2ra-819/23 — repararea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului
- Temei legal
- Neelucidarea legaturii de cauzalitate dintre inactiune si prejudiciu
2ra-819/23 — repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului
în cauza civilă
Ecaterina Madan împotriva lui Alexandr Serbinovici
(repararea prejudiciului)
împotriva deciziei din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-819/23
NR. PIGD 2-19077283-01-2ra-12062023)
Neelucidarea legăturii de cauzalitate dintre inacțiune și prejudiciu
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Șușchevici)
Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi)
3 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Alexandr
Serbinovici, reprezentat de avocatul Iulian Cașu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 6 februarie 2019, Ecaterina Madan, reprezentată de avocatul Vitalie
Onofrei, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandr
Serbinovici cu privire la încasarea prejudiciului cauzat.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 4 martie 2018 a avut loc
inundarea apartamentului din ***** al cărui proprietar este Ecaterina Madan, ca
urmare a spargerii unei țevi din apartamentul nr. 34 din aceeași adresă ce aparține
lui Alexandru Serbinovici. Prin urmare a acestei inundații, reclamanta susține că
bunul imobil care îi aparține a suferit mai multe prejudicii, fiind necesar a
întreprinde acțiuni de reparație, pentru a restabili starea acestuia de până la
inundație. Lucrările de reparație ar constitui 90306,58 lei, potrivit unui raport de
expertiză.
Reclamanta mai indică că are o stare psihologică nesatisfăcătoare, stres,
neliniște, îngrijorare în condițiile în care imobilul deținut este afectat de
consecințele inundării care a avut loc. Astfel, reclamanta a apreciat prejudiciul
moral suportat în valoare de 50000 lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 16 mai 2022, s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat din contul lui Alexandru
Serbinovici în folosul lui Ecaterina Madan prejudiciul material în mărime de
90306,58 lei, cheltuieli pentru efectuarea expertizei în mărime de 5200 lei. S-a
respins cererea de chemare în judecată în partea încasării prejudiciului moral. S-a
încasat taxa de stat în mărime de 2865,19 de la Alexandru Serbinovici în folosul
statului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 18 mai 2022, Alexandr Serbinovici a depus o cerere de apel împotriva
hotărârii din 16 mai 2022.
1
La 15 iunie 2022, Ecaterina Madan a depus o cerere de apel împotriva
hotărârii din 16 mai 2022, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii în partea
în care s-a respins pretenția de încasare a prejudiciului moral și a solicitat în această
parte emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a pretenției și încasarea
sumei de 50 000 lei în calitate de prejudiciu moral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023, au fost respinse
cererile de apel și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 16
mai 2022.
În motivarea deciziei, instanța de apel a considerat că potrivit raportului de
expertiză extrajudiciară nr. 189 din 5 iunie 2018, efectuată la solicitarea Ecaterinei
Madan s-a stabilit că apartamentul vizat a suportat inundație, costul reparației ce
necesită a fi efectuată fiind de 90306,58 lei.
Pe de altă parte, Curtea de Apel Chișinău a indicat că din raportul de
expertiză extrajudiciară nr. 124 din 11 mai 2018 efectuat la cererea lui Alexandru
Serbinovici ar rezulta că întreținerea sistemelor de alimentare cu apă caldă instalate
în ap. ***** nu ar corespunde normativelor în vigoare și ar încălca prevederile
deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 13/5 din 27 decembrie 2007. În acest raport
s-a indicat că Alexandru Serbinovici nu se face responsabil pentru scurgerea apei
din țevi deoarece de aceste țevi sunt responsabili ÎMGFL nr. 13.
Raportând dispozițiile legale asupra circumstanțelor speței, instanța de apel
a constatat corectitudinea concluziei primei instanțe că inundația apartamentului
nr. 32 a fost cauzată de la apartamentul nr. 34 al cărei proprietar este Alexandru
Serbinovici, ceea ce justifică dreptul Ecaterinei Madan de a pretinde la recuperarea
prejudiciului cauzat de Alexandru Serbinovici.
Curtea de Apel Chișinău a indicat că critica apelantului că prin raportul de
expertiză nr. 124 din 11 mai 2018 s-a constatat că întreținerea sistemelor de
alimentare cu apă nu corespund normativelor în vigoare și încalcă legea, și că
Madan Ecaterina nu a obiectat asupra veridicității raportului și nu s-a solicitat
efectuarea expertizei noi nu servește temei de respingere a pretenției cu privire la
repararea prejudiciului material. S-a mai concluzionat că acest raport de expertiză
nu vizează examinarea apartamentului care a suferit în urma inundației ci relatează
din punct de vedere tehnic instalarea și întreținerea țevilor.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 11 aprilie 2025, Alexandr Serbinovici, reprezentat de avocatul Iulian
Cașu, a indicat că concluziile instanței de fond precum că concluziile raportului de
expertiză extrajudiciară nr. 124 din 11 mai 2018 nu ar fi obiective deoarece
2
reclamanta și intervenientul accesoriu nu ar fi participat la efectuarea acestei
expertize, or acest fapt nu ar corespunde realității deoarece aceștia au fost înștiințați
în mod legal despre efectuarea expertizei însă la examinarea obiectului supus
expertizei s-a prezentat doar reclamanta Madan Ecaterina și pârâtul Serbinovici
Alexandru. Mai atrage atenția că nicio parte nu a solicitat numirea unei noi
expertize și nu au obiectat asupra veridicității concluziilor din raportul de
expertiză.
Astfel, instanța judecătorească urma să dea o apreciere raportului de
expertiză extrajudiciară nr. 124 din 11 mai 2018.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de 5 Justiție) au fost
operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01
septembrie 2023.”
Art. XI alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative:
„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la
1 septembrie 2023.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative, prevede că:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de
Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii
recursului):
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 431 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3
judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau
9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea
recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”
3
Art. 432 alin. (1) – (5) din Codul de procedură civilă (în vigoare la data
depunerii recursului):
„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că
normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 1413 din Codul civil în vigoare la momentul producerii inundației:
„Dacă prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcție a căzut ori a curs ceva,
răspunde persoana care are construcția în posesiune. Această regulă nu se aplică în cazul
în care prejudiciul s-a produs prin forță majoră ori din vina celui prejudiciat.”
Art. 12 alin. (1) din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913-XIC din
30 martie 2000 în vigoare la data producerii inundației:
„Dacă prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcție a căzut ori a curs ceva,
răspunde persoana care are construcția în posesiune. Această regulă nu se aplică în cazul
în care prejudiciul s-a produs prin forță majoră ori din vina celui prejudiciat.”
4
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 31 ianuarie 2023 (Vol. II, f.d. 42-43).
Totodată, la 3 aprilie 2023, în adresa participanților la proces a fost
expediată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023 (Vol.
II, 57).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat la 11 aprilie 2023 de către Alexandr Serbinovici, reprezentat de
avocatul Iulian Cașu, a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de
procedură civilă.
Examinând argumentele recursului în raport cu prevederile legale și
materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul pasibil de admitere, cu casarea deciziei instanței de apel și
trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din următoarele
considerațiuni.
Inițial, Completul de judecată al Curții Supreme va sublinia că, contrar liniei
de argumentare a Curții de Apel Chișinău, având în vedere faptul că evenimentul
pretins generator de prejudicii – inundația apartamentului, a avut loc la 4 martie
2018, aplicabil litigiului este Codul civil în redacția în vigoare la acea dată, și nu
Codul civil în vigoare după 1 martie 2019. Or, legea civilă nu are caracter
retroactiv, ea nu modifică și nu suprimă condițiile de constituire a unei situații
juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse
anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja
produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare.
Potrivit art. 1398 alin. (1) din Codul civil în vigoare la momentul inundației,
cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare
prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral
cauzat prin acțiune sau omisiune.
După cum corect a indicat și Curtea de Apel Chișinău, componența
delictului civil include următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită,
raportul cauza dintre fapă și prejudiciu și vinovăția, care sunt condițiile generale
necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale.
Însă instanțele inferioare au considerat că asupra speței se pliază prevederile
art. 1413 din Codul civil în vigoare la momentul inundației, care reglementează că
dacă prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcție a căzut ori a scurs ceva,
răspunde persoana care are construcția în posesiune. Această regulă nu se aplică în
cazul în care prejudiciul s-a produs prin forță majoră ori din vina celui prejudiciat.
5
Astfel, instanțele inferioare au stabilit răspunderea pârâtului Alexandru
Serbinovici indiferent de vinovăția sa, în baza faptului că este posesorul
apartamentului *****.
Totuși, Curtea de Apel Chișinău a interpretat eronat prevederile art. 1413
din Codul civil în vigoare la momentul inundației și a apreciat în mod arbitrar
probele din dosar din următoarele considerațiuni.
Articolul 1413 din Codul civil în vigoare la momentul inundației trebuie
interpretat în sensul că răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin scurgerea sau
căderea unui obiect din construcție incumbă persoanei care are în posesie acel
spațiu din care s-a produs scurgerea, adică acel spațiu asupra căruia posesorul își
exercită efectiv atributele de posesie, în special folosința și controlul fizic. Astfel,
norma presupune o legătură directă între locul din care s-a produs scurgerea și
posibilitatea reală a posesorului de a întreține sau controla acel spațiu ori instalație.
Instanța de apel deși a reținut că din raportul de expertiză extrajudiciară nr.
189 din 5 iunie 2018 ar rezulta că inundația provenit din apartamentul nr. 34, aflat
în posesia lui Alexandru Serbinovici, materialul probator administrat – în special
raportul de expertiză nr. 124 din 11 mai 2018, efectuat la cererea acestuia – arată
că rețeaua de alimentare cu apă caldă din acel apartament nu era întreținută sau
modificată de către pârât. Curtea de Apel Chișinău a mai observat că din acest
raport reiese că întreținerea sistemului de alimentare cu apă instalat în
apartamentul nr. 34 revine IMGFL nr. 13, iar nu posesorului apartamentului.
Totodată Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
potrivit art. 12 alin. (1) din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913-XIC din
30 martie 2000 în vigoare la data producerii inundației proprietarul din condominiu
este obligat să mențină în stare bună și să repare la timp locuințele (încăperile) ce
îi aparțin pe propria sa cheltuială. Proprietarului în condominiu i se interzice să
deterioreze sau să pună în pericol bunurile comune, precum și bunurile oricărui alt
proprietar.
În aceste condiții, instanța de apel nu a stabilit fără echivoc cui aparținea
țeava din care a avut loc scurgerea și cui aparținea obligația de întreținere a
acesteia, dacă ea se afla sub controlul efectiv al lui Alexandru Serbinovici ori dacă
acesta a efectuat vreo intervenție care să îi atragă răspunderea civilă delictuală.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că
instanțele inferioare au interpretat și aplicat formal art. 1413 din Codul civil în
vigoare la momentul inundației, fără a elucida dacă fapta cauzatoare de prejudiciu
provine dintr-un spațiu aflat sub controlul efectiv al lui Alexandru Serbinovici sau
în urma unor acțiuni imputabile lui Alexandru Serbinovici.
6
O eventuală încercare a Curții Supreme de Justiție de a elucida aceste
aspecte și a cerceta multiaspectual cauza, ar crea riscul să se substituie complet
instanțelor inferioare. În plus, dacă instanța de recurs ar înlocui circumstanțele de
drept indicate anterior în actele de dispoziție contestate ale instanțelor ierarhic
inferioare cu cele proprii, aceasta ar fi pusă în situația să examineze cauza ca și
cum aceasta nu ar fi fost examinată în prima instanță și în apel.
În concluzie, omisiunea analizei multiaspectuale a cauzei de către instanțele
inferioare reprezintă o eroare judiciară, care nu poate fi corectată în recurs.
Astfel, instanța de recurs consideră decizia Curții de Apel Chișinău din 31
ianuarie 2023 pasibilă de admitere cu trimiterea cauzei la rejudecare în alt complet
de judecată.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1)
lit. c) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Alexandr Serbinovici, reprezentat de avocatul
Iulian Cașu.
Casează decizia Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2023 în cauza civilă
intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ecaterina Madan împotriva
lui Alexandr Serbinovici cu privire la încasarea prejudiciului cauzat și transmite
cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
7