2ra-810/23 — Declararea nulității actelor

La 3 septembrie 2021, Vadim Todica a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată ,,Advalorem” cu privire la declararea nulității hotărârii de convocare a Adunării Generale Extraordinare a asociaților societății și anularea hotărârilor referitor la destituirea și numirea administratorului, precum și compensarea cheltuielilor de judecată

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, figurează în calitate de asociat a societății ,,Advalorem” cu cota de participare de 33,3 % din capitalul social al societății, care constituie 300 000 de lei. Desfășurarea Adunării Generale Extraordinare a asociaților societății ,,Advalorem” din 26 august 2021 a avut loc cu grave încălcări la capitolul convocare, pregătire și redactarea procesului-verbal. Adunarea a fost convocată de Stela Mihalachi, ca asociat în nume propriu și ca reprezentant legal al minorei Eva Todica.

Reclamantul a mai menționat că, drept temei de convocare a adunării generale a servit pretinsa neconvocare de către administratorul societății ,,Advalorem”, Andrian Rusu a adunării precedente conform unei cereri depuse tot de Stela Mihalachi la 25 iunie 2021.

În opinia lui Vadim Todica, este neîntemeiată și ilegală motivarea expusă în sprijinul convocării adunării de către asociat, deoarece a fost convocată de administrator la 20 iulie 2021, însă, Stela Mihalachi, deși a fost prezentă la oficiul societății ,,Advalorem” la acea dată, a refuzat să participe la adunare pe motiv că, ar fi fost înștiințată târziu despre data și ora adunării.

A mai opinat că, solicitarea înaintată de către asociata Stela Mihalachi de convocare a Adunării Generale Extraordinară a Asociaților este contrară prevederilor art. 51 alin. (5) din Legea nr. 135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată, care prevede că acordă dreptul asociatului de a convoca 1 adunarea doar în cazul omisiunii administratorului de a convoca adunarea, nu și în cazul în care înștiințarea despre convocare a fost expediată cu întârziere.

A relatat că, deși a fost convocată Adunarea Generală, Stela Mihalachi nu a oferit administratorului niciun material sau vreo informație aferentă chestiunilor de pe ordinea de zi. Mai mult, administratorul de asemenea nu a expediat asociaților materiale pe ordinea de zi motivând că, nu le-a primit de la asociatul care a convocat adunarea.

În această ordine de idei, reclamantul a susținut că, neprezentarea informației și documentelor aferente chestiunilor incluse pe ordinea de zi contravine art. 53 din Legea cu privire la societățile cu răspundere limitată, potrivit căreia administratorul este obligat să expedieze fiecărui asociat hotărârea privind convocarea adunării generale a asociaților, informația și documentele necesare. Informația și documentele necesare pentru dezbaterea chestiunilor incluse suplimentar în ordinea de zi la cererea asociaților se aduc la cunoștința tuturor asociaților în termenul și în modul stabilit la art. 55 alin. (4), adică cu 5 zile înainte de data ținerii adunării. La 26 august 2021, a fost desfășurată adunarea generală a asociaților, la care au participat toți asociații, iar conform chestiunii nr.1 de pe ordinea de zi au fost votate proiectele de hotărâre de destituire a administratorului Andrian Rusii și numirea administratorului Veaceslav Șchiopu. Respectiv, după examinarea tuturor chestiunilor incluse pe ordinea de zi a adunării, aceasta a fost declarată închisă la 17.35 min., iar avocatul Victor Furnică care a reprezentat la adunare interesele asociatului Stela Mihalachi a redactat procesul-verbal, care a fost printat și prezentat asociaților pentru semnare.

A explicat că verificând textul procesului-verbal a constatat că, informația a fost înscrisă denaturat deoarece în conținutul acestuia nu au fost indicate relatările asociaților și nici declarațiile sale. Concomitent, după ora 18.00 avocatul Victor Furnică a propus să fie introdusă o nouă hotărâre în procesul-verbal, în legătură cu împuternicirea unei persoane cu drept de a efectua modificările în Registrul de stat al persoanelor juridice. În legătură cu această propunere reclamantul nu a fost de acord, menționând că adunarea a fost finalizată cu 30 min. în urmă, și că un astfel de proiect de hotărâre nu a fost examinat din care considerent a considerat imposibilă introducerea în procesul- verbal a unor hotărâri care nu au fost examinate și nu au fost votate de asociați.

Reclamantul a specificat că, întrucât avea o altă programare la ora 18.30 min., a semnat procesul-verbal în varianta originală împreună cu administratorul societății ,,Advalorem” precum și cu juristul companiei Iudin 2 Gheorghe, care a asistat la adunare. După plecarea sa, asociații Stela Mihalachi și Rotarii Galina au rămas să modifice procesul-verbal, iar varianta finală a acestuia nu o cunoaște.

A afirmat că acțiunile asociaților Stela Mihalachi și Galina Rotari sunt contrare prevederilor art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată, potrivit căruia, la ședințe, adunării generale a asociaților se întocmește un proces-verbal, care în mod obligatoriu, reflectă chestiunile examinate, luările de cuvânt, rezultatul votării fiecărei chestiuni de pe ordinea de zi. Procesul-verbal se semnează de toți asociații prezenți la ședință.

Drept urmare, reclamantul Vadim Todica a solicitat anularea hotărârii de convocare a Adunării Generale Extraordinare a asociaților societății ,,Advalorem” din 10 august 2021; anularea hotărârii Adunării Generale Extraordinare a asociaților societății ,,Advalorem” din 26 august 2021, privind destituirea administratorului societății Adrian Rusu, și privind numirea în calitate de administrator al societății ,,Advalorem” pe Veaceslav Șchiopii, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 4 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost respinsă acțiunea depusă de Vadim Todica, ca neîntemeiată.

Întru consolidarea soluției instanța de apel a reținut că prima instanță în mod justificat a menționat că, nu au fost prezentate probe care ar demonstra 3 argumentele expuse de reclamant/apelant în cererea de chemare în judecată cu privire la nulitatea hotărârilor contestate, în sensul determinării unor dovezi certe de nulitate, or, hotărârea de convocare a Adunării Generale Extraordinare a asociaților societății ,,Advalorem” din 2 iulie2021 nu poate servi în sine, drept probă în vederea convocării de către administrator a Adunării Generale Extraordinare, urmând a fi prezentate și alte probe care să confirme că convocarea Adunării a avut loc în realitate (copiile scrisorilor recomandate, publicarea avizului despre convocarea Adunării), inclusiv corespondența prin e-mail, sau cea stabilită în Statutul, Actul de constituire a întreprinderii sau Regulamentul intern al întreprinderii, după cum sugerează legea.

Instanța de apel a remarcat că, deși apelantul nu a fost lipsit de dreptul de a prezenta probe în instanța de apel, în vederea probării celor relatate, acesta nu a prezentat probe elocvente și plauzibile în susținerea pretențiilor sale.

Pe cale de consecință, instanța de apel a respins ca fiind declarativ argumentul apelantului precum că, convocarea Adunării generale la 20 iulie 2021 a avut loc la cererea din 25 iunie 2021 depusă de asociatului Stela Mihalachi, deoarece lipsesc probe în dovedire.

În argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate anterior în instanțele ierarhic inferioare, a menționat că instanțele de judecată au examinat superficial cauza, fără a intra în esența problemei și fără a verifica probele administrate, omițând să constate că hotărârea de convocare din 10 august 2021, este lipsită de temei legal, deoarece administratorul societății convocase anterior Adunarea Generală Extraordinară prin hotărârea din 2 iulie 2021 pentru data de 20 iulie 2021, în termenul prevăzut de art. 51 alin. (5) din Legea nr. 135/2007. În aceste condiții, asociata nu avea dreptul să convoace o nouă adunare.

Totodată, recurentul a explicat că procedura de convocare și desfășurare a Adunării Generale din 26 august 2021 a fost afectată de multiple încălcări procedurale: lipsa informării corespunzătoare a asociaților, nerespectarea prevederilor art. 53 și 54 din Legea nr. 135/2007, privind transmiterea 4 materialelor și respectarea termenului de convocare, precum și falsificarea procesului-verbal al ședinței prin includerea ulterioară a unor hotărâri care nu au fost examinate și supuse votului asociaților.

Recurentul a menționat că, în realitate, Adunarea Generală convocată pentru 20 iulie 2021 a avut loc, fiind confirmată prin proces-verbal și prin prezența asociatei Stela Mihalachi, care a participat la acea ședință, fapt ce dovedește că aceasta cunoștea despre convocarea făcută de administrator. În consecință, argumentul privind pretinsa neconvocare a adunării este lipsit de temei, iar hotărârile ulterioare sunt nule.

În drept, recurentul a invocat prevederile art. 432 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia recursul poate fi declarat în cazul aplicării greșite a normelor de drept material sau procedural. Acesta a susținut că instanțele au aplicat greșit legea, menținând acte ilegale și neîntemeiate.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.” 5

Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

Prin urmare, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 16 mai 2023.

Din analiza recursului declarat de Vadim Todica, reprezentat de avocatul Ion Dorogoi rezultă că drept temei de declarare a recursului s-a invocat prevederile art. 432, în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023, la mod general. Din conținutul recursului rezultă că recurentul invocă aplicarea eronată a legii.

De altfel, motivele de casare, invocate în recurs, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă 6 interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, prin urmare nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Vadim Todica, reprezentat de avocatul Ion Dorogoi, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse anterior în apel și în instanța de fond, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător.

Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

Din cele constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că recursul declarat de către Vadim Todica, reprezentat de avocatul Ion Dorogoi, nu se încadrează în temeiurile de drept pentru declararea recursului prevăzute la art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 1 septembrie 2023. Or, verificând legalitatea și temeinicia deciziei contestate prin prisma argumentelor recursului, nu s-a stabilit că soluția instanței de apel este contrară legii sau cu interpretarea eronată a legii. Contrar, decizia a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, bazată pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. 7

De altfel, dezacordul recurentei cu soluția instanței de apel nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Vadim Todica, reprezentat de avocatul Ion Dorogoi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Vadim Todica, reprezentat de avocatul Ion Dorogoi, împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 8