinată în instanța de judecată; b) lămurirea problemei de drept este determinantă pentru soluționarea cauzei și se referă la dificultăți de aplicare a normei de drept susceptibile de interpretări diferite; c) problema este nouă, interpretarea dată problemei de drept nu a fost explicată anterior de către Curtea Supremă de Justiție. 6 (3) Participanții la proces pot înainta cererea privind solicitarea avizului consultativ o singură dată în aceeași instanță pentru aceeași problemă de drept. (4) Dacă nu sunt întrunite condițiile prevăzute la alin.(2), instanța de judecată respinge cererea de solicitare a avizului consultativ printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac. (5) Solicitarea avizului consultativ se dispune printr-o încheiere, emisă în termen de 5 zile, care nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă, până la emiterea avizului consultativ, se amână pledoariile. Încheierea se transmite Curții Supreme de Justiție în termen de 5 zile de la data emiterii. (6) În cazul în care se decide respingerea solicitării, Curtea Supremă de Justiție emite o încheiere motivată care se publică pe pagina web oficială a Curții. (7) Curtea Supremă de Justiție emite avizul consultativ în cel mult 3 luni de la data solicitării, acesta fiind publicat pe pagina web oficială a Curții.”

Art. 2 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție cu privire la Curtea Supremă de Justiție nr. 64 din 30.03.2023: „(1) Curtea Supremă de Justiție este instanța judecătorească supremă din Republica Moldova. (2) Rolul Curții Supreme de Justiție constă în asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul de justiție.”

Art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție cu privire la Curtea Supremă de Justiție nr. 64 din 30.03.2023: „(1) În scopul asigurării interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul de justiție, Curtea Supremă de Justiție: b) emite, la solicitarea instanțelor judecătorești, avize consultative cu privire la aplicarea legislației.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că avizul consultativ este un instrument de unificare a practicii judiciare aflat la îndemâna părților sau instanței în cazul în care se atestă o dificultate de aplicare a unei norme de drept, necesară pentru soluționarea cauzei propriu-zise.

Prin legea nr. 224 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (aspecte de procedură privind activitatea instanțelor judecătorești) a fost modificat mecanismul de emitere a avizelor consultative, potrivit căruia avizele consultative nu se mai emit de Plenul Curții Supreme de Justiție, dar de un complet al Curții Supreme de Justiție.

Scopul instituției avizului consultativ constă în asigurarea unei interpretări uniforme a normelor de drept, în sprijinul instanțelor inferioare. Prin urmare, acest instrument funcționează doar într-o structură verticală, atunci când o instanță de nivel inferior solicită lămurirea unor probleme de drept de către instanța supremă, și nicidecum într-o structură orizontală, între completele de judecată ale Curții Supreme de Justiție. 7

Prin urmare, atunci când cauza se află deja în faza examinării de către Curtea Supremă de Justiție, aceasta exercită competența sa jurisdicțională deplină de interpretare și aplicare a legii, fiind organul de ultimă instanță în procesul de înfăptuire a justiției.

În acest context, chestiunile juridice invocate de petent – privind termenul și prelungirea termenului de plată a taxei de stat, precum și posibilitatea repunerii în termen a apelului – pot fi soluționate în mod direct de completul învestit cu examinarea cauzei.

Acceptarea unei cereri de emitere a avizului consultativ în această etapă ar echivala, în fapt, cu fragmentarea competenței Curții Supreme de Justiție, creând o situație contrară rolului acestei instanțe și transformând mecanismul avizului consultativ într-un instrument intern de examinare a cauzei de către mai multe complete de judecată.

Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție, fiind învestită cu soluționarea recursului, are deplina competență să clarifice, să interpreteze și să aplice dispozițiile legale incidente cauzei, fără a fi necesară intervenția unui alt complet al aceleiași instanțe. Mecanismul avizului consultativ nu poate substitui procesul deliberativ propriu de interpretare a legii, ci are rolul de a asigura unitatea practicii la nivel de sistem judiciar, nu la nivel intern al Curții Supreme de Justiție.

În consecință, solicitarea privind emiterea unui aviz consultativ la etapa examinării cauzei de către Curtea Supremă de Justiție nu poate fi admisă, de principiu. B. Referitor la cererea privind ridicarea excepției de neconstituținalitate

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la 9 februarie 2016 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 2 „Pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea nr.55b/2015)”, prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată este obligată să sesizeze Curtea Constituțională. Totodată, s-a dispus că excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată în fața instanței de judecată de către oricare dintre părți sau reprezentantul acesteia, precum și de către instanța de judecată din oficiu.

Conform § 79-80 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016, pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva 8 legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea a mai menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil.

Potrivit § 82-83 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1), lit. a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

Verificarea constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale. Judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la paragraful § 82.

Așadar, pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea cumulativă a tuturor condițiilor strict obligatorii prevăzute la art. 121 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Verificând respectarea condițiilor prevăzute la §82 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, obligator-necesare pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, completul de judecată ajunge la concluzia că acestea nu sunt întrunite în totalitate, în special ce se referă la pct. 3 din §82 al Hotărârii Curții Constituționale nr. 2/2016 și anume: „prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei”.

Prin prezenta cerere, recurentul Gheorghe Climauțan, reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu, a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 427 din Codul de proceudră civilă în partea omisiunii reglementării acordării sau prelungirii termenului de plată a taxei de stat în cazul respingerii recursului privind cererea de scutire de la plata taxei de stat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, la caz, nu sunt întrunite condițiile stabilite și anume prevederile legale menționate nu urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei, deoarece cauza se află pe rolul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea unui incident de procedură și nu a fondului cauzei – recursul împoriva încheierii instanței de apel de respingere a cererii de prelungire a termenului de înlăturare a neajunsurilor. 9

Respectiv, prin prisma art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră inoportun de a sesiza Curtea Constituțională a Republicii Moldova în vederea supunerii controlului constituționalității a sintagmei conținute în art. 427 din Codul de procedură civilă și, drept urmare, cererea urmează a fi refuzată.

În conformitate cu art. 269-270, art. 121 și art. 122 din Codul de procedură civilă,