2rci-70/25 — atragerea la raspundere patrimoniala subsidiară solidara mambrii organelor de conducere ale debitorului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- atragerea la raspundere patrimoniala subsidiară solidara mambrii organelor de conducere ale debitorului
- Temei legal
- Solicitarea privind emiterea unui aviz consultativ la etapa examinarii cauzei de catre Curtea Suprema de Justitie nu poate fi admisa, de principiu. Nu sunt intrunite cumulativ conditiile pentru ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate
2rci-70/25 — atragerea la raspundere patrimoniala subsidiară solidara mambrii organelor de conducere ale debitorului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la refuzarea ridicării excepției de neconstituționalitate și respingerea
cererii privind solicitarea avizului consultativ al Curții Supreme de Justiție
în cauza de insolvabilitate
Serviciul Fiscal de Stat împotriva lui Vladimir Golub și Gheorghe Climăuțan
privind atragerea la răspundere patrimonială subsidiară solidară membrii organelor
de conducere ale debitorului
împotriva încheierii din 30 iulie 2025 a Curții de Apel Nord,
(Dosarul nr. 2rci-70/25
NR. PIGD 2-19022423-01-2rci-04092025)
Solicitarea privind emiterea unui aviz consultativ la etapa examinării cauzei de
către Curtea Supremă de Justiție nu poate fi admisă, de principiu. Nu sunt întrunite
cumulativ condițiile pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate.
Judecătoria Bălți sediul Sîngerei (A. Clevada)
Curtea de Apel Nord (jud. A. Țihonschi, S. Grosu, M. Sajin)
22 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea depusă de Gheorghe Climauțan,
reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu, cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate și cererea cu privire la solicitarea emiterii avizului
consultativ
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 ianuarie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a înaintat cerere către Vladimir
Golub și Gheorghe Climăuțan privind atragerea la răspundere patrimonială subsidiară
solidară membrii organelor de conducere ale debitorului SRL ,,Climcom-Agrogrup”
în procedura falimentului, în persoana administratorului statutar - Vladimir Golub, și
a contabilului Gheorghe Climăuțan, încasarea de la Vladimir Golub și de la
Climăuțan Gheorghe în contul masei debitoare a SRL ,,Climcom-Agrogrup” a
creanței validate a Serviciului Fiscal de Stat în sumă de 9 790 211,11 de lei, cu titlu
de creanțe chirografare de rangul III – 4 003 721,51 de lei și creanțe chirografare de
rangul VI – 5 786 489,82 de lei
Prin hotărârea din 21 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul central, acțiunea
s-a admis parțial. S-a încasat în mod solidar de la administratorul SRL ,,Climcom-
Agrogrup”, Vladimir Golub și contabilul SRL ,,Climcom-Agrogrup”, Gheorghe
Climăuțan, în contul masei debitoare a SRL ,,Climcom-Agrogrup”, suma creanțelor
Serviciului Fiscal de Stat validate la rangul III în mărime de 4003721,51 de lei, în
rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia din 22 decembrie 2022 a Curții de Apel
Bălți, s-a casat hotărârea din 21 iunie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul central, și s-a
restituit cauza la rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecată.
Prin încheierea din 19 decembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, s-
a admis excepția de tardivitate invocată de reprezentantul pârâtului Gheorghe
Climăuțan, avocatul Eugeniu Rusu. Ulterior, prin decizia din 02 mai 2024 a Curții de
Apel Bălți, s-a casat încheierea din 19 decembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul
Sîngerei, prin care s-a admis cererea înaintată de avocatul Rusu Eugeniu, în interesele
pârâtului Gheorghe Climăuțan privind soluționarea excepției de tardivitate, cu
remiterea cauzei la rejudecare în același complet de judecată.
Prin hotărârea din 24 iunie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, s-a admis
parțial cererea înaintată de Serviciul Fiscal de Stat. S-au atras la răspundere subsidiară
membrii organului de conducere a debitorului SRL ,,Climcom-Agrogrup”, în
1
persoana administratorului Vladimir Golub și contabilul Gheorghe Climăuțan. S-a
încasat în mod solidar de la administratorul SRL „Climcom-Agrogrup”, Vladimir
Golub și de la contabilul SRL „Climcom-Agrogrup”, Gheorghe Climăuțan, în contul
masei debitoare a SRL „Climcom-Agrogrup” a creanței validate de Serviciul Fiscal
în sumă de 4 003 721,51 de lei. S-a încasat în mod solidar de la administratorul SRL
„Climcom-Agrogrup”, Vladimir Golub și de la contabilul SRL „Climcom-
Agrogrup”, Gheorghe Climauțan, în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 50
000,00 lei.
La 05 iulie 2024, avocatul Eugeniu Rusu, acționând în interesele lui Gheorghe
Climauțan a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 24 iunie 2024 a
Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei. Prin cererea de apel depusă, avocatul Rusu
Eugeniu în interesele lui Climauțan Gheorghe a solicitat și scutirea parțială de la plata
taxei de stat.
Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2024, cererea de scutire
parțială de la plata taxei de stat formulată de avocatul Rusu Eugeniu în interesele lui
Climauțan Gheorghe a fost admisă. Nu s-a dat curs apelului declarat de către avocatul
Rusu Eugeniu în interesele lui Climauțan Gheorghe împotriva hotărârii Judecătoriei
Bălți (sediul Sîngerei) din 24.06.2024, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare
în judecată înaintată de Serviciul Fiscal de Stat împotriva lui Golub Vladimir și
Climauțan Gheorghe privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor
organului de conducere ale debitorului insolvabil SRL ,,Climcom-Agrogrup”, în
cadrul procesului de insolvabilitate intentat față de SRL ,,Climcom-Agrogrup”. S-a
comunicat apelantului despre necesitatea prezentării la Direcția Evidență și
Documentare Procesuală (cancelarie) a Curții de Apel Bălți a cererii de apel în
original, în care să fie indicată esența și temeiurile apelului, argumentul ilegalității
sau netemeiniciei hotărârii contestate, motivele de fapt și de drept pe care se
întemeiază apelul și probele invocate în susținerea apelului, prezentarea dovezii de
plată a taxei de stat în mărime de 20 000,00 lei și anexarea bonului de plată a taxei de
timbru în mărime de 200, stabilindu-i termen până la data de 11 noiembrie 2024 orele
16.00. S-a explicat apelantului că, în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate,
cererea de apel nu va fi considerată depusă și va fi restituită.
La 11 noiembrie 2024, Gheorghe Climauțan a achitat taxa de stat parțial în
mărime de 3000 lei.
Tot la data de 11 noiembrie 2024, prin intermediul Direcției de Evidență și
Documentare Procesuală a Curții de Apel Bălți a parvenit cererea de apel motivată și
o cerere prin care s-a solicitat repetat scutirea parțială de la plata taxei de stat.
Totodată din conținutul cererii nominalizate, s-a mai solicitat și prelungirea
termenului pentru acumularea mijloacelor bănești privind plata taxei de stat. Prin
încheierea Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2024, cererea privind scutirea
2
parțială de la plata taxei de stat depusă de avocatul Rusu Eugeniu în interesele lui
Climauțan Gheorghe a fost respinsă, s-a prelungit termenul de depunere a bonului de
plată a taxei de stat și s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării la
Direcția Evidență și Documentare Procesuală (cancelarie) a Curții de Apel Bălți a
bonului de plată a taxei de stat în mărime de 17 000,00 lei, stabilindu-i termen până
la data de 10 decembrie 2024 orele 16.00.
Prin încheierea din 17 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a restituit
apelul declarat de avocatul Eugeniu Rusu, în interesele lui Gheorghe Climauțan,
împotriva hotărârii din 24 iunie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei.
La 31 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, avocatul Eugeniu
Rusu, acționând în interesele lui Gheorghe Climauțan, a declarat recurs împotriva
încheierilor din 18 noiembrie 2024 și din 17 decembrie 2024 ale Curții de Apel Bălți,
solicitând admiterea acestuia, casarea încheierilor instanței de apel ca fiind
neîntemeiate, cu admiterea cererii privind scutirea parțială de la plata taxei de stat și
dispunerea scutirii apelantului Gheorghe Climauțan de la plata taxei de stat în sumă
de 17 000,00 de lei.
Prin decizia din 26 februarie 2025 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins
recursul declarat de avocatul Eugeniu Rusu, în interesele lui Gheorghe Climauțan. S-
a menținut încheierile din 18 noiembrie 2024 și din 17 decembrie 2024 ale Curții de
Apel Bălți, emise în cauza de insolvabilitate, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Serviciul Fiscal de Stat împotriva lui Vladimir Golub și Gheorghe
Climauțan privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organului de
conducere ale debitorului insolvabil Societatea cu Răspundere Limitată ,,Climcom-
Agrogrup”, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat față de Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Climcom-Agrogrup”.
La 10 aprilie 2025, prin intermediul poștei electronice, avocatul Eugeniu Rusu,
acționând în interesele lui Gheorghe Climauțan, a depus cerere cu privire la emiterea
unei decizii suplimentare la decizia din 26 februarie 2025 a Curții Supreme de
Justiție. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 iunie 2025 s-a respins cererea
înaintată de avocatul Eugeniu Rusu, în interesele lui Gheorghe Climauțan, cu privire
la emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 26 februarie 2025 a Curții
Supreme de Justiție, emisă în cauza de insolvabilitate, intentată la cererea de chemare
în judecată depusă de Serviciul Fiscal de Stat împotriva lui Vladimir Golub și
Gheorghe Climauțan privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor
organului de conducere ale debitorului insolvabil Societatea cu Răspundere Limitată
,,Climcom-Agrogrup”, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat față de
Societatea cu Răspundere Limitată ,,Climcom-Agrogrup”.
Pe 19 iunie 2025, Gheorghe Climauțan, reprezentat de avocatul Eugeniu Rusu,
a depus o cerere prin care a solicitat repunerea apelantului Gheorghe Climauțan în
3
termenul de plată a taxei de stat și prezentarea documentelor de plată a taxei de stat
acordat prin încheierea Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2024 și primirea în
examinare a cererii de apel motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți sediul
Sîngerei din 24 iunie 2024.
În motivarea cererii a indicat că taxa de stat a fost achitată doar parțial din
motivul lipsei mijloacelor financiare, intenționând soluționarea cererii sale privind
scutirea parțială de la plata taxei în ordinea de recurs la Curtea Supremă de Justiție.
Acesta a motivat că judecarea în ordine de recurs a Cererii sale de scutire parțială de
la plata taxei (stabilirea unui alt cuantum pentru plată în o anumită perioadă) nu
presupune că apelantul recurent se opune obligației de plată a taxei de stat, fiind
plătită deja suma de 3 000,00 lei, și nicidecum nu presupune renunțarea la apel,
Cererea de apel fiind restituită exclusiv pentru neplata taxei. Acesta consideră
important de menționat că, chiar dacă prin Încheierea Curții de Apel Bălți din 18
noiembrie 2024, Cererea privind scutirea parțială de la plata taxei de stat a fost
respinsă, Colegiul civil al instanței de apel a prelungit termenul de plată a taxei de
stat, stabilindu-i apelantului termen suplimentar de plată - până la data de 10
decembrie 2024. Legea procedurală civilă nu reglementează expres
prelungirea/acordarea noului termen, însă raționamentele logico-juridice impun la
prelungirea termenului de plată a taxei de stat în cazul exercitării recursului. În
contextul celor expuse, consideră că se necesitatea repunerii apelantului Climauțan
Gheorghe în termenul de plată a taxei de stat acordat prin Încheierea Curții de Apel
Bălți nr. 2ai-71/24 din 18 noiembrie 2024. Or, prin exercitarea dreptului la recurs
apelantul nu a renunțat la apel.
Prin încheierea din 30 iulie 2025, Curtea de Apel Nord a respins cererea
privind repunerea în termenul de înlăturare a neajunsurilor stabilite prin încheierea
Curții de Apel Bălți din 17 decembrie 2024. În motivarea încheierii a fost indicat că
depunerea cererii de apel după data expirării termenului de declarare a apelului, este
în mod contrară bunei-credințe a părții în proces, iar argumentele apelantului invocate
în susținerea cererii de repunere în termen, nu sunt relevante și nu pot fi reținute,
acesta urmărind scopul acordării suplimentare a unui termen de declararea apelului
împotriva actului judecătoresc contestat.
La 19 august 2025, Gheorghe Climauțan, reprezentat de avocatul Eugeniu
Rusu, a depus o cerere de recurs împotriva încheierii din 30 iulie 2025. În conținutul
acestuia, a indicat că admiterea cererii de prelungire a termenului de plată a taxei nu
duce la rectificarea deciziei din 26 februarie 2025 a Curții Supreme de Justiție și nu
ar afecta esența soluției pronunțate de instanța de recurs. Recurentul susține că prin
nesoluționarea cererii sale de repunere in termen de către Curtea Supremă de Justiție,
ar fi fost privat apelantul de dreptul la examinarea în apel a cauzei sale. Acesta a mai
indicat că nu a dispus de mijloace bănești pentru plata taxei de stat, iar legea ar
permite posibilitatea soluționării și în ordine de recurs a cererii sale privind scutirea
4
de la plata taxei. În concluzie, a indicat că cererea de repunere în termenul a fost
examinată superficial.
La 20 octombrie 2025, Gheorghe Climauțan, reprezentat de avocatul Eugeniu
Rusu, a depus o cerere privind emiterea avizului consultativ în ordinea art. 122 din
Codul de procedură civilă prin care a solicitat emiterea unei încheieri privind
solicitarea avizului consultativ al Curții Supreme de Justiție în lămurirea problemelor
de drept procedural după cum urmează:
17.1. Termenul și prelungirea termenului de plată a taxei de stat – raportat la
faptul că legislația procedural civilă nu prevede un remediu juridic pentru
a contesta soluția primei instanțe de a nu se da curs cererii și respingerea
scutirii de la plata taxei de stat, decât după restituirea apelului pentur
neplata taxei de stat, or, o încheiere a instanței de judecată prin care nu se
dă curs cererii nu este susceptibilă de recurs – este un drept discreționar
al instanței sau este o parte componentă a garanției justițiabilului la un
proces echitabil și a accesului liber la justiție?
17.2. Atunci când instanța de recurs respinge recursul potențialului apelant
privind scutirea de la plata taxei de stat și nu acordă termen sau nu
prelungește termenul la cerere termenul de plată a taxei de stat – raportat
la princpiile accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil –
potențialul apelant are dreptul la repunerea în termenul de taxa a Cererii
sale de apel?
Ulterior, la 21 octombrie 2025, Gheorghe Climauțan, reprezentat de avocatul
Eugeniu Rusu, a depus o cerere privind ridicarea excepției de neconsitituționalitate a
art. 427 din Codul de procedură civilă în partea omisiunii reglementării în legea
procedurală civilă acordarea termenului sau prelungirea termenului de plată a taxei
de stat în cazul respingerii privind cererea de scurire de la plata taxei de stat – raportat
la faptul că legislația procedural civilă nu prevede un remediu juridic de a contesta
soluția primei instanțe de a nu se da curs cererii și respingerea scutirii de la plata taxei
de stat, decât după restituirea paleului pentur neplata taxeide stat, or, o încheiere a
instanței de judecată prin care nu se dă curs cererii nu este susceptibilă de recurs –
neajunsurile nu pot fi verificate decât odată cu fondul cauzei. Recurentul în contextul
cererii sale indică că actualmente, acordarea termenului (suplimentar) sau prelungirea
termenului de plată a taxei de stat este un drept discreționaral instanței de recurs, dar
nu o parte componentă a garanției justițiabilului la un proces echitabil și al accesului
liber la justiție.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 121 din Codul de procedură civilă:
5
„(1) În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărîrilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor și
ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de
judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea
Constituțională.
(2) La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,
instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, limitîndu-se exclusiv la verificarea
întrunirii următoarelor condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a) din
Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este
ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărîre anterioară a Curții Constituționale avînd ca obiect prevederile
contestate.
(3) Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se
supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă
pînă la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se
amînă pledoariile.
(4) Dacă nu sînt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză
ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată
cu fondul cauzei.
(5) Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea
de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori
dacă cererea de recurs împotriva hotărîrii sau deciziei curții de apel a fost declarată
admisibilă conform legii.”
Art. 135 din Constituția Republicii Moldova:
„(1) Curtea Constituțională: a) exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor
și hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor
și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica
Moldova este parte; g) rezolvă cazurile excepționale de neconstituționalitate a actelor
juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiție.”
Art. 122 din Codul de procedură civilă:
„(1) Dacă în procesul judecării cauzei se atestă dificultăți la aplicarea normelor de
drept material sau procedural, instanța de judecată poate solicita Curții Supreme de
Justiție, din oficiu sau la cererea participanților la proces, emiterea unui aviz consultativ
cu privire la aplicarea legislației.
(2) Avizul consultativ poate fi solicitat de către instanța de judecată care examinează
cauza dacă:
a) norma de drept urmează a fi aplicată în cauza examinată în instanța de judecată;
b) lămurirea problemei de drept este determinantă pentru soluționarea cauzei și se
referă la dificultăți de aplicare a normei de drept susceptibile de interpretări diferite;
c) problema este nouă, interpretarea dată problemei de drept nu a fost explicată anterior
de către Curtea Supremă de Justiție.
6
(3) Participanții la proces pot înainta cererea privind solicitarea avizului consultativ o
singură dată în aceeași instanță pentru aceeași problemă de drept.
(4) Dacă nu sunt întrunite condițiile prevăzute la alin.(2), instanța de judecată respinge
cererea de solicitare a avizului consultativ printr-o încheiere care nu se supune niciunei
căi de atac.
(5) Solicitarea avizului consultativ se dispune printr-o încheiere, emisă în termen de 5
zile, care nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare
a cauzei, însă, până la emiterea avizului consultativ, se amână pledoariile. Încheierea se
transmite Curții Supreme de Justiție în termen de 5 zile de la data emiterii.
(6) În cazul în care se decide respingerea solicitării, Curtea Supremă de Justiție emite
o încheiere motivată care se publică pe pagina web oficială a Curții.
(7) Curtea Supremă de Justiție emite avizul consultativ în cel mult 3 luni de la data
solicitării, acesta fiind publicat pe pagina web oficială a Curții.”
Art. 2 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție cu privire la Curtea
Supremă de Justiție nr. 64 din 30.03.2023:
„(1) Curtea Supremă de Justiție este instanța judecătorească supremă din Republica
Moldova.
(2) Rolul Curții Supreme de Justiție constă în asigurarea interpretării și aplicării
uniforme a legislației în sistemul de justiție.”
Art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție cu
privire la Curtea Supremă de Justiție nr. 64 din 30.03.2023:
„(1) În scopul asigurării interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul de
justiție, Curtea Supremă de Justiție: b) emite, la solicitarea instanțelor judecătorești, avize
consultative cu privire la aplicarea legislației.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
A. Referitor la cererea privind solicitarea emiterii unui aviz consultativ
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că avizul
consultativ este un instrument de unificare a practicii judiciare aflat la îndemâna
părților sau instanței în cazul în care se atestă o dificultate de aplicare a unei norme
de drept, necesară pentru soluționarea cauzei propriu-zise.
Prin legea nr. 224 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative
(aspecte de procedură privind activitatea instanțelor judecătorești) a fost modificat
mecanismul de emitere a avizelor consultative, potrivit căruia avizele consultative nu
se mai emit de Plenul Curții Supreme de Justiție, dar de un complet al Curții Supreme
de Justiție.
Scopul instituției avizului consultativ constă în asigurarea unei interpretări
uniforme a normelor de drept, în sprijinul instanțelor inferioare. Prin urmare, acest
instrument funcționează doar într-o structură verticală, atunci când o instanță de nivel
inferior solicită lămurirea unor probleme de drept de către instanța supremă, și
nicidecum într-o structură orizontală, între completele de judecată ale Curții Supreme
de Justiție.
7
Prin urmare, atunci când cauza se află deja în faza examinării de către Curtea
Supremă de Justiție, aceasta exercită competența sa jurisdicțională deplină de
interpretare și aplicare a legii, fiind organul de ultimă instanță în procesul de
înfăptuire a justiției.
În acest context, chestiunile juridice invocate de petent – privind termenul și
prelungirea termenului de plată a taxei de stat, precum și posibilitatea repunerii în
termen a apelului – pot fi soluționate în mod direct de completul învestit cu
examinarea cauzei.
Acceptarea unei cereri de emitere a avizului consultativ în această etapă ar
echivala, în fapt, cu fragmentarea competenței Curții Supreme de Justiție, creând o
situație contrară rolului acestei instanțe și transformând mecanismul avizului
consultativ într-un instrument intern de examinare a cauzei de către mai multe
complete de judecată.
Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție, fiind învestită cu soluționarea
recursului, are deplina competență să clarifice, să interpreteze și să aplice dispozițiile
legale incidente cauzei, fără a fi necesară intervenția unui alt complet al aceleiași
instanțe. Mecanismul avizului consultativ nu poate substitui procesul deliberativ
propriu de interpretare a legii, ci are rolul de a asigura unitatea practicii la nivel de
sistem judiciar, nu la nivel intern al Curții Supreme de Justiție.
În consecință, solicitarea privind emiterea unui aviz consultativ la etapa
examinării cauzei de către Curtea Supremă de Justiție nu poate fi admisă, de
principiu.
B. Referitor la cererea privind ridicarea excepției de neconstituținalitate
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la 9 februarie
2016 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 2 „Pentru
interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova
(excepția de neconstituționalitate) (sesizarea nr.55b/2015)”, prin care s-a decis că în
cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, hotărârilor
Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe
rolul său, instanța de judecată este obligată să sesizeze Curtea Constituțională.
Totodată, s-a dispus că excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată în fața
instanței de judecată de către oricare dintre părți sau reprezentantul acesteia, precum
și de către instanța de judecată din oficiu.
Conform § 79-80 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie
2016, pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție, controlul
concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin
intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva
8
legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt
încălcate. Curtea a mai menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul
excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al
dreptului la un proces echitabil.
Potrivit § 82-83 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie
2016, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei
sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita
exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în
categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1), lit. a) din Constituție; b) excepția
este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că
este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c) prevederile contestate urmează
a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curții având
ca obiect prevederile contestate.
Verificarea constituționalității normelor contestate constituie competența
exclusivă a Curții Constituționale. Judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze
părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la
paragraful § 82.
Așadar, pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții
Constituționale, sunt necesare întrunirea cumulativă a tuturor condițiilor strict
obligatorii prevăzute la art. 121 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Verificând respectarea condițiilor prevăzute la §82 din Hotărârea Curții
Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, obligator-necesare pentru ridicarea
excepției de neconstituționalitate, completul de judecată ajunge la concluzia că
acestea nu sunt întrunite în totalitate, în special ce se referă la pct. 3 din §82 al
Hotărârii Curții Constituționale nr. 2/2016 și anume: „prevederile contestate urmează
a fi aplicate la soluționarea cauzei”.
Prin prezenta cerere, recurentul Gheorghe Climauțan, reprezentat de avocatul
Eugeniu Rusu, a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 427 din Codul de proceudră civilă în partea omisiunii reglementării acordării sau
prelungirii termenului de plată a taxei de stat în cazul respingerii recursului privind
cererea de scutire de la plata taxei de stat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, la caz, nu sunt
întrunite condițiile stabilite și anume prevederile legale menționate nu urmează a fi
aplicate la soluționarea cauzei, deoarece cauza se află pe rolul Curții Supreme de
Justiție pentru soluționarea unui incident de procedură și nu a fondului cauzei –
recursul împoriva încheierii instanței de apel de respingere a cererii de prelungire a
termenului de înlăturare a neajunsurilor.
9
Respectiv, prin prisma art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră inoportun de a sesiza
Curtea Constituțională a Republicii Moldova în vederea supunerii controlului
constituționalității a sintagmei conținute în art. 427 din Codul de procedură civilă și,
drept urmare, cererea urmează a fi refuzată.
În conformitate cu art. 269-270, art. 121 și art. 122 din Codul de procedură
civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge cererea depusă de Gheorghe Climauțan, reprezentat de avocatul
Eugeniu Rusu privind emiterea încheierii privind solicitarea avizului consultativ al
Curții Supreme de Justiție în lămurirea problemelor de drept procedural.
Respinge cererea depusă de Gheorghe Climauțan, reprezentat de avocatul
Eugeniu Rusu cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea
Curții Constituționale.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
10