2ra-617/24 — constatarea aplicării ilegale a arestului, repararea prejudiciului

2ra-617/24 — constatarea aplicării ilegale a arestului, repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Oleg Sivitski,

reprezentat de avocatul Natalia Găină și de Oleg Sivitski, inclusiv prin

intermediul avocatului Nicolae Daniliuc,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg

Sivitski împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului Superior al

Magistraturii și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la

constatarea aplicării ilegale și neconstituționale a arestului preventiv de către

instanțele de judecată naționale, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de asistență juridică,

împotriva deciziei din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-617/24

NR. PIGD 2-22001701-01-2ra-15052024)

Recursurile declarate după 01 septembrie 2023. Argumentele recursurilor nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 Cod de procedură civilă. Lipsa împuternicirilor la

declararea și semnarea recursului.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. D. Tricolici,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, V. Mihaila, V. Cotorobai,

10 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursurile declarate de

Oleg Sivitski, reprezentat de avocatul Natalia Găină și Oleg Sivitski,

inclusiv prin intermediul avocatului Nicolae Daniliuc,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Nicolae Daniliuc, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Guvernului Republicii Moldova, Consiliul Superior al Magistraturii al

Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, solicitând

constatarea faptului aplicării ilegale și neconstituționale a arestului preventiv

de către instanțele de judecată naționale în privința sa, pe parcursul a 62 luni

și 4 zile, în total 1912 zile în perioada 09 noiembrie 2010-12 ianuarie 2016,

încasarea din bugetul de stat a sumei în mărime de 12 000 000 de euro cu

titlu de prejudiciu moral cauzat prin aplicarea ilegală și neconstituțională a

arestului preventiv și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime

de 20 000 de lei.

fost reținut de către organele de urmărire penală. Ulterior a fost învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) din Codul penal. Iar prin

sentința din 28 decembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) din

Codul penal, fiind condamnat la închisoare pe un termen de 24 ani. Măsura

preventivă sub formă de arestul preventiv a fost menținută până la intrare în

vigoare a sentinței. Sentința din 28 decembrie 2015 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, a devenit definitivă și executorie prin neatacare la data de

12 ianuarie 2016.

2016 (în total 62 luni și 4 zile) s-a aflat în arest preventiv, ceea ce se confirmă

prin sentința din 28 decembrie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

că nimeni nu are niciun drept, inclusiv instanțele de judecată să interpreteze

prevederile enunțate, este prerogativa Curții Constituționale, însă nu are

dreptul să le modifice, fiind prerogativa Parlamentului Republicii Moldova.

2016 ilegal și neconstituțional i-a fost aplicată măsura preventivă sub formă

de arest pe un termen de 62 luni și 4 zile, fiind lipsit ilegal de libertate. Astfel,

1

i-a fost violat unul dintre drepturile fundamentale garantate de art. 25 din

Constituția, dreptul la libertate și siguranță.

Universală a Drepturilor Omului, art.14 din Pactul internațional cu privire la

drepturile civile și politice, art.1, art. 5, art. 6, art. 41 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, art.1 al Protocolului 1 adițional la convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art.1

Protocolul adițional nr.1 la Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art.1 alin.(3), art.4, art.7,

art.8, art.19, art. 20, art. 24, art. 25, art. 53 alin.(1) din Constituția Republicii

Moldova, art. 19, art. 2006 și art. 2007 din Codul civil.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată

depusă de Oleg Sivitski împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliul

Superior al Magistraturii al Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova cu privire la constatarea aplicării ilegale și

neconstituționale a arestului preventiv de către instanțele de judecată

naționale pe parcursul a 62 luni și 4 zile, în total 1912 zile în perioada 09

noiembrie 2010-12 ianuarie 2016, încasarea din bugetul de stat a sumei în

mărime de 12 000 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și compensarea

cheltuielilor de asistență juridică.

prevede posibilitatea examinării în prima instanță, în procedură contencioasă

pretenția reclamantului privind constatarea aplicării ilegale și

neconstituționale a arestului preventiv de către instanțele de judecată

naționale în privința sa, pe parcursul a 62 luni și 4 zile, în total 1912 zile în

perioada 09 noiembrie 2010-12 ianuarie 2016. Or, legalitatea aplicării unei

măsuri preventive, se examinează conform prevederilor Codului de

Procedură Penală.

înaintată împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului Superior al

Magistraturii al Republicii Moldova, Ministerului Finanțelor al Republicii

Moldova, ultimii fiind pârâții necorespunzători.

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

avocatului Nicolae Daniliuc, a declarat apel împotriva hotărârii din 02

februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

2

acestuia, casarea integrală a hotărârii prime instanțe, pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere integrală a pretențiilor.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Oleg Sivitski. S-a casat parțial hotărârea din 02 februarie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și anume în partea respingerii

pretenției privind constatarea aplicării ilegale a arestului preventiv. În

această parte s-a pronunțat o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care

s-a încetat procesul civil inițiat la cererea de chemare în judecată înaintată de

Oleg Sivitski împotriva Guvernului Republicii Moldova, Consiliului

Superior al Magistraturii și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova,

în partea pretenției privind constatarea aplicării ilegale și neconstituționale a

arestului preventiv, din motiv că cauza nu urmează a fi judecată în procedură

civilă. În rest, hotărârea din 02 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în partea respingerii ca neîntemeiată a pretenției de reparare a

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, s-a menținut.

judecarea acțiunii în prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, prin

hotărârea din 02 februarie 2023, a respins acțiunea depusă de Oleg Sivitski

ca fiind neîntemeiată.

februarie 2023, reclamantul Oleg Sivitski a contestat-o cu apel.

privind constatarea aplicării ilegale și neconstituționale a arestului preventiv

de către instanțele de judecată naționale în privința sa, pe parcursul a 62 luni

și 4 zile, în total 1912 zile în perioada 9 noiembrie 2010-12 ianuarie 2016

ține de sfera instanțelor penale, or, după cum s-a indicat anterior, legalitatea

aplicării unei măsuri preventive, se examinează conform prevederilor

Codului de procedură penală.

constatarea aplicării ilegale și neconstituționale a arestului preventiv de către

instanțele de judecată naționale în privința sa, pe parcursul a 62 luni și 4 zile,

în total 1912 zile în perioada 9 noiembrie 2010-12 ianuarie 2016 nu poate

constitui obiect al unui litigiu civil, fiind de competența instanței penale și,

respectiv, nu urmează a fi judecat în procedură civilă.

alin.(1), art. 434 din Codul de procedură penală.

procedură penală, care reglementează modalitatea de punere în executare a

pedepselor penale și modul de apărare a drepturilor, intereselor și libertăților

preveniților și condamnaților, inclusiv sub aspectul și argumentele invocate

de reclamantul/apelant.

3

aplicării ilegale și neconstituționale a arestului preventiv de către instanțele

de judecată nu ține de competența instanței civile și, respectiv, nu urmează a

fi judecată în procedură civilă, deoarece este dată în competența exclusivă a

instanțelor penale, care și urmează să verifice și să stabilească existența sau

lipsa situațiilor invocate și pretins a fi existat de reclamantul/apelant. Instanța

de apel a remarcat și a accentuat că reclamantul nu este privat de dreptul de

a se adresa cu plângere/cerere în instanța penală respectivă și, în dependență

de soluția adoptată, poate pretinde repararea prejudiciului moral cauzat, în

cazul în care instanța penală va constata existența încălcărilor pretinse de

Oleg Sivitski.

determină și indică modul de apărare a persoanelor trase la răspundere penală

și suspuse pedepselor penale, acesta, sub aspectul și în modul invocat de

reclamantul/apelant, nefiind de competența instanței civilă.

de avocat în cererea de apel, potrivit căruia cauza urmează a fi remisă la

rejudecare. Or, în primul rând, faptul că în proces nu a fost atras Ministerul

Justiției nu poate servi drept argument plauzibil, deoarece calitatea de pârât

o decide reclamantul și, totodată, prin soluția adoptată nu se aduce atingere

drepturilor și intereselor Ministerului Justiției care în litigiile de acest gen

reprezintă Statul. Mai mult, pretențiile reclamantului au fost înaintate către

Ministerul Finanțelor, entitate care gestionează Bugetul de stat și, la fel ca și

Ministerul Justiției este exponent al Statului.

apărare, pentru a casa hotărârea și a restitui cauza la rejudecare și, anume,

încălcarea competenței jurisdicționale la judecarea cauzei. În acest sens a

reiterat reținerea acestui motiv, dar soluția urmează a fi alta decât cea

solicitată de partea apelantă și, anume, procesul civil în această parte

urmează a fi încetat, deoarece cauza nu urmează a fi judecată de instanța

civilă în procedură civilă.

fond de respingere a acțiunii în partea pretenției de constatare a aplicării

ilegale și neconstituționale a arestului preventiv de către instanțele de

judecată naționale în privința sa, pe parcursul a 62 luni și 4 zile, în total 1912

zile în perioada 09 noiembrie 2010-12 ianuarie 2016, or, aceasta nu este

conformă cadrului legal, situația și concluziile fiind expuse anterior. Instanța

civilă nu putea examina în fond pretenția respectivă, deoarece nu ține de

competența sa, procesul civil în această privință urmând a fi încetat.

rezultat al aplicării ilegale și neconstituționale a arestului preventiv de

instanțele de judecată naționale în privința sa, pe parcursul a 62 luni și 4 zile,

în total 1912 zile în perioada 09 noiembrie 2010-12 ianuarie 2016, cum și a

4

cerinței de compensare a cheltuielilor de judecată suportate în cadrul actualei

cauze civile, instanța de apel a apreciat corectitudinea soluției date de

instanța de fond, deoarece la moment nu există un act judecătoresc emis sau

adoptat de o instanță penală în acest sens.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Sivitski, reprezentat de avocatul Natalia Găină, a depus cerere de recurs

împotriva deciziei din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în prima instanță.

instanța de apel urmau din oficiu să atragă în calitate de intervenient

accesoriu sau copârât Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Cererea

înaintată urma să fie admisă integral ca fiind întemeiată

(2), (3), art. 5 alin.(1) din Legea nr 1545 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, art. 53 alin.(1) din Constituție,

art. 3, art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1) lit. a), art. 17, art. 5 din Codul

administrativ. Așadar, actul administrativ reprezintă manifestarea juridică

unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din partea unei

autorități publice în vederea organizării executării sau executării în concret

a legii. Actul administrativ, în sensul prezentei legi, este asimilat contractul

administrativ, precum și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

Drepturilor Omului garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre motivată

sub aspectul instituirii obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta

hotărârile adoptate din perspectiva unei analize ample a circumstanțelor

pricinii. Îndatorirea de a motiva coerent și unitar hotărârea sub aspectul

tuturor cererilor, fără a exista contradicții între motivare și dispozitiv,

constituie o garanție pențru justițiabili, în fața eventualului arbitrariu

judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a putea

exercita un eficient control judiciar.

alin.(1), (2), (3), art. 432 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, art. 20

alin. (1), (2) din Constituție.

Nicolae Daniliuc, a declarat recurs împotriva deciziei din 27 martie 2024 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere a pretențiilor formulate.

5

procurorii din Republica Moldova, începând cu anul 2010 și-au permis să fie

capturați și controlați politic de clanurile mafiotice din Republica Moldova,

faptul că judecătorii și procurorii din Republica Moldova fiind capturați și

controlați politic de clanurile mafiotice din Republica Moldova, au continuat

și continuă și în prezent să înfăptuiască justiția și să dețină funcții de

procurori în interesele acestor clanuri mafiotice în contradicție cu art. 116

din Constituția Republicii Moldova și cu art. 6 din Convenția Europeană

pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

de constatarea aplicării ilegale și neconstituționale a arestului preventiv de

către instanțele de judecată naționale pe parcursul a 62 luni și 4 zile ( în total

1912 zile) în perioada 09 noiembrie 2010-12 ianuarie 2016, din motiv că o

astfel de pretenție nu poate fi judecată în procedură civilă, dar urmează a fi

examinate de către instanța penală. În context și-a exprimat dezacordul cu

această constatare.

cu certitudine că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciul cauzat prin

aplicarea ilegală și anticonstituțională, contrar prevederilor art. 25 din

Constituției Republicii Moldova, în privința persoanei a arestului preventiv.

Instanța de apel a interpretat eronat și a aplicat greșit normele de drept, nu a

aplicat legea care urma să fie aplicată.

prin încetarea procesului civil în partea ce ține de constatarea aplicării ilegale

și neconstituționale a arestului preventiv de către instanțele de judecată

naționale, în condițiile în care hotărârea instanței de fond din 02 februarie

2023 nu a fost contestată de alți participanți la proces, instanța de apel i-a

creat o situație mai dificilă în propria cale de atac.

al Republicii Moldova cu speța dată. Reclamantul formulează pretențiile,

doar reclamantul decide împotriva cui îndreaptă pretențiile formulate, invocă

circumstanțele de drept în susținerea acestora. Nu este de competența

instanțelor de judecată să decidă ce fel de pretenții formulează reclamantul,

împotriva cui le îndreaptă și care circumstanțe de drept invocă în susținerea

acestora. Este doar dreptul reclamantului.

Drepturilor Omului, articolul 14 din Pactul internațional cu privire la

drepturile civile și politice, art. 1, art. 5, art.6, art.41 din Convenția europeană

pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, art. 1 al

Primului Protocol adițional la Convenția europeană pentru apărarea

drepturilor omului și libertăților fundamentale, art. 1, art.4, art.7, art.8, art.20,

art.25 din Constituția Republicii Moldova, art. 19, art. 2006 din Codul civil,

art. 429 - 445 din Codul de procedură civilă.

6

intimaților copiile recursurilor declarate, creând astfel participanților la

proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs,

cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere

a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din

poșta electronică, anexate la materialele dosarului (f.d.184-185).

Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință la cererile de recurs,

solicitând declararea acestora inadmisibile.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Natalia Găină, și de Oleg Sivitski, inclusiv prin intermediul avocatului

Nicolae Daniliuc, vor fi examinate prin prisma temeiurilor stipulate în

redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie

2023.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

„(1) Recursul este admis dacă:

7

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1); c) persoana care a înaintat

recursul nu este în drept să-l declare.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 27

martie 2024. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

participanților la proces la 11 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice

a avocatului recurentului, Natalia Găină și avocatului Nicolae Daniliuc

(f.d.162). Astfel, recursurile sunt depuse în termen.

(1) și (2) din Codul de procedură civilă.

procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de

la 01 septembrie 2023).

interesele lui Oleg Sivitski, rezultă că s-a invocat prevederile art. 432 alin.

(1), (2) din Codul de procedură civilă, citate supra, fără a fi menționat expres

temeiul de drept în dezacord cu decizia instanței de apel.

intermediul avocatului Nicolae Daniliuc, nu a indicat expres niciun temei de

drept în sensul art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, în redacția

în vigoare la data declarării acestuia, însă a susținut că instanța de apel a

interpretat eronat și a aplicat greșit normele de drept, nu a aplicat legea care

urma să fie aplicată.

reprezentat de avocatul Natalia Găină, și în recursul declarat de Oleg

Sivitski, nu se încadrează în limitele stabilite de norma în vigoare la data

8

declarării recursului, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii

contestate. Mai mult, motivele invocate în cererea de recurs, în esență, sunt

similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora

instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor

legale.

repetată a situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or,

recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor

de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

civilă, instanța de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurile

menționate la art. 432 alin.(1) lit.d)–f) din Codul de procedură civilă, dacă

acestea au fost invocate și în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în

instanța de apel, nefiind stabilite la caz anumite încălcări ce ar fi fost comise

de instanța de apel.

constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există

limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza

Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

de Justiție concluzionează că recursurile declarate de Oleg Sivitski,

reprezentat de avocatul Natalia Găină, și de Oleg Sivitski, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursurilor și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit.

a), urmează a fi considerate inadmisibile.

intermediul avocatului Nicolae Daniliuc, și anume în partea semnării

9

acestuia de către avocatul Nicolae Daniliuc, acesta urmează a fi considerat

inadmisibil, ca fiind înaintat de persoana care nu este în drept să depună.

avocatul Nicolae Daniliuc în prezenta cauză civilă deține mandatul Seria MA

nr.1320796 din 06 decembrie 2021, cu împuternicirile consemnate pe

versoul acestuia, acordate de Oleg Sivitski (f.d.33).

semnat și de către Nicolae Daniliuc, în calitate de avocat a recurentului

(f.d.173-177).

2024, publicată pe pagina Uniunii Avocaților din Republica Moldova, anul

depunerii recursului inclusiv de către avocatul Nicolae Daniliuc (22 mai

2024) (f.d.173-177), rezultă că activitatea avocatului a fost încetată din 16

iulie 2024, conform art.14 alin. (1) lit. (b) din Legea nr.1260-XV din 19 iulie

2002 cu privire la avocatură (Ordinul MJ nr. 206 din 16.07.2024).

Daniliuc a fost încetată ulterior declarării recursului, însă din lista avocaților

cu drept de exercitare pentru anul 2023, publicată pe pagina Uniunii

Avocaților din Republica Moldova, se atestă că activitatea avocatului

Nicolae Daniliuc a fost suspendată din 31 ianuarie 2023, conform art. 13 alin.

(1), lit. e) din Legea nr.1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură

(Ordinul nr. 27-SG/UA/2023 din 31.01.2023).

Avocaților din Republica Moldova nr. UA/445/2023 din 15 iulie 2023,

parvenit la interpelarea instanței de apel din 11 iulie 2023 în prezenta cauză,

se informează că la 31 ianuarie 2023 prin ordinul Secretarului General al

UARM nr. 27-SG/UA/2023 în lista avocaților cu drept de exercitare pentru

anul 2023, s-a consemnat suspendarea activității de avocat a dlui Nicolae

Daniliuc în temeiul art. 13 alin. (1), lit. e) din Legea nr.1260-XV din 19 iulie

2002, începând cu 31 ianuarie 2023 până la achitarea integrală a restanței. S-

a comunicat că dl Nicolae Daniliuc nu are dreptul de a exercita profesia de

avocat (f.d.94).

supra, având în vedere suspendarea activității acestuia la acea perioadă, nu

era în drept să semneze recursul în calitate de avocat în numele lui Oleg

Sivitski. Astfel, recursul în partea semnării acestuia de către Nicolae

Daniliuc în calitate de avocat, este inadmisibil, ca fiind înaintat de o persoană

care nu este în drept să-l declare.

433 alin. (1) lit. a), c) 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

10

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibile recursurile declarate de avocatul Natalia Găină, în

interesele lui Oleg Sivitski și de Oleg Sivitski, inclusiv prin intermediul

avocatului Nicolae Daniliuc, împotriva deciziei din 27 martie 2024 a Curții

de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

11