2ra-819/23 — repararea prejudiciului

La 6 februarie 2019, Ecaterina Madan, reprezentată de avocatul Vitalie Onofrei, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandr Serbinovici cu privire la încasarea prejudiciului cauzat.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 4 martie 2018 a avut loc inundarea apartamentului din ***** al cărui proprietar este Ecaterina Madan, ca urmare a spargerii unei țevi din apartamentul nr. 34 din aceeași adresă ce aparține lui Alexandru Serbinovici. Prin urmare a acestei inundații, reclamanta susține că bunul imobil care îi aparține a suferit mai multe prejudicii, fiind necesar a întreprinde acțiuni de reparație, pentru a restabili starea acestuia de până la inundație. Lucrările de reparație ar constitui 90306,58 lei, potrivit unui raport de expertiză.

Reclamanta mai indică că are o stare psihologică nesatisfăcătoare, stres, neliniște, îngrijorare în condițiile în care imobilul deținut este afectat de consecințele inundării care a avut loc. Astfel, reclamanta a apreciat prejudiciul moral suportat în valoare de 50000 lei.

La 15 iunie 2022, Ecaterina Madan a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 16 mai 2022, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii în partea în care s-a respins pretenția de încasare a prejudiciului moral și a solicitat în această parte emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a pretenției și încasarea sumei de 50 000 lei în calitate de prejudiciu moral.

În motivarea deciziei, instanța de apel a considerat că potrivit raportului de expertiză extrajudiciară nr. 189 din 5 iunie 2018, efectuată la solicitarea Ecaterinei Madan s-a stabilit că apartamentul vizat a suportat inundație, costul reparației ce necesită a fi efectuată fiind de 90306,58 lei.

Pe de altă parte, Curtea de Apel Chișinău a indicat că din raportul de expertiză extrajudiciară nr. 124 din 11 mai 2018 efectuat la cererea lui Alexandru Serbinovici ar rezulta că întreținerea sistemelor de alimentare cu apă caldă instalate în ap. ***** nu ar corespunde normativelor în vigoare și ar încălca prevederile deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 13/5 din 27 decembrie 2007. În acest raport s-a indicat că Alexandru Serbinovici nu se face responsabil pentru scurgerea apei din țevi deoarece de aceste țevi sunt responsabili ÎMGFL nr. 13.

Raportând dispozițiile legale asupra circumstanțelor speței, instanța de apel a constatat corectitudinea concluziei primei instanțe că inundația apartamentului nr. 32 a fost cauzată de la apartamentul nr. 34 al cărei proprietar este Alexandru Serbinovici, ceea ce justifică dreptul Ecaterinei Madan de a pretinde la recuperarea prejudiciului cauzat de Alexandru Serbinovici.

Curtea de Apel Chișinău a indicat că critica apelantului că prin raportul de expertiză nr. 124 din 11 mai 2018 s-a constatat că întreținerea sistemelor de alimentare cu apă nu corespund normativelor în vigoare și încalcă legea, și că Madan Ecaterina nu a obiectat asupra veridicității raportului și nu s-a solicitat efectuarea expertizei noi nu servește temei de respingere a pretenției cu privire la repararea prejudiciului material. S-a mai concluzionat că acest raport de expertiză nu vizează examinarea apartamentului care a suferit în urma inundației ci relatează din punct de vedere tehnic instalarea și întreținerea țevilor.

Astfel, instanța judecătorească urma să dea o apreciere raportului de expertiză extrajudiciară nr. 124 din 11 mai 2018.

Art. XI alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative: „(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023.”

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, prevede că: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului): „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 431 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă: „(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.” 3

Art. 432 alin. (1) – (5) din Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului): „(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 1413 din Codul civil în vigoare la momentul producerii inundației: „Dacă prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcție a căzut ori a curs ceva, răspunde persoana care are construcția în posesiune. Această regulă nu se aplică în cazul în care prejudiciul s-a produs prin forță majoră ori din vina celui prejudiciat.”

Art. 12 alin. (1) din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913-XIC din 30 martie 2000 în vigoare la data producerii inundației: „Dacă prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcție a căzut ori a curs ceva, răspunde persoana care are construcția în posesiune. Această regulă nu se aplică în cazul în care prejudiciul s-a produs prin forță majoră ori din vina celui prejudiciat.” 4

Totodată, la 3 aprilie 2023, în adresa participanților la proces a fost expediată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023 (Vol. II, 57).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 11 aprilie 2023 de către Alexandr Serbinovici, reprezentat de avocatul Iulian Cașu, a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Examinând argumentele recursului în raport cu prevederile legale și materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul pasibil de admitere, cu casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerațiuni.

Inițial, Completul de judecată al Curții Supreme va sublinia că, contrar liniei de argumentare a Curții de Apel Chișinău, având în vedere faptul că evenimentul pretins generator de prejudicii – inundația apartamentului, a avut loc la 4 martie 2018, aplicabil litigiului este Codul civil în redacția în vigoare la acea dată, și nu Codul civil în vigoare după 1 martie 2019. Or, legea civilă nu are caracter retroactiv, ea nu modifică și nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare.

Potrivit art. 1398 alin. (1) din Codul civil în vigoare la momentul inundației, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

După cum corect a indicat și Curtea de Apel Chișinău, componența delictului civil include următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauza dintre fapă și prejudiciu și vinovăția, care sunt condițiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale.

Însă instanțele inferioare au considerat că asupra speței se pliază prevederile art. 1413 din Codul civil în vigoare la momentul inundației, care reglementează că dacă prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcție a căzut ori a scurs ceva, răspunde persoana care are construcția în posesiune. Această regulă nu se aplică în cazul în care prejudiciul s-a produs prin forță majoră ori din vina celui prejudiciat. 5

Astfel, instanțele inferioare au stabilit răspunderea pârâtului Alexandru Serbinovici indiferent de vinovăția sa, în baza faptului că este posesorul apartamentului *****.

Totuși, Curtea de Apel Chișinău a interpretat eronat prevederile art. 1413 din Codul civil în vigoare la momentul inundației și a apreciat în mod arbitrar probele din dosar din următoarele considerațiuni.

Articolul 1413 din Codul civil în vigoare la momentul inundației trebuie interpretat în sensul că răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin scurgerea sau căderea unui obiect din construcție incumbă persoanei care are în posesie acel spațiu din care s-a produs scurgerea, adică acel spațiu asupra căruia posesorul își exercită efectiv atributele de posesie, în special folosința și controlul fizic. Astfel, norma presupune o legătură directă între locul din care s-a produs scurgerea și posibilitatea reală a posesorului de a întreține sau controla acel spațiu ori instalație.

Instanța de apel deși a reținut că din raportul de expertiză extrajudiciară nr. 189 din 5 iunie 2018 ar rezulta că inundația provenit din apartamentul nr. 34, aflat în posesia lui Alexandru Serbinovici, materialul probator administrat – în special raportul de expertiză nr. 124 din 11 mai 2018, efectuat la cererea acestuia – arată că rețeaua de alimentare cu apă caldă din acel apartament nu era întreținută sau modificată de către pârât. Curtea de Apel Chișinău a mai observat că din acest raport reiese că întreținerea sistemului de alimentare cu apă instalat în apartamentul nr. 34 revine IMGFL nr. 13, iar nu posesorului apartamentului.

Totodată Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că potrivit art. 12 alin. (1) din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913-XIC din 30 martie 2000 în vigoare la data producerii inundației proprietarul din condominiu este obligat să mențină în stare bună și să repare la timp locuințele (încăperile) ce îi aparțin pe propria sa cheltuială. Proprietarului în condominiu i se interzice să deterioreze sau să pună în pericol bunurile comune, precum și bunurile oricărui alt proprietar.

În aceste condiții, instanța de apel nu a stabilit fără echivoc cui aparținea țeava din care a avut loc scurgerea și cui aparținea obligația de întreținere a acesteia, dacă ea se afla sub controlul efectiv al lui Alexandru Serbinovici ori dacă acesta a efectuat vreo intervenție care să îi atragă răspunderea civilă delictuală.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că instanțele inferioare au interpretat și aplicat formal art. 1413 din Codul civil în vigoare la momentul inundației, fără a elucida dacă fapta cauzatoare de prejudiciu provine dintr-un spațiu aflat sub controlul efectiv al lui Alexandru Serbinovici sau în urma unor acțiuni imputabile lui Alexandru Serbinovici. 6

O eventuală încercare a Curții Supreme de Justiție de a elucida aceste aspecte și a cerceta multiaspectual cauza, ar crea riscul să se substituie complet instanțelor inferioare. În plus, dacă instanța de recurs ar înlocui circumstanțele de drept indicate anterior în actele de dispoziție contestate ale instanțelor ierarhic inferioare cu cele proprii, aceasta ar fi pusă în situația să examineze cauza ca și cum aceasta nu ar fi fost examinată în prima instanță și în apel.

În concluzie, omisiunea analizei multiaspectuale a cauzei de către instanțele inferioare reprezintă o eroare judiciară, care nu poate fi corectată în recurs.

Astfel, instanța de recurs consideră decizia Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023 pasibilă de admitere cu trimiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de Alexandr Serbinovici, reprezentat de avocatul Iulian Cașu. Casează decizia Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023 în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Madan împotriva lui Alexandr Serbinovici cu privire la încasarea prejudiciului cauzat și transmite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 7