2ra-339/23 — repararea prejudiciului material

2ra-339/23 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-339/23

2-21050386-01-2ra-02032023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (S. Dimitriu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

09 august 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Belinschii Onisii, reprezentat

de avocatul Caisîn Valentin,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Siebert

Valentina împotriva lui Belinschii Onisii cu privire la repararea prejudiciului

material cauzat, în urma scurgerii din construcție și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 02 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Siebert Valentina,

reprezentată de avocatul Grosu Sandu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Belinschii Onisii cu privire la repararea prejudiciului material cauzat,

în urma scurgerii din construcție și compensarea cheltuielilor de judecată.

Reclamanta a notat că, la 08 iunie 2019, de către membrii comisiei formate de

Î.M.R.C.L, a fost întocmit procesul-verbal nr. 02, potrivit căruia, membrii Comisiei

formate sau deplasat la fața locului, fiind verificată scurgerea apei din țevile din ap.

60, din xxx, ca rezultat al scurgerii de apă, s-a produs inundarea apartamentului nr.

48, cu indicarea locurilor inundării, tavanul de la intrare în apartament (coridor), în

baie, la bucătărie, dormitor, precum și sa produs deteriorarea podelei. La fel, a fost

întocmit un Act în care s-a indicat că scurgerea s-a produs de pe segmentul de după

contorul individual al ap. nr. 60, țeava deteriorată fiind necesar de a fi înlocuită până

la robinetul din baie și bucătărie. La întocmirea actelor nominalizate, proprietarul

ap. 60 a fost prezent, fiind aplicate și semnăturile acestuia.

Reclamanta a notat că pentru a stabili gradul deteriorărilor produse și costul

lucrărilor de reparație, la 20 iunie 2019, s-a adresat la expertul judiciar Anatolie

Achimov, fiind solicitată efectuarea unui raport pentru constatarea daunelor

materiale produse și costul remedierii acestora. Astfel, potrivit raportului de

1

expertiză extrajudiciară, valoarea lucrărilor de remediere a deteriorărilor materiale

produse se ridică la suma de 50974,70 de lei.

Reclamanta a invocat că, ținând cont de producerea deteriorării bunului imobil,

din cauza scurgerii apei, rezultată din neglijența în menținerea sistemului de

alimentare cu apă în ap. 60, proprietarul ap. 60 este responsabil pentru recuperarea

prejudiciului material cauzat, la caz fiind prezentă răspunderea delictuală.

De asemenea, reclamanta Siebert Valentina a menționat că deoarece se află

peste hotarele Republicii Moldova, a fost necesară întocmirea unei procurii pe

numele mamei Tișcenco Irina, care a îndeplinit toate formalitățile legate de stabilirea

întinderii prejudiciului material cauzat. Mai mult, Tișcenco Irina locuiește în

apartamentul nr. 48, având drept de abitație, înregistrat în Registrul bunurilor

imobile, în modul prevăzut de lege.

Prin urmare, reclamanta a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată;

încasarea din contul pârâtului în contul reclamantei a sumei de 50974,70 lei, cu titlu

de prejudiciului material cauzat potrivit Raportului de expertiză extrajudiciară nr.

107 din 27 iunie 2019, întocmit de expertul judiciar Anatolie Achimov, ca rezultat

al inundării ap. 48 prin scurgerea țevilor de apeduct din ap. 60; a cheltuielilor

aferente suportate pentru pregătirea acțiunii civile, în sumă de 5267 lei, a taxei de

stat achitate, în sumă de 1687,25 de lei; și a cheltuielilor de asistență juridică.

Prin hotărârea din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis cererea de chemare în judecată înaintată de Siebert Valentina împotriva lui

Belinschii Onisii cu privire la încasarea prejudiciului material cauzat în urma

scurgerii din construcție și a cheltuielilor de judecată, ca fiind întemeiată. S-a

încasat din contul lui Belinschii Onisii în beneficiul lui Siebert Valentina, suma de

50974,70 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat; suma de 1687,25 lei, cu titlu de

taxă de stat; suma de 8501,25, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică; și suma

de 5267 lei, cu titlu de cheltuieli de expertiză și alte cheltuieli de pregătire a cauzei,

iar în total suma de 66430,20 lei (f.d. 111, 119-131).

La 03 mai 2022, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din Codul de

procedură civilă, Belinschii Onisii, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, a

declarat apel împotriva hotărârii din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru (f.d. 118).

Prin decizia din 01 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel declarată de Belinschii Onisii, reprezentat de avocatul Caisîn

Valentin și s-a menținut hotărârea din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru (f.d. 163-176).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță a adoptat

o hotărâre bazată pe materialul probator administrat și legislația în vigoare, a

determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate li s-a

dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților

la proces.

Instanța de apel a reținut că potrivit extraselor din Registrul bunurilor imobile,

bunul imobil cu nr. cadastral yyy, și anume, ap. xxx aparține cu drept de proprietate

2

Valentinei Siebert, în temeiul contractului de donație nr. 4211 din 17 octombrie 2011,

iar Tișcenco Irina începând cu 17 octombrie 2011 are dreptul de abitație viageră în

bunul imobil. Iar, bunul imobil cu nr. cadastral zzz, și anume, kkkk aparține cu drept

de proprietate lui Belinschii Onisii, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.

2193 din 23 august 1999.

La fel, instanța de apel a menționat că potrivit procesului-verbal nr. 02 din 08

iunie 2019, membrii comisiei, și anume, reprezentantul ÎMRCL, lăcătușul ÎMRCL

și polițistul de sector, s-au deplasat la fața locului pentru a verifica scurgerea din

țevile de apeduct din apartamentul kkkk și a stabilit inundarea xxx, și anume, podul

la intrare în apartament (antreu/coridor), în baie, la bucătărie și în dormitor și podea.

Din conținutul procesului-verbal reiese că, au contrasemnat locatarul ap. xxx,

Tișcenco Irina, locatarul ap. kkk Belinschii Onisii și locatarul ap. jjj Traistar Adriana,

iar Belinschii Onisii a făcut mențiunea conform căreia nu este de acord cu locatarul

ap. xxx, Tișcenco Irina. La procesul-verbal nr. 02 din 08 iunie 2019 se regăsește și

Actul anexă, semnat de reprezentantul ÎMRCL, lăcătușul ÎMRCL și polițistul de

sector și contrasemnat de locatarul xxx, Tișcenco Irina, locatarul ap. nr. 60 Belinschii

Onisii și locatarul ap. jjj Traistar Adriana, conform căruia reprezentanții comisiei au

menționat că, în kkk din str. Chimiștilor 1 s-a depistat scurgerea apeductului din

țeava centrală după contorul individual instalat în apartament, țeava deteriorată este

necesar de a o înlătura până la robinetul din baie și bucătărie, inundând astfel ap. nr.

48, tavanul la intrare în baie, la bucătărie și podurile din apartament.

Prin Raportul de expertiză extrajudiciară nr. 107 din 27 iunie 2019, s-a stabilit

că, urmare a inspectării ap. xxxx, au fost constatate următoarele: pereții interiori ai

apartamentului și podurile adiacente băii, dețin urme de umezire, pe alocuri

acoperite cu mucegai. Mucegaiul s-a răspândit și pe alți pereți ai apartamentului.

Podurile, pereții și pardoselile din salon, coridor, bucătărie, au fost umeziți, parțial

s-au dezlipit tapetele, în baie au fost umezite și deteriorate podul și ușa. Apa a pătruns

în rețeaua electrică, a survenit un scurtcircuit, instalațiile electrice și echipamentele

electrice au fost parțial scoase din funcțiune. Starea structurilor de apartament nu

îndeplinește cerințele standardelor actuale. Reparația este necesară. Starea

nesatisfăcătoare a structurilor și a finisărilor ap. xxx se datorează faptului că, au

apărut și s-a dezvoltat scurgeri de rețele inginerești în apartamentul amplasat de

deasupra ap. xxx. Pentru asigurarea șederii în condiții de siguranță în ap. xxx este

necesară executarea lucrărilor de reparație, și anume: dezasamblarea stratului de

tencuială a tavanelor în camera de zi, coridor și baie, dezasamblarea acoperirii

pardoselilor, înlocuirea rețelei de electricitate și a echipamentelor electrice și de

iluminat, tencuirea pereților și podurilor, prelucrarea lor cu soluție anti-mucegai,

schimbarea acoperirii pardoselilor din linoleum și laminat. Costul cheltuielilor

pentru eliminarea pagubelor cauzate ap. xxxx ca urmare a inundării este de 50974,70

de lei.

Instanța de apel a menționat că la 20 ianuarie 2021, Siebert Valentina a expediat

în adresa lui Belinschii Onisii somația, prin care a solicitat achitarea sumei de

50974,70 de lei în termen de 7 zile, însă prejudiciul material nu a fost reparat

benevol.

3

Instanța de apel a remarcat că litigiului dedus judecății îi sunt aplicabile

dispozițiile Codului civil, în versiunea de după 01 martie 2019, or, raportul juridic

între pârți a fost inițiat sub guvernarea Codului civil modernizat. Astfel, în

interpretarea corectă a prevederilor art. 19 alin. (1), (2), (5), (6) Cod civil, este de

înțeles că în conținutul prejudiciului efectiv sunt incluse: cheltuielile pe care o

persoană lezată într-un drept le-a suportat real la momentul intentării acțiunii sau

care urmează să fie suportate la restabilirea dreptului încălcat, adică cheltuielile

suplimentare. La prejudiciul efectiv sunt atribuite și pagubele rezultate din pieirea

sau deteriorarea bunurilor, deoarece și în acest caz de asemenea sunt suportate

cheltuieli. Iar, din sensul art. 1998 alin. (1) - (2) Cod civil, componența delictului

civil constituie o totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare

și suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale. Componența delictului civil

include următoarele elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal

dintre faptă și prejudiciu și vinovăția și, care sunt condițiile generale necesare pentru

antrenarea răspunderii delictuale.

Totodată, art. 2016 alin. (1) Cod civil, stabilește că, dacă prejudiciul s-a produs

prin faptul că din construcție a căzut ori a curs ceva, răspunde persoana care are

construcția în posesie.

Raportând dispozițiile legale enunțate supra la circumstanțele speței, instanța

de apel a concluzionat că inundația apartamentului xxx a fost cauzată de la

apartamentul kkk, a cărui proprietar este Belinschii Onisii, ceea ce justifică dreptul

Valentinei Siebert de a pretinde recuperarea prejudiciului cauzat de ultimul. La acest

capitol, instanța de apel a reținut concluzia expertului judiciar particular, inclus în

Registrul de stat al experților judiciari particulari asistați, urmare a cercetării xxx.

Totodată, la Raport se regăsesc și planșele fotografice (f.d. 26-34), precum și devizul

local al lucrărilor și cheltuielilor, cantitatea și valoarea acestora, ce constituie suma

de 50 974,70 de lei.

Instanța de apel a reținut că circumstanțele statuate în cauză, conturează cert

faptul că în urma inundației apartamentului xxx, cauzată de la apartamentul kkk,

Valentinei Siebert i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 50 974,70 de lei,

ce constă din lucrările de reparație necesare de executat.

Respectiv, instanța de apel a respins argumentul lui Belinschii Onisii precum

că, în Raportul de expertiză extrajudiciară sunt indicate per general costurile și

materialele necesare pentru menținerea și repararea ap. nr. 48, or, Raportul conține

desfășurat devizul local al lucrărilor și cheltuielilor, cantitatea și valoarea acestora,

inclusiv și planșele fotografice pe poziție, ce constituie suma de 50 974,70 de lei.

Iar, critica precum că, Siebert Valentina nu a prezentat probe pertinente și

admisibile în sensul recuperării prejudiciului material (bonuri fiscale, facturi etc),

este neîntemeiată or, materialul probator conține acte ce dovedesc suportarea acestor

cheltuieli, și anume, contractul nr. 77 de prestări servicii din 20 iunie 2019 și bonurile

de plată.

La caz, se atestă că, reprezentantul apelantului Belinschii Onisii și apelantul,

fiind prezenți la examinarea cauzei în fond, cunoscând conținutul Raportului de

expertiză extrajudiciară, alăturat la somația la 20 ianuarie 2021, nu au formulat

obiecții în acest sens, dispunând de suficient timp, dar au prezentat abia în fața

4

instanței de apel o notă explicativă a specialistului, care atestă unele obiecții. De

altfel, urmează de evidențiat și faptul că, pe parcursul examinării cauzei Belinschii

Onisii nu a formulat cerere privind efectuarea unei expertizei judiciare, or, acesta nu

au fost lipsit de acest drept, inclusiv de a prezenta, un alt Raport de expertiză

judiciară pentru a avea posibilitatea de a le contrapune, ceea ce reprezintă o

nevalorificare a dreptului.

Cu referire la argumentul că Raportul de expertiză a fost întocmit în afara

procesului judiciar, fără a fi prevenit expertul de răspundere penală și că, Belinschii

Onisii nu a participat la elaborarea acestuia, instanța de apel a relevat că, la

efectuarea unui raport de expertiză extrajudiciară de către expertul judiciar

particular, inclus în Registrul de stat al experților judiciari particulari asistați, acesta

în activitatea sa, este obligat să acționeze în conformitate cu legislația în vigoare.

Instanța de apel a considerat ca fiind declarative argumentele lui Belinschii

Onisii, precum că nici din procesul-verbal nr. 02 din 08 iunie 2019, nici din actul la

procesul-verbal nr. 02 din 08 iunie 2019 nu pot fi luate în considerare că, deoarece

din ele nu se poate deduce vinovăția lui și/sau legătura cauzală în prejudicierea

Valentinei Siebert. Or, contrar acestor alegații, instanța de apel a remarcat că

procesul-verbal nr. 1 de constatare și actul anexă la acesta, întocmite de ÎMRCL

Durlești, prin care se confirmă inundația apartamentului xxx, cauzată din

apartamentul kkk, a fost semnat nemijlocit și de către Belinschii Onisii, indicându-

se doar că nu este de acord, dar cu ce nu este clar. De altfel, și prin concluzia

expertului judiciar particular s-a constat cu certitudine că paguba materială cauzată

proprietarului apartamentului xxx este din cauza inundației din apartamentul kkk.

Instanța de apel a conchis că, prima instanță just a încasat de la Belinschii Onisii

în beneficiul Valentinei Siebert suma de 1687,25 de lei, cu titlu de taxă de stat, a

sumei de 8501, 25 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică acordată de către

avocatul Grosu Sandu, confirmate prin copia bonului de plată seria QL nr. 222692

din 01 noiembrie 2021 și act de predare- primire a lucrărilor efectuate, ca fiind

cheltuieli necesare și rezonabile pentru acordarea asistenței juridice în prezentul

litigiu, în raport cu complexitatea cauzei și a sumei de 5267 de lei, cu titlu de

expertiză și alte cheltuieli de pregătire a cauzei, confirmate prin ordinele de plată.

La 21 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, și la 22 februarie

2023, la Curtea Supremă de Justiție, Belinschii Onisii, reprezentat de avocatul Caisîn

Valentin a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe,

cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d. 184-203).

În motivarea recursului, recurentul a menționat că Tișcenco Irina, care locuiește

în apartamentul xxx a depus cerere la poliție, prin care a solicitat tragerea la

răspundere a lui Belinschii Onisii. Astfel, Tișcenco Irina, a menționat în cererea

depusă că a fost indundat apartamentul xxx, însă în proces nu este atrasă proprietara

apartamentului situat deasupra apartamentului inundat.

Respectiv, peste o lună, la data de 08 iunie 2019 de către director al ÎMRCL -

V. Matasari, lăcătuș - Popa Condrea și polițistul de sector - Celac R. au fost

întocmite: procesul - verbal nr. 2 și Actul la procesul – verbal, de verificare a

scurgerii din țevile de apeduct din apartamentul kkk. În acest sens, s-a ignorat faptul

5

că data presupusei inundației este 08 mai 2019, iar actele nominalizate au fost

întocmite la data de 08 iunie 2019, adică peste o lună.

Recurentul a invocat că, actele respective au fost întocmite în lipsa lui, fiindu-

i refuzat accesul în apartamentul inundat, la fel, conțin ștersături și adăugiri, ceea ce

este inadmisibil. Or, nu este clar cine a făcut aceste adăugiri și modificări, acestea

nu sunt confirmate prin semnătura directorului ÎMRCL Durlești și fără a fi aplicate

ștampila corespunzătoare.

Recurentul a notat că, Raportul de expertiză extrajudiciară respectiv a fost

întocmit cu grave încălcări ale legislației în vigoare, absolut ignorate de către

instanța de fond și de apel.

Recurentul Belinschii Onisii a considerat că, hotărârile instanței de fond și a

instanței de apel sunt neîntemeiate și ilegale, în legătură cu care fapt urmează a fi

casate, dat fiind că instanța de fond și instanța de apel la aprecierea probelor au

demonstrat că au fost arbitrare, au ignorat argumentele părții recurente, judecând

cauza ținând cont numai de argumentele intimatei; au încălcat și au interpretat eronat

normele de drept material și de procedură, ce a dus la încălcarea dreptul la un proces

echitabil. Instanța judecătorească nu a aplicat legea care urma a fi aplicată și a aplicat

o lege care nu trebuia să fie aplicată. Instanța de apel este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Recurentul a subliniat că obligația de a dovedi răspunderea și mărimea

prejudiciului o exercită partea vătămată. În acest context, a reiterat că în susținerea

cerinței de încasare a sumei cu titlu de prejudiciul material în sumă de 50974,70 lei,

a fost prezentat doar raportul de expertiză extrajudiciară nr. 107 din 27 iunie 2019,

însă instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de prevederile art. 19 alin. (5) din

Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar. Mai mult,

raportul respectiv nu poate fi luat în considerare, deoarece nu are o forță probantă

prestabilită, fiind menționată doar probabilitatea, este unul irelevant și poartă un

caracter informativ.

De asemenea, recurentul a notat că instanțele ierarhic inferioare nu au examinat

admisibilitatea și legalitatea raportului nominalizat. Astfel, din raportul respectiv se

observă că la întocmirea acestuia s-a indicat Legea nr. 1086 din 23 iunie 2000, care

este abrogată, fiind inadmisibilă proba respectivă.

La fel, a menționat că un raport de expertiză judiciar sau extrajudiciar în care

expertul nu a fost preîntâmpinat de răspundere penală nu are putere probantă. În

acest context a indicat că raportul de expertiză extrajudiciară în speță, a fost efectuat

la cererea părții intimate, fiind realizat în afara procesului de judecată, iar instanța

de judecată nu a avut oportunitatea de a soma expertul de răspundere penală în cazul

prezentării cu bună știință a unui raport de expertiză fals.

Recurentul a accentuat că procesul - verbal nr. 2 din 08 iunie 2019 și Actul la

acesta, urmează a fi declarate inadmisibile ca probe, or înscrisurile conțin ștersături

si adăugiri. În acest sens, a precizat că conținutul înscrisurilor în partea ce ține de

membrii comisiei sunt efectuate de o persoană, iar adăugirile și modificările sunt

efectuate de către altă persoană. Mai mult, la procesul - verbal au fost anexate foto,

fiind parte componentă și importantă a procesului - verbal, însă partea intimată nu a

prezentat fotografiile respective.

6

Recurentul a reiterat că nu a fost admis în apartamentul nr. 48, prin ce a indicat

că nu este de acord cu procesul - verbal respectiv, or prin aceasta nu a avut

posibilitatea să - și apere drepturile sale și să declară obiecții. Mai mult, apartamentul

reclamantei se află la etajul III, iar apartamentul recurentului se află la etajul V. La

fel, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile și contractului de donație

prezentate de către partea intimată, apartamentul xxxx, este alcătuit din 1 odaie, cu

suprafața totală de 38.3 m.p, din care spațiul locativ 22, 1 m.p.

Recurentul Belinschii Onisii a remarcat că în cadrul ședințelor de judecată s-a

constatat că la sfîrșitul anului 2019, intimata Siebert Valentina, prin intermediul

mamei Tișenco Irina, a efectuat reparație în apartamentul xxxx, adică a suportat

cheltuielile reale, ce urmează a fi probate prin probe primare: cecuri, bonuri, etc.

Însă, adresându-se cu cerința de recuperare a prejudiciului material, reclamanta nu a

prezentat probe pertinente și concludente în susținerea cerinței respective.

De altfel, nici raportul de expertiză extrajudiciară nu reflectă suma prejudiciului

real cauzat, fiind întocmit pentru reparație capitală a apartamentului reclamantei, cu

includerea TVA, lucrărilor și materialelor ce nu au legătura cu evenimentul la care

face referire reclamanta și cu referire la acte primare de cheltuieli.

Recurentul a relatat că concluziile din raportul prezentat sunt contrare celor ale

specialistul în domenii construcțiilor civile - Zamșenco Boris și dirijintelui de șantier

cu experiența de 12 ani - Țigănaș Iurie. Astfel, remontarea cornișelor de pe tavan,

nu este necesar deoarece ele sunt din polistiren și apa nu le deteriorează; scoaterea

tapetelor de pe pereți are un cost de 350 lei, dar nu 1476 lei; nu este necesară

demontarea linoleumului, deoarece la contactul cu apa nu are capacitatea de a-și

schimba proprietățile; dacă tavanul și pereții nu au fost deformați fizic, nu este

necesară șlefuirea lor; nu este necesară schimbarea ușii, chiar dacă a fost umezită,

după uscare ea este bună pentru utilizare. La fel, după inundare, Tișcenco Irina a

confirmat că toată tehnica funcționează, de aceea nu este necesară schimbarea ei.

Iar, substituirea cablului electric nu este necesară, deoarece în procesul - verbal al

Comisiei nu este indicat că sistemul electric a fost deteriorat și prelucrarea cu soluție

anti mucegai trebuie efectuată doar pe suprafața inundată.

Recurentul a susținut că în legătura cu faptul că acțiunea reclamantei este

neîntemeiată, urmează a fi respinsă și cerințelor reclamantei de încasare a

cheltuielilor de achitare taxei de stat la depunerea apelului și recursului.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei la 01 noiembrie 2022.

La 22 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, în adresa

reprezentantului recurentului, a fost expediată copia deciziei motivate (f.d. 182

verso).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de Belinschii Onisii, reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, la 21 februarie

7

2023, prin intermediul poștei electronice, și la 22 februarie 2023, la Curtea Supremă

de Justiție, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Siebert Valentina, la 02

martie 2023 copia cererii de recurs declarat de Belinschii Onisii, reprezentat de

avocatul Caisîn Valentin, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la materialele dosarului (f.d.

207).

La fel, la data de 26 iunie 2023, reprezentantul intimatei, avocatul Grosu Sandu

a luat cunoștiință cu materialele cauzei și conținutul cererii de recurs (f.d. 231).

La data de 28 iunie 2023, Siebert Valentina, reprezentată de avocatul Grosu

Sandu a depus referință la recursul declarat de Belinschii Onisii, reprezentat de

avocatul Caisîn Valentin, solicitând ca recursul să fie declarat inadmisibil (f.d. 234-

237).

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

8

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Belinschii Onisii,

reprezentat de avocatul Caisîn Valentin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Belinschii Onisii, reprezentat de

avocatul Caisîn Valentin.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

9

judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

10