2ra-339/23 — repararea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-339/23 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra-339/23 2-21050386-01-2ra-02032023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (S. Dimitriu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 09 august 2023 mun.
Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva judecători Aliona Miron Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului declarat de Belinschii Onisii, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Siebert Valentina împotriva lui Belinschii Onisii cu privire la repararea prejudiciului material cauzat, în urma scurgerii din construcție și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 02 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Siebert Valentina, reprezentată de avocatul Grosu Sandu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Belinschii Onisii cu privire la repararea prejudiciului material cauzat, în urma scurgerii din construcție și compensarea cheltuielilor de judecată.
Reclamanta a notat că, la 08 iunie 2019, de către membrii comisiei formate de Î.M.R.C.L, a fost întocmit procesul-verbal nr. 02, potrivit căruia, membrii Comisiei formate sau deplasat la fața locului, fiind verificată scurgerea apei din țevile din ap. 60, din xxx, ca rezultat al scurgerii de apă, s-a produs inundarea apartamentului nr. 48, cu indicarea locurilor inundării, tavanul de la intrare în apartament (coridor), în baie, la bucătărie, dormitor, precum și sa produs deteriorarea podelei. La fel, a fost întocmit un Act în care s-a indicat că scurgerea s-a produs de pe segmentul de după contorul individual al ap. nr. 60, țeava deteriorată fiind necesar de a fi înlocuită până la robinetul din baie și bucătărie.
La întocmirea actelor nominalizate, proprietarul ap. 60 a fost prezent, fiind aplicate și semnăturile acestuia. Reclamanta a notat că pentru a stabili gradul deteriorărilor produse și costul lucrărilor de reparație, la 20 iunie 2019, s-a adresat la expertul judiciar Anatolie Achimov, fiind solicitată efectuarea unui raport pentru constatarea daunelor materiale produse și costul remedierii acestora. Astfel, potrivit raportului de 1 expertiză extrajudiciară, valoarea lucrărilor de remediere a deteriorărilor materiale produse se ridică la suma de 50974,70 de lei. Reclamanta a invocat că, ținând cont de producerea deteriorării bunului imobil, din cauza scurgerii apei, rezultată din neglijența în menținerea sistemului de alimentare cu apă în ap. 60, proprietarul ap. 60 este responsabil pentru recuperarea prejudiciului material cauzat, la caz fiind prezentă răspunderea delictuală.
De asemenea, reclamanta Siebert Valentina a menționat că deoarece se află peste hotarele Republicii Moldova, a fost necesară întocmirea unei procurii pe numele mamei Tișcenco Irina, care a îndeplinit toate formalitățile legate de stabilirea întinderii prejudiciului material cauzat. Mai mult, Tișcenco Irina locuiește în apartamentul nr. 48, având drept de abitație, înregistrat în Registrul bunurilor imobile, în modul prevăzut de lege.
Prin urmare, reclamanta a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată; încasarea din contul pârâtului în contul reclamantei a sumei de 50974,70 lei, cu titlu de prejudiciului material cauzat potrivit Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 107 din 27 iunie 2019, întocmit de expertul judiciar Anatolie Achimov, ca rezultat al inundării ap. 48 prin scurgerea țevilor de apeduct din ap. 60; a cheltuielilor aferente suportate pentru pregătirea acțiunii civile, în sumă de 5267 lei, a taxei de stat achitate, în sumă de 1687,25 de lei; și a cheltuielilor de asistență juridică. Prin hotărârea din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Siebert Valentina împotriva lui Belinschii Onisii cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat în urma scurgerii din construcție și a cheltuielilor de judecată, ca fiind întemeiată.
S-a încasat din contul lui Belinschii Onisii în beneficiul lui Siebert Valentina, suma de 50974,70 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat; suma de 1687,25 lei, cu titlu de taxă de stat; suma de 8501,25, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică; și suma de 5267 lei, cu titlu de cheltuieli de expertiză și alte cheltuieli de pregătire a cauzei, iar în total suma de 66430,20 lei (f.d. 111, 119-131). La 03 mai 2022, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din Codul de procedură civilă, Belinschii Onisii, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, a declarat apel împotriva hotărârii din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 118). Prin decizia din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel declarată de Belinschii Onisii, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin și s-a menținut hotărârea din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.
163-176). Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță a adoptat o hotărâre bazată pe materialul probator administrat și legislația în vigoare, a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate li s-a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces. Instanța de apel a reținut că potrivit extraselor din Registrul bunurilor imobile, bunul imobil cu nr. cadastral yyy, și anume, ap. xxx aparține cu drept de proprietate 2 Valentinei Siebert, în temeiul contractului de donație nr. 4211 din 17 octombrie 2011, iar Tișcenco Irina începând cu 17 octombrie 2011 are dreptul de abitație viageră în bunul imobil.
Iar, bunul imobil cu nr. cadastral zzz, și anume, kkkk aparține cu drept de proprietate lui Belinschii Onisii, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 2193 din 23 august 1999. La fel, instanța de apel a menționat că potrivit procesului-verbal nr. 02 din 08 iunie 2019, membrii comisiei, și anume, reprezentantul ÎMRCL, lăcătușul ÎMRCL și polițistul de sector, s-au deplasat la fața locului pentru a verifica scurgerea din țevile de apeduct din apartamentul kkkk și a stabilit inundarea xxx, și anume, podul la intrare în apartament (antreu/coridor), în baie, la bucătărie și în dormitor și podea. Din conținutul procesului-verbal reiese că, au contrasemnat locatarul ap. xxx, Tișcenco Irina, locatarul ap. kkk Belinschii Onisii și locatarul ap. jjj Traistar Adriana, iar Belinschii Onisii a făcut mențiunea conform căreia nu este de acord cu locatarul ap. xxx, Tișcenco Irina.
La procesul-verbal nr. 02 din 08 iunie 2019 se regăsește și Actul anexă, semnat de reprezentantul ÎMRCL, lăcătușul ÎMRCL și polițistul de sector și contrasemnat de locatarul xxx, Tișcenco Irina, locatarul ap. nr. 60 Belinschii Onisii și locatarul ap. jjj Traistar Adriana, conform căruia reprezentanții comisiei au menționat că, în kkk din str. Chimiștilor 1 s-a depistat scurgerea apeductului din țeava centrală după contorul individual instalat în apartament, țeava deteriorată este necesar de a o înlătura până la robinetul din baie și bucătărie, inundând astfel ap. nr. 48, tavanul la intrare în baie, la bucătărie și podurile din apartament. Prin Raportul de expertiză extrajudiciară nr. 107 din 27 iunie 2019, s-a stabilit că, urmare a inspectării ap. xxxx, au fost constatate următoarele: pereții interiori ai apartamentului și podurile adiacente băii, dețin urme de umezire, pe alocuri acoperite cu mucegai.
Mucegaiul s-a răspândit și pe alți pereți ai apartamentului. Podurile, pereții și pardoselile din salon, coridor, bucătărie, au fost umeziți, parțial s-au dezlipit tapetele, în baie au fost umezite și deteriorate podul și ușa. Apa a pătruns în rețeaua electrică, a survenit un scurtcircuit, instalațiile electrice și echipamentele electrice au fost parțial scoase din funcțiune. Starea structurilor de apartament nu îndeplinește cerințele standardelor actuale. Reparația este necesară. Starea nesatisfăcătoare a structurilor și a finisărilor ap. xxx se datorează faptului că, au apărut și s-a dezvoltat scurgeri de rețele inginerești în apartamentul amplasat de deasupra ap. xxx.
Pentru asigurarea șederii în condiții de siguranță în ap. xxx este necesară executarea lucrărilor de reparație, și anume: dezasamblarea stratului de tencuială a tavanelor în camera de zi, coridor și baie, dezasamblarea acoperirii pardoselilor, înlocuirea rețelei de electricitate și a echipamentelor electrice și de iluminat, tencuirea pereților și podurilor, prelucrarea lor cu soluție anti-mucegai, schimbarea acoperirii pardoselilor din linoleum și laminat. Costul cheltuielilor pentru eliminarea pagubelor cauzate ap. xxxx ca urmare a inundării este de 50974,70 de lei. Instanța de apel a menționat că la 20 ianuarie 2021, Siebert Valentina a expediat în adresa lui Belinschii Onisii somația, prin care a solicitat achitarea sumei de 50974,70 de lei în termen de 7 zile, însă prejudiciul material nu a fost reparat benevol.
3 Instanța de apel a remarcat că litigiului dedus judecății îi sunt aplicabile dispozițiile Codului civil, în versiunea de după 01 martie 2019, or, raportul juridic între pârți a fost inițiat sub guvernarea Codului civil modernizat. Astfel, în interpretarea corectă a prevederilor art. 19 alin. (1), (2), (5), (6) Cod civil, este de înțeles că în conținutul prejudiciului efectiv sunt incluse: cheltuielile pe care o persoană lezată într-un drept le-a suportat real la momentul intentării acțiunii sau care urmează să fie suportate la restabilirea dreptului încălcat, adică cheltuielile suplimentare. La prejudiciul efectiv sunt atribuite și pagubele rezultate din pieirea sau deteriorarea bunurilor, deoarece și în acest caz de asemenea sunt suportate cheltuieli.
Iar, din sensul art. 1998 alin. (1) - (2) Cod civil, componența delictului civil constituie o totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale. Componența delictului civil include următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția și, care sunt condițiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale. Totodată, art. 2016 alin. (1) Cod civil, stabilește că, dacă prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcție a căzut ori a curs ceva, răspunde persoana care are construcția în posesie. Raportând dispozițiile legale enunțate supra la circumstanțele speței, instanța de apel a concluzionat că inundația apartamentului xxx a fost cauzată de la apartamentul kkk, a cărui proprietar este Belinschii Onisii, ceea ce justifică dreptul Valentinei Siebert de a pretinde recuperarea prejudiciului cauzat de ultimul.
La acest capitol, instanța de apel a reținut concluzia expertului judiciar particular, inclus în Registrul de stat al experților judiciari particulari asistați, urmare a cercetării xxx. Totodată, la Raport se regăsesc și planșele fotografice (f.d. 26-34), precum și devizul local al lucrărilor și cheltuielilor, cantitatea și valoarea acestora, ce constituie suma de 50 974,70 de lei. Instanța de apel a reținut că circumstanțele statuate în cauză, conturează cert faptul că în urma inundației apartamentului xxx, cauzată de la apartamentul kkk, Valentinei Siebert i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 50 974,70 de lei, ce constă din lucrările de reparație necesare de executat.
Respectiv, instanța de apel a respins argumentul lui Belinschii Onisii precum că, în Raportul de expertiză extrajudiciară sunt indicate per general costurile și materialele necesare pentru menținerea și repararea ap. nr. 48, or, Raportul conține desfășurat devizul local al lucrărilor și cheltuielilor, cantitatea și valoarea acestora, inclusiv și planșele fotografice pe poziție, ce constituie suma de 50 974,70 de lei. Iar, critica precum că, Siebert Valentina nu a prezentat probe pertinente și admisibile în sensul recuperării prejudiciului material (bonuri fiscale, facturi etc), este neîntemeiată or, materialul probator conține acte ce dovedesc suportarea acestor cheltuieli, și anume, contractul nr. 77 de prestări servicii din 20 iunie 2019 și bonurile de plată.
La caz, se atestă că, reprezentantul apelantului Belinschii Onisii și apelantul, fiind prezenți la examinarea cauzei în fond, cunoscând conținutul Raportului de expertiză extrajudiciară, alăturat la somația la 20 ianuarie 2021, nu au formulat obiecții în acest sens, dispunând de suficient timp, dar au prezentat abia în fața 4 instanței de apel o notă explicativă a specialistului, care atestă unele obiecții. De altfel, urmează de evidențiat și faptul că, pe parcursul examinării cauzei Belinschii Onisii nu a formulat cerere privind efectuarea unei expertizei judiciare, or, acesta nu au fost lipsit de acest drept, inclusiv de a prezenta, un alt Raport de expertiză judiciară pentru a avea posibilitatea de a le contrapune, ceea ce reprezintă o nevalorificare a dreptului.
Cu referire la argumentul că Raportul de expertiză a fost întocmit în afara procesului judiciar, fără a fi prevenit expertul de răspundere penală și că, Belinschii Onisii nu a participat la elaborarea acestuia, instanța de apel a relevat că, la efectuarea unui raport de expertiză extrajudiciară de către expertul judiciar particular, inclus în Registrul de stat al experților judiciari particulari asistați, acesta în activitatea sa, este obligat să acționeze în conformitate cu legislația în vigoare. Instanța de apel a considerat ca fiind declarative argumentele lui Belinschii Onisii, precum că nici din procesul-verbal nr. 02 din 08 iunie 2019, nici din actul la procesul-verbal nr. 02 din 08 iunie 2019 nu pot fi luate în considerare că, deoarece din ele nu se poate deduce vinovăția lui și/sau legătura cauzală în prejudicierea Valentinei Siebert.
Or, contrar acestor alegații, instanța de apel a remarcat că procesul-verbal nr. 1 de constatare și actul anexă la acesta, întocmite de ÎMRCL Durlești, prin care se confirmă inundația apartamentului xxx, cauzată din apartamentul kkk, a fost semnat nemijlocit și de către Belinschii Onisii, indicându- se doar că nu este de acord, dar cu ce nu este clar. De altfel, și prin concluzia expertului judiciar particular s-a constat cu certitudine că paguba materială cauzată proprietarului apartamentului xxx este din cauza inundației din apartamentul kkk.
Instanța de apel a conchis că, prima instanță just a încasat de la Belinschii Onisii în beneficiul Valentinei Siebert suma de 1687,25 de lei, cu titlu de taxă de stat, a sumei de 8501, 25 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică acordată de către avocatul Grosu Sandu, confirmate prin copia bonului de plată seria QL nr. 222692 din 01 noiembrie 2021 și act de predare- primire a lucrărilor efectuate, ca fiind cheltuieli necesare și rezonabile pentru acordarea asistenței juridice în prezentul litigiu, în raport cu complexitatea cauzei și a sumei de 5267 de lei, cu titlu de expertiză și alte cheltuieli de pregătire a cauzei, confirmate prin ordinele de plată.
La 21 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, și la 22 februarie 2023, la Curtea Supremă de Justiție, Belinschii Onisii, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d. 184-203). În motivarea recursului, recurentul a menționat că Tișcenco Irina, care locuiește în apartamentul xxx a depus cerere la poliție, prin care a solicitat tragerea la răspundere a lui Belinschii Onisii. Astfel, Tișcenco Irina, a menționat în cererea depusă că a fost indundat apartamentul xxx, însă în proces nu este atrasă proprietara apartamentului situat deasupra apartamentului inundat.
Respectiv, peste o lună, la data de 08 iunie 2019 de către director al ÎMRCL - V. Matasari, lăcătuș - Popa Condrea și polițistul de sector - Celac R. au fost întocmite: procesul - verbal nr. 2 și Actul la procesul – verbal, de verificare a scurgerii din țevile de apeduct din apartamentul kkk. În acest sens, s-a ignorat faptul 5 că data presupusei inundației este 08 mai 2019, iar actele nominalizate au fost întocmite la data de 08 iunie 2019, adică peste o lună. Recurentul a invocat că, actele respective au fost întocmite în lipsa lui, fiindu- i refuzat accesul în apartamentul inundat, la fel, conțin ștersături și adăugiri, ceea ce este inadmisibil. Or, nu este clar cine a făcut aceste adăugiri și modificări, acestea nu sunt confirmate prin semnătura directorului ÎMRCL Durlești și fără a fi aplicate ștampila corespunzătoare.
Recurentul a notat că, Raportul de expertiză extrajudiciară respectiv a fost întocmit cu grave încălcări ale legislației în vigoare, absolut ignorate de către instanța de fond și de apel. Recurentul Belinschii Onisii a considerat că, hotărârile instanței de fond și a instanței de apel sunt neîntemeiate și ilegale, în legătură cu care fapt urmează a fi casate, dat fiind că instanța de fond și instanța de apel la aprecierea probelor au demonstrat că au fost arbitrare, au ignorat argumentele părții recurente, judecând cauza ținând cont numai de argumentele intimatei; au încălcat și au interpretat eronat normele de drept material și de procedură, ce a dus la încălcarea dreptul la un proces echitabil.
Instanța judecătorească nu a aplicat legea care urma a fi aplicată și a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Recurentul a subliniat că obligația de a dovedi răspunderea și mărimea prejudiciului o exercită partea vătămată. În acest context, a reiterat că în susținerea cerinței de încasare a sumei cu titlu de prejudiciul material în sumă de 50974,70 lei, a fost prezentat doar raportul de expertiză extrajudiciară nr. 107 din 27 iunie 2019, însă instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de prevederile art. 19 alin. (5) din Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar.
Mai mult, raportul respectiv nu poate fi luat în considerare, deoarece nu are o forță probantă prestabilită, fiind menționată doar probabilitatea, este unul irelevant și poartă un caracter informativ. De asemenea, recurentul a notat că instanțele ierarhic inferioare nu au examinat admisibilitatea și legalitatea raportului nominalizat. Astfel, din raportul respectiv se observă că la întocmirea acestuia s-a indicat Legea nr. 1086 din 23 iunie 2000, care este abrogată, fiind inadmisibilă proba respectivă. La fel, a menționat că un raport de expertiză judiciar sau extrajudiciar în care expertul nu a fost preîntâmpinat de răspundere penală nu are putere probantă.
În acest context a indicat că raportul de expertiză extrajudiciară în speță, a fost efectuat la cererea părții intimate, fiind realizat în afara procesului de judecată, iar instanța de judecată nu a avut oportunitatea de a soma expertul de răspundere penală în cazul prezentării cu bună știință a unui raport de expertiză fals. Recurentul a accentuat că procesul - verbal nr. 2 din 08 iunie 2019 și Actul la acesta, urmează a fi declarate inadmisibile ca probe, or înscrisurile conțin ștersături si adăugiri. În acest sens, a precizat că conținutul înscrisurilor în partea ce ține de membrii comisiei sunt efectuate de o persoană, iar adăugirile și modificările sunt efectuate de către altă persoană.
Mai mult, la procesul - verbal au fost anexate foto, fiind parte componentă și importantă a procesului - verbal, însă partea intimată nu a prezentat fotografiile respective. 6 Recurentul a reiterat că nu a fost admis în apartamentul nr. 48, prin ce a indicat că nu este de acord cu procesul - verbal respectiv, or prin aceasta nu a avut posibilitatea să - și apere drepturile sale și să declară obiecții. Mai mult, apartamentul reclamantei se află la etajul III, iar apartamentul recurentului se află la etajul V. La fel, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile și contractului de donație prezentate de către partea intimată, apartamentul xxxx, este alcătuit din 1 odaie, cu suprafața totală de 38.3 m.p, din care spațiul locativ 22, 1 m.p.
Recurentul Belinschii Onisii a remarcat că în cadrul ședințelor de judecată s-a constatat că la sfîrșitul anului 2019, intimata Siebert Valentina, prin intermediul mamei Tișenco Irina, a efectuat reparație în apartamentul xxxx, adică a suportat cheltuielile reale, ce urmează a fi probate prin probe primare: cecuri, bonuri, etc. Însă, adresându-se cu cerința de recuperare a prejudiciului material, reclamanta nu a prezentat probe pertinente și concludente în susținerea cerinței respective. De altfel, nici raportul de expertiză extrajudiciară nu reflectă suma prejudiciului real cauzat, fiind întocmit pentru reparație capitală a apartamentului reclamantei, cu includerea TVA, lucrărilor și materialelor ce nu au legătura cu evenimentul la care face referire reclamanta și cu referire la acte primare de cheltuieli.
Recurentul a relatat că concluziile din raportul prezentat sunt contrare celor ale specialistul în domenii construcțiilor civile - Zamșenco Boris și dirijintelui de șantier cu experiența de 12 ani - Țigănaș Iurie. Astfel, remontarea cornișelor de pe tavan, nu este necesar deoarece ele sunt din polistiren și apa nu le deteriorează; scoaterea tapetelor de pe pereți are un cost de 350 lei, dar nu 1476 lei; nu este necesară demontarea linoleumului, deoarece la contactul cu apa nu are capacitatea de a-și schimba proprietățile; dacă tavanul și pereții nu au fost deformați fizic, nu este necesară șlefuirea lor; nu este necesară schimbarea ușii, chiar dacă a fost umezită, după uscare ea este bună pentru utilizare.
La fel, după inundare, Tișcenco Irina a confirmat că toată tehnica funcționează, de aceea nu este necesară schimbarea ei. Iar, substituirea cablului electric nu este necesară, deoarece în procesul - verbal al Comisiei nu este indicat că sistemul electric a fost deteriorat și prelucrarea cu soluție anti mucegai trebuie efectuată doar pe suprafața inundată. Recurentul a susținut că în legătura cu faptul că acțiunea reclamantei este neîntemeiată, urmează a fi respinsă și cerințelor reclamantei de încasare a cheltuielilor de achitare taxei de stat la depunerea apelului și recursului. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 01 noiembrie 2022. La 22 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, în adresa reprezentantului recurentului, a fost expediată copia deciziei motivate (f.d. 182 verso). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul declarat de Belinschii Onisii, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, la 21 februarie 7 2023, prin intermediul poștei electronice, și la 22 februarie 2023, la Curtea Supremă de Justiție, se consideră depus în termenul stabilit de lege.
Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Siebert Valentina, la 02 martie 2023 copia cererii de recurs declarat de Belinschii Onisii, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la materialele dosarului (f.d. 207). La fel, la data de 26 iunie 2023, reprezentantul intimatei, avocatul Grosu Sandu a luat cunoștiință cu materialele cauzei și conținutul cererii de recurs (f.d. 231). La data de 28 iunie 2023, Siebert Valentina, reprezentată de avocatul Grosu Sandu a depus referință la recursul declarat de Belinschii Onisii, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, solicitând ca recursul să fie declarat inadmisibil (f.d.
234- 237). În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, 8 suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.
Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Belinschii Onisii, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Belinschii Onisii, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin.
Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva 9 judecători Aliona Miron Ion Malanciuc 10
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.