2ra-328/25 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului, incasarea pensiei de intretinere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului, incasarea pensiei de intretinere
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-328/25 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului, incasarea pensiei de intretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Ion Badia împotriva Nataliei Badia
(desfacerea căsătoriei)
și acțiunea reconvențională
Natalia Badia împotriva lui Ion Badia, intervenienți accesorii Direcția
pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, municipiul
Chișinău, și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Călărași
(stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere
pentru copilul minor)
împotriva deciziei din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr: 2ra-328/25
Nr. PIGD 2-23162490-01-2ra-30052025)
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. T. Balan
Curtea de Apel Chișinău - jud. R. Pulbere, D. Dulghieru, A. Cașcaval
17 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat avocatul Dorin Podlisnic, în
interesele Nataliei Badia,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 15 noiembrie 2023, Ion Badia a depus o cerere de chemare în judecată
împotriva Nataliei Badia privind desfacerea căsătoriei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 15 decembrie 2005 a
încheiat căsătoria cu pârâta Natalia Badia la Oficiul stării civile Călărași,
înregistrată sub nr. 139, iar din căsătorie s-a născut fiica xxxx, aflată în îngrijirea
pârâtei, el contribuind la întreținerea acesteia.
A menționat că desfacerea căsătoriei nu poate fi realizată pe cale
administrativă, întrucât se află peste hotarele țării.
A relatat că, din cauza neînțelegerilor survenite în timpul conviețuirii, soții
nu mai locuiesc împreună de circa 8 ani, iar el nu mai dorește menținerea căsătoriei
și nu solicită termen de împăcare. A solicitat desfacerea căsătoriei încheiată la 15
decembrie 2005.
La 27 decembrie 2023, Natalia Badia a depus cerere reconvențională
împotriva lui Ion Badia, intervenienți accesorii Direcția pentru protecția drepturilor
copilului sectorul Buiucani, municipiul Chișinău și Direcția asistență socială și
protecție a familiei Călărași privind stabilirea domiciliului copilului minor,
încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și compensarea cheltuielilor de
judecată
La 27 decembrie 2023, Natalia Badia a depus cerere reconvențională
împotriva lui Ion Badia, având ca intervenienți accesorii Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, municipiul Chișinău, și Direcția Asistență
Socială și Protecție a Familiei Călărași, solicitând stabilirea domiciliului copilului
minor, încasarea pensiei de întreținere pentru acesta și compensarea cheltuielilor
de judecată.
În motivarea acțiunii reconvenționale, pârâta a indicat că căsătoria cu
reclamantul urmează a fi desfăcută, întrucât traiul în comun a eșuat sub toate
aspectele, fără a fi necesar termen de conciliere.
1
A susținut că din căsătorie s-a născut fiica minoră xxxx, solicitând stabilirea
domiciliului acesteia la ea, declarând că va respecta drepturile tatălui și nu va
împiedica relația copilului cu acesta, cu condiția ca întâlnirile să nu fie în
detrimentul minorei. A menționat însă că, de o perioadă îndelungată, reclamantul
nu se interesează de copil și nu contribuie la întreținerea lui.
A subliniat că, după desfacerea căsătoriei, copilul nu trebuie să sufere prin
schimbarea condițiilor de trai și a solicitat încasarea unei pensii de întreținere în
cuantum de 5 000 lei lunar, invocând creșterea permanentă a prețurilor și
necesitatea asigurării unei dezvoltări armonioase a copilului.
A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, stabilirea domiciliului
minorei cu ea, încasarea pensiei de întreținere de la reclamant în mărime de 5 000
lei lunar și compensarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 27 martie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a
admis acțiunea lui Ion Badia împotriva Nataliei Badia privind desfacerea
căsătoriei, dispunând desfacerea căsătoriei încheiate la 15 decembrie 2005 și
înregistrate la OSC Călărași sub nr. 139, precum și încasarea solidară a taxei de
stat de 200 lei pentru înregistrarea divorțului și eliberarea certificatului.
S-a admis parțial acțiunea reconvențională a Nataliei Badia împotriva lui
Ion Badia, stabilindu-se domiciliul fiicei minore xxxx, la mamă și obligarea lui Ion
Badia la plata unei pensii de întreținere în cuantum de 3 000 lei lunar, începând cu
27 decembrie 2023, până la majoratul copilului. Ion Badia a fost obligat la plata
către Natalia Badia a cheltuielilor de asistență juridică de 5 500 lei și a taxei de stat
de 100 lei, precum și la plata în beneficiul statului a sumei de 1 080 lei,
reprezentând taxa de stat aferentă cererii reconvenționale. În rest, acțiunea
reconvențională a fost respinsă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 4 aprilie 2024, avocatul Dorin Podlisnic, în interesele Nataliei Badia, a
depus apel împotriva hotărârii din 27 martie 2024, solicitând casarea acesteia în
partea privind respingerea cuantumului solicitat al pensiei de întreținere pentru
copilul minor și a cheltuielilor de judecată, cu admiterea integrală a pretențiilor
respective.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău apelul
declarat a fost respins, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 27 martie 2024.
2
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că între Ion Badia și Natalia
(Pîntea) Badia a fost încheiată căsătoria la 15 decembrie 2005, iar din această
căsătorie s-a născut xxxx. Din materialele cauzei nu rezultă că Ion Badia ar fi
angajat oficial în câmpul muncii.
În temeiul art. 58, 74–76 Codul familiei și art. 18 din Legea privind
drepturile copilului, instanța a constatat obligația ambilor părinți de a contribui la
întreținerea copilului, luând în considerare interesul superior al acestuia. Prima
instanță a stabilit corect pensia de întreținere într-o sumă bănească fixă, raportat la
datele Biroului Național de Statistică, lipsa unor probe privind veniturile pârâtului
și neprobarea de către apelantă a necesității cuantumului de 5000 lei lunar.
Referitor la cheltuielile de judecată, instanța de apel a apreciat că acestea
trebuie să fie reale, necesare și rezonabile. Întrucât apelanta a justificat doar parțial
suma solicitată, corect a fost dispusă compensarea în cuantum de 5500 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 mai 2025, avocatul Dorin Podlisnic, în interesele Nataliei Badia, a
declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2024,
solicitând casarea acesteia în partea privind pensia de întreținere și cheltuielile de
judecată, cu admiterea integrală a pretențiilor.
În motivarea recursului, recurenta a susținut că cuantumul de 3000 lei
stabilit de instanțele inferioare nu acoperă nevoile reale ale copilului, afectate de
inflație și creșterea continuă a prețurilor. Necesitățile copilului cresc proporțional
cu investițiile necesare pentru dezvoltarea fizică, spirituală și socială, conform
principiului interesului superior al copilului consacrat de Legea nr. 152/2012
privind minimul de existență și Convenția privind drepturile copilului. Suma
corespunzătoare necesităților reale este de 5000 lei lunar, până la atingerea
majoratului copilului.
Referitor la cheltuielile pentru asistență juridică, instanțele inferioare au
refuzat compensarea integrală a onorariului avocatului pentru serviciile prestate
după pronunțarea hotărârii de fond, deși acestea sunt reale, necesare și dovedite.
Recurenta solicită obligarea intimatului la plata integrală a sumei de 7500 lei.
Instanța de apel a apreciat eronat datele statistice și a ignorat serviciile
suplimentare prestate de avocat, disconsiderând dreptul recurentei la o satisfacție
echitabilă.
Stabilirea incompletă a circumstanțelor de fapt de către instanțele inferioare
a condus la aplicarea eronată a legii. De asemenea, nerespectarea obligației de a
analiza toate cererile și argumentele recurentei încalcă dreptul la un proces
echitabil, garantat de art. 6 CEDO.
3
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța
verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin
prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu,
neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin
hotărâre”.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul
este vădit neîntemeiat”.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă indică că:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în
lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială
a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință
publică la 10 decembrie 2024, iar copia integrală a deciziei motivate a fost
transmisă participanților la proces la 8 aprilie 2025 prin poșta electronică (f.d.
113). Prin urmare, recursul declarat de avocatul Dorin Podlisnic, în interesele
Nataliei Badia la 29 mai 2025 se consideră depus în termen (a se vedea pct. 24).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că procedura
admisibilității recursului constă în verificarea dacă motivele invocate se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.
Conform prevederilor legale citate, admisibilitatea sau inadmisibilitatea
recursului reflectă exercitarea efectivă a unui control de legalitate bazat pe motive
serioase și concludente, acordând instanței de recurs prerogativa de a filtra cererile
lipsite de o motivare suficientă.
4
Pentru a fi admisibil, recursul trebuie să conțină o motivare clară,
convingătoare și întemeiată, care să demonstreze încălcări obiective ale normelor
de drept sau vicii procedurale ce ar justifica răsturnarea soluției instanțelor
inferioare.
În prezenta cauză, recursul formulat de recurentă se limitează la exprimarea
nemulțumirii față de soluția instanțelor inferioare și la aprecieri generale privind
probele și aplicarea legii, fără a invoca încălcări efective ale normelor de drept sau
vicii procedurale. Această abordare nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, iar
examinarea recursului ar echivala cu un control efectuat din oficiu, depășind
competența Curții Supreme de Justiție.
Dezacordul recurentei cu soluția instanței de apel nu constituie temei de
casare. Recursul are caracter devolutiv asupra problemelor de drept material și
procedural, vizând legalitatea deciziei, și nu temeinicia constatărilor de fapt.
Critica bazată pe interpretarea personală a legii, fără a combate analiza probatorie
efectuată de instanță, nu întrunește condițiile legale pentru a permite reexaminarea
probelor.
Completul reține că instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a
probelor de către instanțele inferioare. Forța probatorie atribuită fiecărei probe,
corelația dintre probe și concluziile deduse din probațiune se află în afara
controlului Curții Supreme de Justiție.
Argumentele invocate de recurentă au fost deja analizate detaliat în actele
contestate, iar recursul se rezumă la un simplu dezacord cu soluția adoptată.
În consecință, Completul constată că recursul nu este admisibil, nefiind
prezentate critici pertinente care să justifice examinarea fondului, conform art. 432
din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Dorin Podlisnic, în
interesele Nataliei Badia.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
5