2ra-810/23 — declararea nulitatii actelor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulitatii actelor
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-810/23 — declararea nulitatii actelor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Vadim Todica împotriva Societății cu Răspundere Limitată ,,Advalorem”,
intervenienți accesorii Stela Mihalachi în nume propriu și în interesele
minorei Eva Todica,
(declararea nulității hotărârii de convocare a Adunării Generale Extraordinare
a asociaților societății și anularea hotărârilor referitor la destituirea și numirea
administratorului, precum și compensarea cheltuielilor de judecată)
împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-810/23
NR. PIGD 2-21132181-01-2ra-08062023)
Recursul nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432 din Codul de procedură civilă
(în vigoare până la 1 septembrie 2023). Dezacordul recurentului cu decizia contestată
nu constituie temei de casare a acesteia.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. T. Vasilică)
Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi)
1 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Vadim Todica, reprezentat de avocatul Ion Dorogoi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 3 septembrie 2021, Vadim Todica a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată ,,Advalorem” cu privire
la declararea nulității hotărârii de convocare a Adunării Generale Extraordinare
a asociaților societății și anularea hotărârilor referitor la destituirea și numirea
administratorului, precum și compensarea cheltuielilor de judecată
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, figurează în calitate de
asociat a societății ,,Advalorem” cu cota de participare de 33,3 % din capitalul
social al societății, care constituie 300 000 de lei. Desfășurarea Adunării
Generale Extraordinare a asociaților societății ,,Advalorem” din 26 august 2021
a avut loc cu grave încălcări la capitolul convocare, pregătire și redactarea
procesului-verbal. Adunarea a fost convocată de Stela Mihalachi, ca asociat în
nume propriu și ca reprezentant legal al minorei Eva Todica.
Reclamantul a mai menționat că, drept temei de convocare a adunării
generale a servit pretinsa neconvocare de către administratorul societății
,,Advalorem”, Andrian Rusu a adunării precedente conform unei cereri depuse
tot de Stela Mihalachi la 25 iunie 2021.
În opinia lui Vadim Todica, este neîntemeiată și ilegală motivarea expusă
în sprijinul convocării adunării de către asociat, deoarece a fost convocată de
administrator la 20 iulie 2021, însă, Stela Mihalachi, deși a fost prezentă la
oficiul societății ,,Advalorem” la acea dată, a refuzat să participe la adunare pe
motiv că, ar fi fost înștiințată târziu despre data și ora adunării.
A mai opinat că, solicitarea înaintată de către asociata Stela Mihalachi
de convocare a Adunării Generale Extraordinară a Asociaților este contrară
prevederilor art. 51 alin. (5) din Legea nr. 135/2007 cu privire la societățile cu
răspundere limitată, care prevede că acordă dreptul asociatului de a convoca
1
adunarea doar în cazul omisiunii administratorului de a convoca adunarea, nu
și în cazul în care înștiințarea despre convocare a fost expediată cu întârziere.
A relatat că, deși a fost convocată Adunarea Generală, Stela Mihalachi
nu a oferit administratorului niciun material sau vreo informație aferentă
chestiunilor de pe ordinea de zi. Mai mult, administratorul de asemenea nu a
expediat asociaților materiale pe ordinea de zi motivând că, nu le-a primit de la
asociatul care a convocat adunarea.
În această ordine de idei, reclamantul a susținut că, neprezentarea
informației și documentelor aferente chestiunilor incluse pe ordinea de zi
contravine art. 53 din Legea cu privire la societățile cu răspundere limitată,
potrivit căreia administratorul este obligat să expedieze fiecărui asociat
hotărârea privind convocarea adunării generale a asociaților, informația și
documentele necesare. Informația și documentele necesare pentru dezbaterea
chestiunilor incluse suplimentar în ordinea de zi la cererea asociaților se aduc
la cunoștința tuturor asociaților în termenul și în modul stabilit la art. 55 alin.
(4), adică cu 5 zile înainte de data ținerii adunării. La 26 august 2021, a fost
desfășurată adunarea generală a asociaților, la care au participat toți asociații,
iar conform chestiunii nr.1 de pe ordinea de zi au fost votate proiectele de
hotărâre de destituire a administratorului Andrian Rusii și numirea
administratorului Veaceslav Șchiopu. Respectiv, după examinarea tuturor
chestiunilor incluse pe ordinea de zi a adunării, aceasta a fost declarată închisă
la 17.35 min., iar avocatul Victor Furnică care a reprezentat la adunare
interesele asociatului Stela Mihalachi a redactat procesul-verbal, care a fost
printat și prezentat asociaților pentru semnare.
A explicat că verificând textul procesului-verbal a constatat că,
informația a fost înscrisă denaturat deoarece în conținutul acestuia nu au fost
indicate relatările asociaților și nici declarațiile sale. Concomitent, după ora
18.00 avocatul Victor Furnică a propus să fie introdusă o nouă hotărâre în
procesul-verbal, în legătură cu împuternicirea unei persoane cu drept de a
efectua modificările în Registrul de stat al persoanelor juridice. În legătură cu
această propunere reclamantul nu a fost de acord, menționând că adunarea a
fost finalizată cu 30 min. în urmă, și că un astfel de proiect de hotărâre nu a fost
examinat din care considerent a considerat imposibilă introducerea în procesul-
verbal a unor hotărâri care nu au fost examinate și nu au fost votate de asociați.
Reclamantul a specificat că, întrucât avea o altă programare la ora 18.30
min., a semnat procesul-verbal în varianta originală împreună cu
administratorul societății ,,Advalorem” precum și cu juristul companiei Iudin
2
Gheorghe, care a asistat la adunare. După plecarea sa, asociații Stela Mihalachi
și Rotarii Galina au rămas să modifice procesul-verbal, iar varianta finală a
acestuia nu o cunoaște.
A afirmat că acțiunile asociaților Stela Mihalachi și Galina Rotari sunt
contrare prevederilor art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2007 cu privire la
societățile cu răspundere limitată, potrivit căruia, la ședințe, adunării generale
a asociaților se întocmește un proces-verbal, care în mod obligatoriu, reflectă
chestiunile examinate, luările de cuvânt, rezultatul votării fiecărei chestiuni de
pe ordinea de zi. Procesul-verbal se semnează de toți asociații prezenți la
ședință.
Drept urmare, reclamantul Vadim Todica a solicitat anularea hotărârii de
convocare a Adunării Generale Extraordinare a asociaților societății
,,Advalorem” din 10 august 2021; anularea hotărârii Adunării Generale
Extraordinare a asociaților societății ,,Advalorem” din 26 august 2021, privind
destituirea administratorului societății Adrian Rusu, și privind numirea în
calitate de administrator al societății ,,Advalorem” pe Veaceslav Șchiopii,
precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea protocolară din 10 februarie 2022 a instanței de fond au
fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii minora Eva Todica și
Stela Mihalachi.
Prin hotărârea din 4 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a
fost respinsă acțiunea depusă de Vadim Todica, ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 6 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, Vadim Todica a declarat
apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea
cererii de apel, casarea integrală a hotărârii, cu adoptarea unei noi hotărâri de
admitere integrală a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost
respinsă cererea de apel declarată de Vadim Todica și s-a menținut hotărârea
din 4 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Întru consolidarea soluției instanța de apel a reținut că prima instanță în
mod justificat a menționat că, nu au fost prezentate probe care ar demonstra
3
argumentele expuse de reclamant/apelant în cererea de chemare în judecată cu
privire la nulitatea hotărârilor contestate, în sensul determinării unor dovezi
certe de nulitate, or, hotărârea de convocare a Adunării Generale Extraordinare
a asociaților societății ,,Advalorem” din 2 iulie2021 nu poate servi în sine, drept
probă în vederea convocării de către administrator a Adunării Generale
Extraordinare, urmând a fi prezentate și alte probe care să confirme că
convocarea Adunării a avut loc în realitate (copiile scrisorilor recomandate,
publicarea avizului despre convocarea Adunării), inclusiv corespondența prin
e-mail, sau cea stabilită în Statutul, Actul de constituire a întreprinderii sau
Regulamentul intern al întreprinderii, după cum sugerează legea.
Instanța de apel a remarcat că, deși apelantul nu a fost lipsit de dreptul
de a prezenta probe în instanța de apel, în vederea probării celor relatate, acesta
nu a prezentat probe elocvente și plauzibile în susținerea pretențiilor sale.
Pe cale de consecință, instanța de apel a respins ca fiind declarativ
argumentul apelantului precum că, convocarea Adunării generale la 20 iulie
2021 a avut loc la cererea din 25 iunie 2021 depusă de asociatului Stela
Mihalachi, deoarece lipsesc probe în dovedire.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 16 mai 2023, prin intermediul poștei electronice, Vadim Todica,
reprezentat de avocatul Ion Dorogoi a depus recurs împotriva deciziei din 24
ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere
integrală a acțiunii.
În argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept
invocate anterior în instanțele ierarhic inferioare, a menționat că instanțele de
judecată au examinat superficial cauza, fără a intra în esența problemei și fără
a verifica probele administrate, omițând să constate că hotărârea de convocare
din 10 august 2021, este lipsită de temei legal, deoarece administratorul
societății convocase anterior Adunarea Generală Extraordinară prin hotărârea
din 2 iulie 2021 pentru data de 20 iulie 2021, în termenul prevăzut de art. 51
alin. (5) din Legea nr. 135/2007. În aceste condiții, asociata nu avea dreptul să
convoace o nouă adunare.
Totodată, recurentul a explicat că procedura de convocare și desfășurare
a Adunării Generale din 26 august 2021 a fost afectată de multiple încălcări
procedurale: lipsa informării corespunzătoare a asociaților, nerespectarea
prevederilor art. 53 și 54 din Legea nr. 135/2007, privind transmiterea
4
materialelor și respectarea termenului de convocare, precum și falsificarea
procesului-verbal al ședinței prin includerea ulterioară a unor hotărâri care nu
au fost examinate și supuse votului asociaților.
Recurentul a menționat că, în realitate, Adunarea Generală convocată
pentru 20 iulie 2021 a avut loc, fiind confirmată prin proces-verbal și prin
prezența asociatei Stela Mihalachi, care a participat la acea ședință, fapt ce
dovedește că aceasta cunoștea despre convocarea făcută de administrator. În
consecință, argumentul privind pretinsa neconvocare a adunării este lipsit de
temei, iar hotărârile ulterioare sunt nule.
În drept, recurentul a invocat prevederile art. 432 din Codul de procedură
civilă, potrivit căruia recursul poate fi declarat în cazul aplicării greșite a
normelor de drept material sau procedural. Acesta a susținut că instanțele au
aplicat greșit legea, menținând acte ilegale și neîntemeiate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procesual.”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege
care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a
interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
5
Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind
limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor
persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței
de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, prevăzut la art. 434 alin.
(1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că Curtea
de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 ianuarie 2023 și a
notificat-o reprezentantului la 16 martie 2023, prin intermediul poștei
electronice. Prin urmare, recursul declarat la 16 mai 2023 a fost depus în
termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au
fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la
1 septembrie 2023.
Prin urmare, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 16 mai 2023.
Din analiza recursului declarat de Vadim Todica, reprezentat de avocatul
Ion Dorogoi rezultă că drept temei de declarare a recursului s-a invocat
prevederile art. 432, în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023, la
mod general. Din conținutul recursului rezultă că recurentul invocă aplicarea
eronată a legii.
De altfel, motivele de casare, invocate în recurs, se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă
6
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural, prin urmare nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Vadim Todica, reprezentat de avocatul Ion Dorogoi, conține
obiecții de fapt și de drept similare celor expuse anterior în apel și în instanța
de fond, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod
corespunzător.
Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare,
în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea
de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează
că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
Din cele constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
atestă că recursul declarat de către Vadim Todica, reprezentat de avocatul Ion
Dorogoi, nu se încadrează în temeiurile de drept pentru declararea recursului
prevăzute la art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare până
la 1 septembrie 2023. Or, verificând legalitatea și temeinicia deciziei contestate
prin prisma argumentelor recursului, nu s-a stabilit că soluția instanței de apel
este contrară legii sau cu interpretarea eronată a legii. Contrar, decizia a fost
emisă cu respectarea prevederilor legale, bazată pe o cercetare multiaspectuală,
completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în
ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
7
De altfel, dezacordul recurentei cu soluția instanței de apel nu constituie
temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a
II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.
433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea
recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul
inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție
și se expediază părților.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Vadim Todica, reprezentat
de avocatul Ion Dorogoi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului și drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
art. 440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Vadim Todica, reprezentat de
avocatul Ion Dorogoi, împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel
Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
8