2ra-261/25 — Litigiu de muncă

La 17 august 2023, Maria Zbigli, reprezentată de avocatul Alexandru Iachimciuc, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău prin care a solicitat anularea ordinului nr. 04-9 din 17 iulie 2023 privind concedierea reclamantei din funcția de director al IP LT „Alexandru cel Bun”, or. Sîngera, mun. Chișinău, restabilirea reclamantei în funcția deținută, încasarea din contul pârâților în mod solidar a salariului pentru perioada eliberării ilegale, inclusiv restabilirea în drepturi prin obligarea autorităților pârâte la plata de premii și alte plăți cu titlu de stimulare, încasarea din contul pârâților în mod solidar a prejudiciului moral în mărime de 150000 lei și în casarea de la pârâți în mod solidar a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că a câștigat concursul pentru funcția de director al IP LT „Alexandru cel Bun”, or. Sîngera, mun. Chișinău, iar prin ordinul Direcției Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău nr. 10/1-7/562 din 16 mai 2023 a fost inițiată ancheta de serviciu în vederea elucidării privind tăierea plicului de la testarea națională la disciplina limba română în cadrul IP LT „Alexandru cel Bun”, or. Sîngera, mun. Chișinău, la clasele primare.

Prin ordinul DGETS nr. 04-9 din 17 iulie 2023 s-a dispus concedierea Mariei Zbigli din funcția de director în temeiul art. 86 alin. (1) lit. z) din Codul muncii. Acest ordin îl consideră neîntemeiat și nefondat.

Reclamanta consideră că în prezenta cauză, nu există un caz expres de concediere a salariatului.

Suplimentar, a mai fost invocat, că autoritatea pârâtă nu a ținut cont de poziția organelor sindicale care au semnalat ilegalitatea concedierii, a poziției Ministerului Educației care a solicitat anularea ordinului, ceea ce ar determina suferințe pentru salariat. 1

Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău, reprezentată de avocatul Vladimir Răcilă, a depus o referință la cererea de chemare în judecată prin care a solicitat respingerea acțiunii.

În motivarea referinței, pârâta a indicat că în privința reclamantei s-a desfășurat ancheta de serviciu cu referire la deschiderea din greșeală de către administrația liceului a plicului securizat la disciplina limba română la data desfășurării probei de evaluare la matematică, în cadrul testării naționale în învățământul primar.

Din explicațiile asistenților și directorilor adjuncți s-a constatat că în ziua desfășurării probei de evaluare la matematică la 11 mai 2023, Maria Zbigli, fiind în concediu anual pe perioada 10.04.-14.05.2023, revenind în ziua testării în instituția de învățământ și-a atribuit responsabilitatea de a deschide plicul securizat, aceasta a tăiat pe latura indicată plicul la disciplina limba română, în loc de matematică. Eroarea menționată a fos consemnată printr-un proces-verbal semnat de opt asistenți și un director adjunct.

Astfel, au fost constatate abateri de la Metodologia de organizare și desfășurare a testării naționale în învățământul primar. La fel, s-a constatat nerespectarea pct. 9 alin. (1) lit. a), b), c) din Codul de Etică al cadrului didactic.

În urma cercetării și verificării argumentelor prezentate, DGETS a aplicat sancțiunea prevăzută la art. 86 alin. (1) lit. z) din Codul muncii.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 27 mai 2024 s-a corectat eroarea materială din dispozitivul hotărârii prin înlocuirea sintagmei din alin. (4) al dispozitivului „10 mai 2024” cu sintagma „15 aprilie 2024”.

Maria Zbigli, reprezentată de avocatul Alexandru Iachimciuc, la 11 iunie 2024 a depus o cerere de apel în partea pretențiilor respinse prin care a solicitat casarea în această parte a hotărârii și admiterea integrală a pretențiilor.

În motivarea deciziei a fost reținut că potrivit art. 86 alin. (1) lit. z) din Codul muncii, în temeiul căreia a fost concediată Zbigli Maria, concedierea – desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată – se admite pentru alte motive prevăzute de prezentul cod și de alte acte legislative.

Alte motive de concediere a salariatului, prevăzute de Codul muncii pot servi, eliberarea din serviciu a conducătorului unității debitor în conformitate cu legislația cu privire la insolvabilitate, încetarea contractului individual de muncă cu salariații angajați la lucrări sezoniere, încetarea contractului individual de muncă cu salariații 3 membri ai personalului diplomatic și consular detașați la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova, fapt reflectat și în Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 22 decembrie 2014 „Privind practica judiciară a examinării litigiilor care apar în cadrul încheierii, modificării și încetării contractului individual de muncă”.

De asemenea, alte motive, prevăzute de diverse acte legislative sunt și concedierea colaboratorului vamal în cazul rămânerii definitive a actului de constatare, prin care s-a stabilit emiterea/adoptarea de către acesta a unui act administrativ sau încheierea unui act juridic cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese, limitarea prin hotărâre judecătorească definitivă, a dreptului de a îndeplini atribuțiile sau în cazul existenței de antecedente penale, retragerea cetățeniei Republicii Moldova, aflarea în una din situațiile prevăzute la art. 6, art. 43 alin. (2) lit. h1), j), k) și k1 ) din Legea serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000); concedierea în cazul retragerii încrederii personale acordate angajatului din cabinetul persoanei cu funcție de demnitate publică (art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 80 din 7 mai 2010); eliberarea directorilor instituțiilor de învățământ publice sau a persoanelor care ocupă funcții științifico-didactice în instituții de învățământ superior (art. 153 alin. (1) și art. 155 din Codul educației nr. 152 din 17 iulie 2014 etc.).

În context, conform art. 206 alin. (1) din Codul muncii, pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice față de salariat următoarele sancțiuni disciplinare: a) avertismentul; b) mustrarea; c) mustrarea aspră; d) concedierea (în temeiurile prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. g)-r)).

Conform art. 206 alin. (5) Codul muncii, la aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul trebuie să țină cont de gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe obiective.

La caz, din analiza ordinului Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a Consiliului municipal Chișinău, nr. 04-9 din 17 iulie 2023, s-a atestat că Zbigli Maria a fost concediată în temeiul unei norme legale, care însă nu se regăsește printre sancțiunile disciplinare prevăzute de art. 206 din Codul muncii.

Astfel, la aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul nu a demonstrat gravitatea abaterii disciplinare comise și/sau alte circumstanțe obiective care ar fundamenta sancțiunea disciplinară – concediere

În aceeași ordine de idei, interpretând dispozițiile din pct. 401 alin. (1) din Metodologia de organizare și desfășurare a testării naționale de învățământ primar, instanța de apel a reiterat că sancțiunile față de persoana responsabilă de securitatea materialelor de examen, se aplică în conformitate cu prevederile art. 86 (concedierea) și art. 206 (sancțiuni disciplinare) din Codul muncii, or, în ordinul de concediere au 4 fost invocate expres prevederile art. 86 alin. (1) lit. z) din Codul muncii, care însă nu se conțin în art. 206 alin. (1) din Codul muncii.

Prin urmare, instanța de apel a susținut constatările primei instanță, conform cărora, au fost depistate vicii procedurale la emiterea ordinului de concediere, or, deși în prima instanță și în cererea de apel, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului municipal Chișinău face referire la prevederile pct. 14 lit. g), pct. 16 din Metodologia de organizare și desfășurare a testării naționale de învățământ primar, aprobată prin ordinul MEC nr. 1572/2018 din 23 octombrie 2018, este de menționat că norma citată descrie doar atribuțiile administrației instituției de învățământ și componența comisiei școlare de evaluare, dar nu stabilesc sancțiuni disciplinare pentru neexecutarea acestora, inclusiv cu concedierea din funcție.

Complementar, instanța de apel a menționat că este irelevantă aplicarea sancțiunii disciplinare (concediere) directorului IP LT „Alexandru cel Bun”, or. Sîngera - Zbigli Maria, prin prisma pct. 401 alin. (1) al Metodologiei de organizare și desfășurare a testării naționale de învățământ primar, deoarece, norma citată supra se referă la sancțiunile pentru încălcările comise de către persoanele implicate în organizarea și desfășurarea testării naționale în învățământul primar la aplicarea prezentei metodologii, or, din materialele cauzei, persoana implicată (responsabilă de organizarea și desfășurarea testării naționale în IP LT „Alexandru cel Bun”) a fost desemnată altă persoană, directorul Zbigli Maria aflându-se în concediu anual de odihnă

În altă ordine de iedei, Curtea de Apel a constatat că prima instanță neîntemeiat s-a expus asupra cuantumului prejudiciului moral, or, art. 90 alin. (3) din Codul muncii, prevede expres că mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanța de judecată, ținându-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului.

În motivarea recursului său, recurenta a reiterat circumstanțele faptice indicate în referința la cererea de chemare în judecată.

Suplimentar a fost indicat că prin faptele constatate de către instanțele inferioare s-a distins că fapta ilegală a fost comisă de către Maria Zbigli în perioada de timp cât se afla în concediul anual de odihnă. Aici s-ar fi distins situația care era 5 necesitatea de a se prezenta la locul de muncă în timpul desfășurării testării naționale odată ce atribuțiile acesteia erau transmise altei persoane pentru executare.

Recurenta mai consideră că argumentele sale nu au fost luate în considerațiune la emiterea actelor de dispoziție ale instanțelor inferioare.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.” 6

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Totodată, la 31 ianuarie 2025, în adresa Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău, la adresa electronică dgetsmun@gmail.com, a fost expediată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 8 octombrie 2025 (f.d. 130).

Cu toate acestea, cererea de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 8 octombrie 2024, depusă la 7 mai 2025 de către Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău, reprezentată de avocatul Vladimir Răcilă, a fost depusă cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434 din Codul de procedură civilă

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat de către Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău, reprezentată de avocatul Vladimir Răcilă este inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, alin. (1), lit. b), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de către Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun. Chișinău, reprezentată de avocatul Vladimir Răcilă. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 7