2ra-312/23 — repararea prejudiciului cauzat prin contraventie

2ra-312/23 — repararea prejudiciului cauzat prin contraventie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni

„Moldtelecom”, reprezentată de avocatul Alexei Roman, casarea deciziei din 22

septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța

de apel,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Societatea pe Acțiuni „Moldtelecom” împotriva lui Grigore Zamăneagră,

intervenienți accesorii Societatea Comercială „Polev Business” Societate cu

Răspundere Limitată și Societatea Comercială „Aqua Construct” Societate cu

Răspundere Limitată, cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin

contravenție,

împotriva deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-312/23

nr. PIGD 2-19181126-01-2ra-27022023)

Admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare

în instanța de apel, din motiv că instanța de apel nu cercetat toate circumstanțele cauzei.

Judecătoria Soroca, sediul Central – jud. Gh. Mîțu

Curtea de Apel Bălți – jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu

24 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Societatea pe Acțiuni

„Moldtelecom”, reprezentată de avocatul Alexei Roman,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

SA „Moldtelecom”), reprezentată de Marian Bobzari, a depus prin intermediul

oficiului poștal cerere de chemare în judecată împotriva lui Grigore Zamăneagră,

intervenient accesoriu Societatea Comercială „Polev Business” Societate cu

Răspundere Limitată (în continuare SC „Polev Business” SRL), cu privire la

repararea prejudiciului material cauzat prin contravenție (vol. I, f.d. 1-3, 32).

august 2018, aproximativ la ora 15:00, în sat. Tîrgul Vertiujeni, r-nul Florești, în

urma efectuarea lucrărilor de excavare în sol, pentru instalarea țevii de apă, de către

Grigore Zamăneagră a fost deteriorat cablul de alimentare electrică de tensiune 0,4

kV conectat la BTS Tîrgul Vertiujeni, Florești, cu nr. de inventar 72308, cauzând

proprietarului comunicațiilor electronice – SA „Moldtelecom” un prejudiciu

material considerabil.

MAI 04346530, din 13 septembrie 2018, Grigore Zamăneagră a fost recunoscut

vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 104 din Codul contravențional,

pentru distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor străine, dacă fapta nu

reprezintă o infracțiune, fiindu-i aplicată sancțiune sub formă de amendă în mărime

de 900 MDL.

deranjamentului și restabilirea funcționalității liniei de comunicații deteriorate, a

suportat cheltuieli materiale în sumă totală de 20 122,59 MDL, care constituie

prejudiciul material ce i-a fost cauzat de către Grigore Zamăneagră.

funcționalității obiectului BTS Tîrgul Vertiujeni, Florești, cu nr. de inventar 72308,

au fost efectuate în baza contractului nr. 27 din 02 mai 2012 de prestare a serviciilor,

1

cu antrenarea personalului și folosirea materialelor SC „Polev Business” SRL.

Astfel, având în vedere dreptul de regres față de persoana antrenată în procesul de

lucru, în speță, este necesară atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu

a SC „Polev Business” SRL, drepturile și obligațiile căreia pot fi afectate prin

hotărârea pronunțată în prezenta cauză.

judecată încasarea de la Grigore Zamăneagră în beneficiul său a sumei de 20 122,59

MDL, cu titlu de reparare a prejudiciului material cauzat prin contravenție.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

Central, s-a atras în proces Societatea Comercială „Aqua Construct” Societate cu

Răspundere Limitată (în continuare SC „Aqua Construct” SRL) în calitate de

intervenient accesoriu de partea pârâtului (vol. I, f.d. 128-129 recto-verso).

Central, s-a respins cererea reprezentantului reclamantei SA „Moldtelecom” privind

atragerea SC „Aqua Construct” SRL în calitate de copârât (vol. I, f.d. 160-161).

Central, s-a respins cererea reprezentantului reclamantei SA „Moldtelecom” privind

atragerea SC „Aqua Construct” SRL în calitate de copârât (vol. I, f.d. 178 recto-

verso).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins acțiunea depusă de SA „Moldtelecom”, ca nefondată.

suma de 7 000 MDL cu titlu de compensarea a cheltuielilor de judecată (vol. I,

f.d. 184, 190-191 recto-verso).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

a depus prin intermediul poștei electronice cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii din 24 noiembrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central (vol. I,

f.d. 189), iar la 15 februarie 2022 a depus cererea de apel motivată (vol. I, f.d. 195-

199), concretizată prin cererea din 20 aprilie 2022 (vol. I, f.d. 241-242). Totodată,

2

prin apelul concretizat, SA „Moldtelecom” a solicitat inter alia casarea și a încheierii

din 06 octombrie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL DUPĂ REJUDECARE

declarat de SA „Moldtelecom”, s-a casat integral hotărârea din 24 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Soroca, sediul Central și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a admis

parțial acțiunea depusă de SA „Moldtelecom”. S-a încasat de la Grigore Zamăneagră

în beneficiul SA „Moldtelecom” prejudiciul material în sumă de 3 659,28 MDL și

suma de 475,50 MDL cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată. În rest,

pretențiile s-au respins. Totodată, s-a menținut încheierea din 06 octombrie 2021 a

Judecătoriei Soroca, sediul Central (vol. II, f.d. 10, 11-16).

concluzia primei instanțe, precum că pârâtul Grigore Zamăneagră este angajat al

intervenientului accesoriu SC „Aqua Construct” SRL, care este și proprietarul

excavatorului care a deteriorat cablul de alimentare electrică de tensiune din

sat. Tîrgul Vertiujeni, r-nul Florești. Iar, din acest considerent, SA „Moldtelecom”

urma să înainteze pretenții față de compania care executa lucrările de excavare a

solului și care este proprietarul excavatorului, dar nu față de Grigore Zamăneagră,

care era operatorul/mașinistul excavatorului.

Grigore Zamăneagră la răspundere delictuale, deoarece există raport cauzal între

faptă/acțiunile sale și prejudiciul cauzat SA „Moldtelecom”. Or, prin procesul-

verbal cu privire la contravenție s-a constatat vinovăția anume a lui Grigore

Zamăneagră în deteriorarea cablului de alimentare electrică de tensiune 0,4 kV

conectat la BTS Tîrgul Vertiujeni, Florești, cu nr. de inventar 72308.

material pretins de SA „Moldtelecom” în sumă de 20 122,59 MDL. Or, conform

Tichetului de deranjament din 31 august 2018 a fost rupt cablul de alimentare în sol,

iar potrivit Tichetului de deranjament din 02 septembrie 2018 deranjamentul a fost

înlăturat prin montarea unui manșon de conexiune (vol. I, f.d. 26). Potrivit devizului

local nr. 345 din 31 august 2018, prețul manșonului de cuplare este de 3 659,27

MDL (vol. I, f.d. 27-29).

nu poate fi considerat ca cauzare de prejudiciu, or, potrivit Codului muncii, salariul

reprezintă orice recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariatului de către

3

angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau

care urmează a fi prestată.

prejudiciului material constituie 3 659,27 MDL. Iar, în actul nr. 24 (vol. I, f.d. 30) a

fost inclusă executarea mai multor manopere, însă reclamanta nu a probat legătura

cauzală între acțiunile pârâtului și necesitatea efectuării acestor lucrări.

2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, prin care s-a respins cererea

reprezentantului reclamantei privind atragerea SC „Aqua Construct” SRL în calitate

de copârât. Or, în conformitate cu art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

reclamanta este în drept de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de

interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale,

de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare. Astfel, în cazul în care

reclamanta considera necesar de a antrena SC „Aqua Construct” SRL în calitate de

pârât, aceasta urma să completeze acțiunea prin înaintarea pretențiilor sale și față de

aceasta.

SA „Moldtelecom” la fel a solicitat atragerea în calitate de pârât a SC „Aqua

Construct” SRL, însă potrivit prevederilor art. 372 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, în apel nu se poate schimba calitatea procedurală a părților.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

a depus prin intermediul oficiului poștal cerere de recurs, în temeiul art. 432 alin. (1)

și (2) lit. a) și b) din Codul de procedură civilă, împotriva deciziei din 22 septembrie

2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea deciziei recurate în partea pretențiilor

respinse, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi de admitere integrală a

acțiunii (vol. II, f.d. 59-62, 64).

ARGUMENTELE RECURSULUI

circumstanțe de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în

judecată și în cererea de apel, suplimentar invocând că, instanța de apel în mod

eronat a încasat doar suma de 3 659,27 MDL, or, instanța urma să dea aceiași

apreciere și altor materiale similare, consumate în aceleași lucrări de reparație și care

sunt prevăzute de devizul local nr. 345 din 31 august 2018, cum ar fi manșonul de

4

conexiune 4СТПн-1, la prețul de 3 250,28 MDL, indicat la poziție 4 ca și manșonul

de cuplare.

3 659,27 MDL îl denumește și „manșon de conexiune”, și „manșon de cuplare”, deși

acestea sunt 2 poziții diferite. Devizul local nr. 345 din 31 august 2018, la poziția 4,

conține 2 manșoane, un „manșon de cuplare”, la prețul de 3 659,27 MDL și un

„manșon de conexiune” 4СТПн-1, la prețul de 3 250,28 MDL. Ambele manșoane

au avut o destinație unică, fiind consumate (prin instalare) la 02 septembrie 2018, în

proces de lichidare a deranjamentului pe linia electrică. Astfel urma sa fie încasată

de la pârât și suma de 3 250,28 MDL care constituie costul manșonului de conexiune

4СТПн-1.

precum că cheltuielile de salarizare, prevăzute prin devizul local nr. 345 din 31

august 2018, nu au legătură cauzală cu acțiunile pârâtului. Or, lichidarea

consecințelor acțiunilor pârâtului și a deranjamentului pe linia electrică deteriorată

nu au fost cu forțele proprii ale SA „Moldtelecom”, ci au fost contractate serviciile

SC „Polev Business” SRL, în baza contractului nr. 27 din 02 mai 2012 și acordului

adițional nr. 2 din 19 noiembrie 2013.

provocat de factor uman, cauzat de către pârât. Respectiv, în baza pct. 1.2.3. al

contractului nr. 27 din 02 mai 2012 (în redacția acordului adițional nr. 2 din 19

noiembrie 2013) și Tichetului de deranjament pe linia electrică din 31 august 2018,

SA „Moldtelecom” și SC „Polev Business” SRL au semnat devizul local nr. 345 din

31 august 2018, în urma căruia, la 02 septembrie 2018, SC „Polev Business” SRL a

efectuat lucrări de lichidare a deranjamentului cauzat de pârât. Iar, la 02 septembrie

2018, a fost întocmit și semnat actul nr. 24 de îndeplinire a lucrărilor de reparație a

instalațiilor electrice 0,22/0,4/10kV. Totodată, în baza acestuia a fost emisă și

înaintată Factura fiscală seria IV6026332 din 31 octombrie 2019, cu suma

cheltuielilor de 20 122,18 MDL, care a fost achitată integral de către

SA „Moldtelecom”.

parțial acțiunea, or, pârâtul este obligat să repare integral prejudiciul material cauzat

SA „Moldtelecom” prin contravenție, în sumă de totală de 20 122,18 MDL.

5

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul

a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

avocatul Alexei Roman, împotriva deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel

Bălți, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul

de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

depunerii recursului:

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

6

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la

art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror

drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

vigoare la momentul judecării cauzei în ordine de apel:

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.”

„Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul

rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim

7

supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea

și mijloacele procedurale de apărare.”

„(1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

(3) Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt

determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile

părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și

procedural ce urmează a fi aplicate.”

„Instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente

care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau

inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.”

„(1) Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din

dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

(2) Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită

fără aprecierea lor.

(3) Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea cauzei.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit extrasului din e-mailul Zimbra cu adresa

„inna.oineagra@justice.md”, copia deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel

Bălți a fost notificată în mod electronic recurentei SA „Moldtelecom” la 27

octombrie 2022 (vol. II, f.d. 17verso). În această ordine de idei, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine

de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a

fost predată orificiului poștal la 20 decembrie 2020 (vol. II, f.d. 64).

speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a remite cauza spre

rejudecare la Curtea de Apel Nord, din motivele ce succed.

Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind

8

calitatea hotărârilor judecătorești, o motivație și o analiză clară sunt cerințele

fundamentale ale hotărârilor judecătorești și un aspect important al dreptului la un

proces echitabil. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar

trebui să evidențieze, că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce

i-au fost prezentate.

CEDO garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul instituirii

obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărârile adoptate din

perspectiva unei analize ample a circumstanțelor pricinii. Îndatorirea de a motiva

coerent și unitar hotărârea sub aspectul tuturor cererilor, fără a exista contradicții

între motivare și dispozitiv, constituie o garanție pentru justițiabili, în fața

eventualului arbitrariu judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă

posibilitatea de a putea exercita un eficient control judiciar.

principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și

să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Aceasta dispoziție este edictată

atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire

justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla

judecata primelor instanțe.

arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

două limite raționale: tantum devolutum quantum apellatum, adică instanța de apel

rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din hotărârea primei

instanțe, fiind o consecință a principiului disponibilității care guvernează procesul

civil și tantum devolutum quantum iudicatum, unde instanța de apel efectuează o

nouă examinare în fond, dar și exercită controlul judiciar complet, în fapt și în drept,

asupra ceea ce a hotărât prima instanță.

revenea o deosebită atenție de a determina toate componentele acțiunii civile, și în

special obiectul acțiunii civile și temeiurile acesteia. Obiectul acțiunii civile îl

formează pretențiile reclamantului față de pârât, adresate instanței de judecată în

scopul apărării propriilor drepturi și care reies din raportul material-litigios și în

privința cărora instanța de judecată urmează să se expună prin hotărâre.

9

material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a specificului obiectului

acțiunii civile și temeiului acesteia. Subsecvent identificării raporturilor dintre părți,

instanța de judecată urmează să stabilească obiectul probațiunii pe pricina dedusă

judecății, circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor juridice prin care

se justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este imposibilă soluționarea

justă a litigiului.

Curții de Apel Bălți, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

că instanța de apel nu a făcut o cercetare efectivă, completă și complexă a

circumstanțelor cauzei, pronunțând o soluție nemotivată.

formulate de către SA „Moldtelecom” obiectul acțiunii îl constituie încasarea de la

Grigore Zamăneagră în beneficiul SA „Moldtelecom” a sumei de 20 122,59 MDL,

cu titlu de reparare a prejudiciului material cauzat prin contravenție.

a fost cauzat prin necesitatea de a repara și restabili funcționalitatea obiectului BTS

Tîrgul Vertiujeni, Florești, cu nr. de inventar 72308, care a fost deteriorat de către

Grigore Zamăneagră.

lucrările de reparație au fost efectuate de către antreprenorul SC „Polev

Business” SRL, în baza contractului nr. 27 din 02 mai 2012 de prestare a serviciilor

și acordului adițional nr. 2 din 19 noiembrie 2013, cu antrenarea personalului și

folosirea materialelor prestatorului (vol. I, f.d. 13-18, 19-24, 25).

pentru obiectul BTS Tîrgul Vertiujeni, Florești, pentru beneficiarul

SA „Moldtelecom”, cu valoarea totală de 21 860,75 MDL (vol. I, f.d. 27-29).

au întocmit și semnat actul nr. 24 de îndeplinire a lucrărilor de reparație a instalațiilor

electrice 0,22/0,4/10kV. Conform actului, au fost împlinite lucrări în sumă totală de

20 122,18 MDL, dintre care:

i. intervențiile pentru înlăturarea defectului 0,4 kV, inclusiv depistarea și

localizarea locului defectului și cheltuielile de transport și deplasare – 3 929,25

MDL;

ii. executarea manșonului de conexiune pentru LEC-0,4kV – 3 813 MDL;

10

iii. schimb linie electrică în cablu 0,4kV – 885,13 MDL;

iv. profilaxie panou de evidență – 1 153,20 MDL;

v. efectuarea măsurărilor electrotehnice până la 1kV – 5 468,40 MDL;

vi. depistarea defectului la LEA/LEC până la 1kV, utilizând laboratorul

electrotehnic (la necesitate) – 4 873,20 MDL (vol. I, f.d. 30).

seria IV nr. 6026332 cu suma cheltuielilor de 20 122,18 MDL, care a fost achitată

integral de către SA „Moldtelecom” (vol. I, f.d. 31).

Bălți, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de

apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele speței și nu a efectuat o analiză efectivă

a acestora. Or, instanța de apel a conchis că, în condițiile speței, mărimea

prejudiciului material constituie 3 659,27 MDL.

observă că instanța de apel a considerat întemeiat de a repara doar prejudiciul în

partea poziției nr. 4 din deviz (pentru manșonul de cuplare, din rășini sintetice

(epoxide), pentru cablu cu 3-4 conductori, tensiune până la 1kV, secțiunea unui

conductor, până la 70 mm2), din 13 poziții.

executarea acestei lucrări au fost incluse mai multe manopere, însă reclamanta nu a

probat legătura cauzală între acțiunile pârâtului și necesitatea efectuării acestor

lucrări.

Apel Bălți trebuia să depună eforturi temeinice pentru a elucida toate circumstanțele

invocate de către reclamanta SA „Moldtelecom” și să constate în mod clar faptele

care rezultă din probatoriul anexat la dosar. În urma unei cercetări multiaspectuale,

instanța de apel trebuia să rețină drept pertinente argumentele reclamantei în privința

necesității efectuării reale a tuturor pozițiilor din devizul local nr. 345 din 31 august

2018 sau, după caz, să combată aceste alegații și să ofere un răspuns motivat, coerent

și viabil, explicând de ce respinge pretenția de a compensa prejudiciul material

suportat de reclamantă în privința pozițiilor suplimentare incluse în deviz.

manoperă și materialele indicate în devizul local nr. 345 din 31 august 2018 au

legătură directă cu acțiunile pârâtului Grigore Zamăneagră; au fost efectuate pentru

lichidarea deranjamentului și restabilirea funcționalității liniei de comunicații

11

deteriorate de pârât; și, totodată, dacă acestea pot constitui un prejudiciu material

reparabil în temeiul dreptului civil.

deranjamentul cauzat de pârât și fiecare poziție de lucrări efectuate. În lipsa unei

asemenea analize, soluția instanței de apel nu reflectă efectul devolutiv integral al

apelului, care impunea o nouă judecată în fapt și în drept asupra întregului raport

litigios și asupra tuturor pretențiilor reclamantei.

lucrărilor, factura fiscală și dovada achitării acesteia – rezultă că toate lucrările

prevăzute în devizul local nr. 345 au fost efectiv executate și achitate de către

SA „Moldtelecom”, ceea ce demonstrează realitatea prejudiciului suportat. În

măsura în care pârâtul contestă legătura de cauzalitate între acțiunile sale și

necesitatea acestor lucrări, instanței de apel îi revenea obligația să administreze și să

aprecieze probele sub acest aspect, eventual prin raportarea la principiile răspunderii

civile delictuale, și nu să respingă pretențiile printr-o simplă constatare formală.

probelor, prevăzut de Codul de procedură civilă, și să motiveze în mod expres care

poziții din deviz sunt întemeiate, care nu sunt, și de ce, evitând astfel soluțiile

arbitrare sau parțiale. Aceasta ar fi permis determinarea exactă a cuantumului

prejudiciului material și, totodată, respectarea dreptului reclamantei la o soluționare

justă și complet motivată a litigiului.

principiului motivării hotărârii și a obligației instanței de a cerceta temeinic raportul

material-litigios între părți, ceea ce a condus la nesoluționarea în tot a pretențiilor

reclamantei.

mențiune a instanței de apel potrivit căreia reclamanta nu a demonstrat legătura

cauzală între acțiunile pârâtului și necesitatea efectuării tuturor lucrărilor, fără a

analiza în concret probele administrate, nu poate substitui o cercetare judiciară reală.

O asemenea formulare laconică și generală echivalează cu o respingere nemotivată

a pretențiilor și nu oferă garanțiile unui proces echitabil.

nu permite părților să înțeleagă rațiunea pentru care doar o parte din prejudiciu a fost

recunoscută ca reparabil. Or, motivarea nu reprezintă o simplă formalitate, ci o

garanție a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 20 din Constituția

Republicii Moldova și art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

12

nemotivate și incomplete, contrare exigențelor art. 6 §1 CEDO și Legii nr. 87/2011,

care impun instanței obligația de a verifica dacă hotărârea judecătorească a fost

executată într-un termen rezonabil și dacă statul și-a îndeplinit obligația pozitivă de

a asigura un mecanism eficient de executare.

clare, pun în dificultate exercitarea unui control judiciar veritabil de către instanța

de recurs.

vs. Spania, în care Înalta Curte a notat că, în cazul în care instanța de judecată se

abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a

acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a

fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a articolului 6 § 1 din

CEDO.

efectua o examinare efectivă a motivelor, a argumentelor și a probelor prezentate de

către părți (Perez c. Franței [MC], nr. 47287/99 din 12 februarie 2004, § 80; Loupas

c. Greciei, nr. 21268/16 din 20 iunie 2019, § 37; Capacchione c. Republicii Moldova

din 30 noiembrie 2021, § 19).

Drepturile Omului, acest articol obligă instanțele să își motiveze deciziile sale.

Întinderea obligației de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie

analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze. Fără a necesita un răspuns detaliat

la fiecare argument invocat de către un reclamant, această obligație presupune,

totuși, că o parte la procedura judiciară poate aștepta un răspuns specific și explicit

la acele argumente care sunt decisive pentru rezultatul procedurii în cauză (Paixão

Moreira Sá Fernandes c. Portugaliei, nr. 78108/14 din 25 februarie 2020, § 71 și

cauzele citate în aceasta; Caraman c. Republicii Moldova din 16 februarie 2021, §

23).

deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel la

Curtea de Apel Nord, pentru o cercetare multiaspectuală a tuturor probelor

administrate, stabilirea raportului cauzal între fapta pârâtului și lucrările executate și

determinarea în mod riguros a cuantumul exact al prejudiciului material care

urmează a fi reparat reclamantei. Numai o asemenea abordare poate asigura

respectarea principiilor procesuale, a dreptului la apărare și la un proces echitabil.

13

Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat SA „Moldtelecom”, reprezentată de avocatul Alexei

Roman.

Casează integral decizia din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, adoptată

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea

pe Acțiuni „Moldtelecom” împotriva lui Grigore Zamăneagră, intervenienți

accesorii Societatea Comercială „Polev Business” Societate cu Răspundere Limitată

și Societatea Comercială „Aqua Construct” Societate cu Răspundere Limitată, cu

privire la repararea prejudiciului material cauzat prin contravenție, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Nord, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Oxana Parfeni

14