2ra-547/23 — obligarea restabilirii sistemului centralizat de încălzire la situatia initială
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea restabilirii sistemului centralizat de încălzire la situatia initială
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-547/23 — obligarea restabilirii sistemului centralizat de încălzire la situatia initială (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” împotriva Olgăi Riuhina, intervenient
accesoriu Asociația Proprietarilor de Locuințe Private nr. 47/12 COOP
(obligarea restabilirii sistemului centralizat de încălzire la situația inițială)
împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-547/23
NR. PIGD 2-20073824-01-2ra-06042023)
Recursul nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432 din Codul de procedură civilă (în
vigoare până la 1 septembrie 2023). Dezacordul recurentei cu decizia contestată nu constituie
temei de casare a acesteia.
Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. S. Dubceac)
Curtea de Apel Bălți (jud. D. Corolevschi, A. Garbuz, D. Stănilă)
17 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Olga
Riuhina, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 1 iulie 2020, Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Olgăi Riuhina, intervenient accesoriu Asociația
Proprietarilor de Locuințe Private nr. 47/12 COOP cu privire la recunoașterea
deconectării neautorizate de la sistemul centralizat de alimentare cu energie
termică cu obligarea restabilirii sistemului centralizat de încălzire la situația
inițială și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 29 noiembrie 2019 prin
hotărârea de aplicare a sancțiunii contravenționale emisă de Comisia
administrativă pe lângă Primăria mun. Bălți s-a constatat comiterea de către
pârâta Olga Riuhina a contravenției prevăzute de art. 180 alin. (19) din Codul
contravențional, prin faptul deconectării samavolnice a apartamentului nr.
xxxxx, de la sistemul centralizat de încălzire în luna iulie 2019, fiind aplicată
amendă în mărime de 1 500 lei, care ulterior a fost achitată. Faptul dat denotă
recunoașterea de către pârâtă a vinovăției referitor la deconectarea neautorizată
de la sistemul de încălzire contrar prevederilor art. 42 din Legea nr. 92 din 29
mai 2014 cu privire la energia termică și promovarea cogenerării.
Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” a menționat că deconectările și
modificările neautorizate ale rețelelor termice interne duc la dereglarea
sistemului termic interior, încălzirea insuficientă a unor apartamente și,
concomitent, supraîncălzirea altor apartamente din aceiași casă, fiind astfel
lezat dreptul consumatorilor conectați la sistemul centralizat de termoficare de
a primi un serviciu calitativ la preț echitabil.
A invocat că potrivit pct.85 a Anexei 7 din Hotărîrea Guvernului nr.191
din 19 februarie 2002, persoana care dorește să se deconecteze de la încălzirea
centralizată are obligația de a prezenta proiectul reconstrucției sistemului
centralizat de încălzire elaborate de către instituțiile de proiectare sau
persoanele fizice care dețin licență în acest gen de activitate pe baza datelor de
1
inventarieri a sistemului centralizat de încălzire existent și coordonat în modul
stabilit, întrucât blocul locativ are nevoie de o anumită sarcină termică în
perioada rece a anului, iar în cazul unor deconectări neautorizate a
apartamentelor/încăperilor de la sistemul centralizat de termoficare se
majorează factura la energia termică pentru locuințele rămase în sistem,
respectiv consumul fiind împărțit deja la o suprafață mai mică de încăperi
încălzite, societatea reclamantă fiind în drept să accepte deconectarea
încăperii/apartamentului doar în cazul întrunirii condițiilor prevăzute în art.42
alin. (8) din Legea nr. 92 din 29 mai 2014 cu privire la energia termică și
promovarea cogenerării. Iar, în temeiul pct.10 din Hotărîrea Guvernului nr.191
din 19 februarie 2002 este obligatoriu instalarea unei alte surse de încălzire la
un nivel de cel puțin +18 0C, însă fără respectarea prevederilor Legii nr. 92 din
29 mai 2014 nu este posibil în limitele cadrului legal de a instala o altă sursă de
încălzire. Totodată, nerespectarea condițiilor deconectării stabilite de legislația
în vigoare în coroborare cu faptul comiterii ilegalităților în vederea deconectării
samavolnice de la sistemul centralizat de încălzire termică a dus la comiterea
unei contravenții de către consumatorul final care a fost pedepsit legal.
Reclamanta a explicat că, în scopul soluționării litigiului pe cale
amiabilă, la 12 iunie 2020 a expediat în adresa pârâtei o notificare, însă fără
careva rezultate.
Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” a solicitat recunoașterea deconectării
neautorizate de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică a
apartamentului nr. 28 situat în mun.Bălți str. Bulgară 96; obligarea pârâtei de a
restabili sistemul centralizat de încălzire la situația inițială din propriile resurse
financiare; compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 270 de lei.
Prin încheierea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central
a fost admisă cererea Olgăi Riuhina privind încetarea procesului în temeiul
prevederilor art. 265 lit. b) din Codul de procedură civilă.
Prin decizia din 23 decembrie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost casată
parțial încheierea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în
partea încetării procesului civil, și s-a remis cauza la rejudecare în aceiași
instanță.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 martie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a
fost admisă acțiunea depusă de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord”. S-a obligat
Olga Riuhina să restabilească sistemul centralizat de încălzire la situația
2
inițială, din propriile resurse financiare. S-a încasat de la Olga Riuhina în
beneficiul Societății pe Acțiuni „Cet-Nord” cheltuielile de judecată în mărime
de 270 de lei.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul
declarat de Olga Riuhina, s-a casat integral hotărârea instanței de fond și s-a
restituit cauza la rejudecare Judecătoriei Bălți, sediul Central, în alt complet de
judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE DUPĂ REJUDECARE
Prin hotărârea din 22 noiembrie 2021, corectată prin încheierea din 16
martie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost respinsă acțiunea depusă
de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord”. S-a încasat de la Olga Riuhina în
beneficiul Societății pe Acțiuni „Cet-Nord” cheltuielile de judecată în mărime
de 270 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 17 decembrie 2021 Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord”, a depus cerere
de apel, iar la 31 martie 2022 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii
instanței de fond, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii cu emiterea
unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL DUPĂ REJUDECARE
Prin decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost admis
apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord”, s-a casat integral hotărârea
din 22 noiembrie 2021, corectată prin încheierea din 16 martie 2022 a
Judecătoriei Bălți, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a admis
acțiunea. S-a obligat Olga Riuhina să restabilească sistemul centralizat de
încălzire la situația inițială, din propriile resurse financiare. S-a încasat de la
Olga Riuhina în beneficiul Societății pe Acțiuni „Cet-Nord” cheltuielile de
judecată în mărime de 270 de lei.
Întru consolidarea soluției instanța de apel cu referire la prevederile
art.42 alin.(7), (8), (9), (10) din Legea cu privire la energia termică și
promovarea cogenerării nr. 92 din 29 mai 2014, pct.4 și pct.85 din Anexa 7 din
Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002, pct.137 din Regulamentul
3
privind furnizarea energiei termice, aprobat prin Hotărârea Consiliului de
Administrație al ANRE nr.23 din 26 ianuarie 2017, a reținut că acestea prevăd
metoda de deconectare a spațiilor locative de la sistemul centralizat de
termoficare, astfel, pentru a putea fi deconectat de la sistemul centralizat de
energie termică pîrîta/intimata Olga Riuhina urma să întreprindă o serie de
măsuri, care sunt necesare ca deconectarea să fie făcută în mod legal, aceasta
însă samovolnic a deconectat apartamentul nr. xxxxx de la încălzirea termică
centrală, în acest sens fiind întocmit proces verbal cu privire la contravenție, iar
prin hotărârea de aplicare a sancțiunii contravenționale din 29 noiembrie 2019,
Olga Riuhina a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzută
la art.180 alin. (19) din Codul contravențional cu aplicarea amenzii în mărime
de 30 unități convenționale.
Instanța de apel a mai notat că, în speță, faptul debranșării neautorizate
de la sistemul centralizat de încălzire a apartamentului nr.xxxxx a fost constatat
prin încheierea Judecătoriei Bălți din 24 februarie 2020 prin care a fost
confirmată tranzacția încheiată între Olga Riuhina, ș.a și Societatea pe Acțiuni
„Cet-Nord” prin care părțile recunosc deconectarea neautorizată a
apartamentelor proprii de la sistemul centralizat de încălzire administrat de
furnizor, or, potrivit prevederilor art.123 alin. (2) din Codul de procedură civilă,
faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă
soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sunt
obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou
și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă
aceleași persoane.
Instanța inferioară a menționat că, era în obligația pârâtei-intimatei Olga
Riuhina să prezinte agentului termic Societatea pe Acțiuni ,,CET Nord”
proiectul de reconstrucție a sistemului centralizat de încălzire elaborat de către
instituțiile de proiectare sau persoanele fizice care dețin licență în acest gen de
activitate, acest proiect nefiind prezentat pe parcursul perioadei date, or,
normele menționate supra, fiind aplicabile speței, în mod expres prevăd
obligațiuni care urmează a fi îndeplinite de către consumator în caz de
deconectare de la agentul termic.
Instanța de apel a relatat că, deconectările și modificările neautorizate ale
rețelei termice interne duc la dereglarea sistemului termic interior, încălzirea
insuficientă a unora și concomitent supraîncălzirea altor apartamente din
aceiași casă, ca urmare în acest sens fiind lezat dreptul consumatorilor conectați
la sistemul centralizat de termoficare și ca urmare aceștia nu vor primi un
4
serviciu calitativ la preț echitabil. În acest sens, întrucât blocul locativ are
nevoie de o anumită sarcină termică în perioada rece a anului, iar în cazul
deconectărilor neautorizate a apartamentelor de la sistemul centralizat de
termoficare, se produc majorări de energie termică pentru locuințele rămase în
sistem, consumul fiind împărțit deja la o suprafață mai mică de încăperile
încălzite.
Pe cale de consecință, instanța de apel a conchis că Societatea pe Acțiuni
,,Cet Nord,” este în drept să accepte deconectarea încăperilor de la sistemul
centralizat de încălzire, în cazul întrunirii condițiilor prevăzute în art. 42 alin.
(8) a Legii nr. 92 din 29 mai 2014 cu privire la energia termică și promovarea
cogenerării.
Succesiv, cu privire la restabilirea în apartamentul nr. xxxxx a sistemului
centralizat de încălzire la situația inițială din propriile surse financiare, instanța
de apel a reținut că în conformitate cu pct.3 a Anexei nr.7 din Hotărârea
Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 despre aprobarea Regulamentului cu
privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și
necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile
deconectării/reconectării acestora la sistemele de încălzire și alimentare cu apă,
toate cheltuielile aferente deconectării/reconectării pe viitor a încăperilor de
la/la sistemul de încălzire le va suporta consumatorul.
În rezultat, instanța de apel a concluzionat că reclamantul este îndreptățit
de a pretinde obligarea Olgăi Riuhina să restabilească în apartamentul nr.xxxxx
sistemul centralizat de încălzire la situația inițială din propriile surse financiare.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 3 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Olga Riuhina,
reprezentată de avocatul Iulian Paciurca a depus recurs împotriva deciziei din
18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere
integrală a acțiunii.
În argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept
invocate anterior în instanțele ierarhic inferioare, a menționat că cauza este
judecată cu încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din
CEDO, or, instanța de apel a dat o apreciere arbitrară elementelor probatorii,
prin care nu se constată că prin deconectarea recurentei de la conducta de
energie termică s-a încălcat un careva drept intimatului sau altor furnizori, în
5
consecință încălzirii insuficiente a unora și concomitent supraîncălzirea altor
apartamente din aceeași casă. Mai mult, soluția instanței de apel are un caracter
inechitabil în sensul art. 6 CEDO, deoarece în jurisprudența națională este
formată o practică judiciară de către Curtea Supremă de Justiție în cauzele nr.
2ra-743/22 și 2ra-1308/21.
A precizat că de către instanța de apel a fost aplicat eronat art. 16 lit. b)
din Codul civil, fără a fi stabilit care drept este încălcat intimatului, totodată
nefiind aplicate circumstanțelor speței dispozițiile art. 6 lit. b) din Legea privind
protecția consumatorului, care vine să protejeze consumatorul în drepturile
sale.
În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza prevederilor art. 20 din
Constituție, art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, art. 432 alin. (1), (2) lit. a), b), art. 445 lit. b) din
Codul de procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procesual.”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege
6
care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a
interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind
limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor
persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței
de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, prevăzut la art. 434 alin.
(1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că Curtea
de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 18 octombrie 2022 și a notificat-
o recurentei prin intermediul oficiului poștal la 14 ianuarie 2023. Prin urmare,
recursul declarat la 3 martie 2023 a fost depus în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au
fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la
1 septembrie 2023.
Prin urmare, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 3 martie 2023.
Din analiza recursului declarat de Olga Riuhina, reprezentată de avocatul
Iulian Paciurca rezultă că drept temei de declarare a recursului s-a invocat
prevederile art. 432, în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023, la
mod general. Din conținutul recursului rezultă că recurenta invocă aplicarea
eronată a legii și aprecierea arbitrară a probelor, erori comise ce au dus la
7
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în special a
dreptului la un proces echitabil.
De altfel, motivele de casare, invocate în recurs, se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Bălți și nu relevă
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural, prin urmare nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Olga Riuhina, reprezentată de avocatul Iulian Paciurca,
conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse anterior în apel și în
instanța de fond, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate
în mod corespunzător.
Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare,
în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare
a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează
aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei
interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel
Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează
că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
Din cele constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
atestă că recursul declarat de către Olga Riuhina, reprezentată de avocatul
Iulian Paciurca, nu se încadrează în temeiurile de drept pentru declararea
recursului prevăzute la art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, în
vigoare până la 1 septembrie 2023. Or, verificând legalitatea și temeinicia
8
deciziei contestate prin prisma argumentelor recursului, nu s-a stabilit că soluția
instanței de apel este contrară legii sau cu interpretarea eronată a legii. Contrar,
decizia a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, bazată pe o cercetare
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din
dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
De altfel, dezacordul recurentei cu soluția instanței de apel nu constituie
temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a
II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Deși recurenta face trimitere la jurisprudența instanțelor naționale,
invocând hotărârile nr. 2ra-743/22 și nr. 2ra-1308/21, completul de judecată
reține că acestea reprezintă soluții mai vechi, care nu mai reflectă orientarea
actuală a Curții Supreme de Justiție. În acest context, prin încheierea nr. 2ra-
207/23 din 27 martie 2024, pronunțată într-o cauză similară în care instanța de
apel a admis acțiunea reclamantei, Curtea Supremă de Justiție a statuat asupra
inadmisibilității recursului, confirmând astfel dezlegarea de drept oferită de
instanța de apel.
Corespunzător, jurisprudența veche invocată de recurentă nu poate
prevala asupra liniei actuale, ferme și constante, a Curții Supreme de Justiție,
conturată prin soluții recente, inclusiv cea din dosarul nr. 2ra-207/23.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.
433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea
recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul
inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție
și se expediază părților.
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Olga Riuhina, reprezentată
de avocatul Iulian Paciurca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului și drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
art. 440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
9
Consideră inadmisibil recursul declarat de Olga Riuhina, reprezentată de
avocatul Iulian Paciurca, împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de
Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
10