2r-306/25 — Repararea prejudiciului cauzat prin accident rutier

La 6 mai 2022, Andrei Erhan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Postolache cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin accident rutier.

Prin hotărârea din 16 decembrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, s-a admis integral acțiunea. S-a încasat din contul lui Gheorghe Postolache, în folosul lui Andrei Erhan, suma de 62 600 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 1 890 de lei cu titlu de cheltuieli legate de taxa de stat, suma de 5 000 lei cheltuieli legate de asistența juridică, iar în total suma de 69 490 de lei

La 19 decembrie 2024, avocatul Anatolie Lupașcu în numele și interesele Gheorghe Postolache, a declarat apel împotriva hotărârii din 16 decembrie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, amânarea plății taxei de stat și de timbru până la prima ședință.

La 4 februarie 2025, prin intermediul poștei electronice, avocatul Anatolie Lupașcu în interesele apelantului Gheorghe Postolache, a prezentat dovada de plată a taxei de timbru în mărime de 200 lei.

Prin încheierea din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins cererea apelantului Gheorghe Postolache privind amânarea achitării taxei de stat până la prima ședință. Nu s-a dat curs cererii de apel declarate de apelantul Gheorghe Postolache, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu. S-a acordat apelantului termen 10 zile din momentul recepționării prezentei încheieri, pentru prezentarea în secția civilă din cadrul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Centru a apelului motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, a probelor invocate în susținerea apelului și a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 2 063,77 de lei. S-a explicat apelantului și reprezentantului său, că în caz contrar, va avea loc restituirea cererii de apel 1 în corespundere cu prevederile art. 369 alin. (11) din Codul de procedură civilă.

La 9 aprilie 2025, prin intermediul poștei electronice, avocatul Anatolie Lupașcu în numele și interesele Gheorghe Postolache, a depus cerere prin care a solicitat acordarea unui termen suplimentar de 10 zile pentru lichidarea neajunsurilor. (f.d.207-208)

La 14 aprilie, prin intermediul poștei electronice (f.d.214-215), avocatul Anatolie Lupașcu în numele și interesele Gheorghe Postolache, a prezentat cererea de apel motivată și dovada de plată a taxei de stat.

Prin încheierea din 16 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins cererea avocatului Anatolie Lupașcu, în interesele apelantului Gheorghe Postolache, privind prelungirea termenului de înlăturare a neajunsurilor stabilite prin încheierea din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Centru. S-a restituit cererea de apel depusă de apelantul Gheorghe Postolache, reprezentat de avocatul Anatolie Lupașcu, pentru neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel, expuse în încheierea din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Centru. S-a obligat Serviciul Fiscal de Stat, prin intermediul Trezoreriei de Stat, să restituie lui Anatolie Lupașcu, ce acționează în interesele apelantului Gheorghe Postolache, taxa de stat în mărime de 2 063,77 de lei, achitată conform notei de plată A00526379274890 din 14 aprilie 2025.

La 17 iunie 2025, avocatul Anatolie Lupașcu, în interesele lui Gheorghe Postolache, a declarat recurs împotriva încheierii din 16 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii și remiterea cauzei spre rejudecare sau, în subsidiar, restabilirea termenului de procedură pentru depunerea cererii de apel, având ca temei situația că întârzierea s-a produs din motive obiective și independente de voința apelantului.

În sensul dat, a susținut că instanța de apel a dispus restituirea cererii de apel fără a avea confirmarea că încheierea din 13 februarie 2025 prin care nu s-a dat curs apelului, i-ar fi fost efectiv comunicată. Avocatul Anatolie Lupașcu a menționat că a luat cunoștință de această încheiere abia la data de 9 aprilie 2025. 2

Consideră că simpla mențiune a instanței de apel privind expedierea e-mailului la 25 martie 2025 nu constituie dovadă a comunicării efective anume la acea dată.

Avocatul Anatolie Lupașcu a mai menționat că cererea de acordare a unui termen suplimentar a fost depusă imediat după primirea efectivă a încheierii, iar instanța de apel trebuia să o examineze în corespundere cu art. 115-116 din Codul procedură civilă privind prelungirea și restabilirea termenului.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.”

Art. 365 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă: „În cererea de apel se indică: motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.”

Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.”

Art. 369 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul de procedură civilă: „Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.”

Art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin 3 intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „(4) Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 115 din Codul de procedură civilă: „La cererea participanților la proces interesați, instanța de judecată poate prelungi termenul de procedură stabilit de instanța de judecată. Termenul poate fi prelungit pentru același temei o singură dată. Termenul de procedură stabilit de lege nu poate fi prelungit, fiind aplicabil art.116.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă”.

Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă: 4 „Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural”.

Examinând recursul declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează să fie respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

Prin încheierea din 13 februarie 2025, Curtea de Apel Centru a respins cererea de amânare a achitării taxei de stat și nu a dat curs cererii de apel, acordând apelantului și avocatului său un termen de 10 zile pentru prezentarea apelului motivat și pentru depunerea dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 2 063,77 de lei. La fel, instanța a explicat consecințele nerespectării cerințelor, respectiv restituirea apelului în temeiul art. 369 din Codul de procedură civilă.

Încheierea din 13 februarie 2025 a fost expediată avocatului apelantului, prin poșta electronică, la data de 25 martie 2025 (f.d.206).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, comunicarea prin e-mail constituie un mijloc legal de notificare, prevăzut de art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În consecință, termenul de 10 zile a început să curgă la 26 martie 2025 și s-a încheiat la 4 aprilie 2025.

Din actele dosarului rezultă că cererea de prelungire a termenului a fost depusă la 9 aprilie 2025, iar apelul motivat împreună cu dovada achitării taxei de stat la 14 aprilie 2025. Ambele au fost formulate după expirarea termenului stabilit de instanță și, în mod evident, nu puteau produce efecte juridice.

În aceste condiții, recurentul a invocat că termenul pentru remedierea neajunsurilor trebuia calculat de la data recepționării efective a încheierii și nu de la data expedierii. Instanța de recurs nu poate reține acest argument, întrucât normele procedurale stabilesc că termenul curge din momentul comunicării actului printr-un mijloc legal. Or, comunicarea prin poșta electronică la 25 martie 2025 reprezintă un asemenea moment. 5

Referitor la invocarea art. 115-116 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată constată că cererea de prelungire depusă la 9 aprilie 2025 a fost formulată după expirarea termenului stabilit prin încheierea din 13 februarie 2025, astfel încât art. 115 din Codul de procedură civilă nu mai putea fi aplicat. Or, prelungirea unui termen este posibilă numai cât timp aceasta este încă în curs, iar ceea ce a expirat nu mai poate fi prelungit.

În ceea ce privește art. 116 din Codul de procedură civilă, recurentul nici nu a formulat o cerere expresă de repunere în termen și, oricum, nu a probat existența unor împrejurări obiective și independente de voința sa care să justifice imposibilitatea respectării obligațiilor procedurale.

Potrivit art. 113 din Codul de procedură civilă, nerespectarea termenului atrage decăderea din dreptul de a efectua actul procedural. În cauză, apelantul nu a respectat termenul de 10 zile și nu a utilizat mecanismul prelungirii în interiorul acestuia, astfel încât instanța de apel a procedat corect restituind apelul.

Totodată, Completul de judecată reține că apelantului i-au fost oferite garanții procesuale suficiente, i s-au indicat obligațiile, i s-a acordat un termen rezonabil și i s-au explicat consecințele. Lipsa de diligență în executarea acestor obligații nu poate fi pusă în sarcina instanței.

Conform art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, participanții la proces trebuie să-și exercite drepturile cu bună-credință. În speță, apelantul, asistat de avocat, trebuia să acționeze cu diligență în termenul stabilit. În plus, art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă stabilește că culpa reprezentantului legal se asimilează culpei părții reprezentate, astfel încât eventualele omisiuni ale avocatului nu înlătură consecințele legale.

Jurisprudența CtEDO confirmă această abordare, menționând că partea notificată are obligația să se asigure că primește comunicările instanței, iar lipsa de diligență nu poate fi imputată autorităților. 41. la fel. admiterea apelurilor depuse tardiv, fără motive obiective, ar contraveni principiului securității raporturilor juridice și ar afecta dreptul celeilalte părți la un proces echitabil.

Instanța de recurs amintește că dreptul de acces la justiție, consacrat de art. 6 CEDO, nu este absolut și poate fi supus unor limitări rezonabile, în măsura în care acestea urmăresc un scop legitim și sunt proporționale. În speță, măsura restituirii cererii de apel nu constituie o restrângere disproporționată a acestui drept, ci o aplicare a regulilor procedurale menite să asigure celeritatea procesului și respectarea disciplinei procedurale. 6

Totodată, instanța de recurs constată că aplicarea strictă a normelor privind termenul procedural nu poate fi considerată o încălcare a dreptului la un proces echitabil, atâta timp cât apelantului i s-a oferit posibilitatea de a remedia deficiențele constatate în termen rezonabil și previzibil, iar acesta nu a făcut uz de această oportunitate.

De asemenea, se reține că instanța de apel a acționat în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia stabilirea unor reguli clare și precise privind exercitarea căilor de atac este necesară pentru buna administrare a justiției și pentru evitarea tergiversării proceselor judiciare.

În aceste condiții, Completul de judecată apreciază că instanța de apel a aplicat corect art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, restituind apelul pentru neexecutarea în termen a obligațiilor procedurale. Prin urmare, recursul declarat de avocatul Anatolie Lupașcu în numele și interesele Gheorghe Postolache este neîntemeiat și urmează a fi respins, iar încheierea din 16 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru, menținută.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de avocatul Anatolie Lupașcu în numele și interesele Gheorghe Postolache. Menține încheierea din 16 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru, emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Erhan împotriva lui Gheorghe Postolache cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin accident rutier. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Munteanu 7