2rac-107/23 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile recursului nu se incadreaza in temeiurile prevazute la art. 432 alin. 2-3 din CPC in vigoare pina la 01 septembrie 2023
2rac-107/23 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de către Societatea
cu Răspundere Limitată „Vofruct” SRL,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de
către Gospodăria Țărănească „Seliște-K” împotriva Societății cu Răspundere
Limitată „Vofruct” SRL privind încasarea datoriei,
împotriva deciziei din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2rac-107/23
PIGD 2-22065106-01-2rac-05062023)
Recursul nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432, alin. (2), alin. (3) din
Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), or, instanța
de apel a interpretat corect normele de drept material, iar aplicând normele
respective nu a extins normele juridice dincolo de ipotezele ei.
Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari, jud. I. Malanciuc
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila
03 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
către Societatea cu Răspundere Limitată „Vofruct” SRL,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 11 mai 2022, GȚ „Seliște-K” a depus cerere de chemare
în judecată împotriva SC „Vofruct” SRL prin care a solicitat încasarea sumei
de 169 500 lei cu titlu de datorie, a sumei de 14 459 lei în calitate de dobândă
de întârziere, a sumei de 5 519,82 lei cu titlu de taxă de stat și a cheltuielilor
de asistenta juridică în sumă de 5 000 lei.
În motivarea acțiunii reclamantul GȚ „Seliște-K” a invocat că, în
temeiul contractului din 19 octombrie 2020 (fără număr) și facturii fiscale
seria JJ nr.3215618 din 29 decembrie 2020, în calitate de furnizor GȚ
„Seliște-K”, a livrat marfa mere firmei SC „Vofruct” SRL, în calitate de
cumpărător, în sumă de 249 500 lei inclusiv TVA.
SC „Vofruct” SRL la 11 iunie 2021 a transferat o parte din datorie și
anume suma de 80 000 lei, iar restul sumei de 169 500 lei așa și nu au fost
transferați către GȚ „Seliște-K”.
În acest context societatea pârâtă nu și-a onorat obligațiunile de
achitare pentru marfa livrată de furnizor.
GȚ „Seliște-K” a afirmat că, prin reclamația din 08 octombrie 2021,
a solicitat de la societatea pârâtă stingerea datoriei, însă datoria nu a fost
achitată până în prezent. Ca urmare a imposibilității soluționării litigiului pe
cale amiabilă este nevoit de a se adresa în instanța de judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din 08 iulie
2022, s-a admis acțiunea privind încasarea datoriei. S-a încasat din contul
SC „Vofruct” SRL în beneficiul GȚ „Seliște-K”, suma de 169 500 lei cu
titlu de datorie, suma de 14 459 lei cu titlu dobândă de întârziere, suma de 5
000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică și suma de 5519,82 lei
cu titlu de cheltuieli de judecată.
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, la 02
august 2022, de către avocatul Iulian Timotin în interesele SC ”Vofruct”
SRL, solicitând casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Criuleni sediul
Dubăsari din 08 iulie 2022, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în cazul
respingerii cererii întru expedierea cauzei spre rejudecare, emiterea unei
1
decizii privind casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Criuleni sediul
Dubăsari din 08 iulie 2022.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 31 ianuarie 2023 a
respins cererea de apel depusă de avocatul Iulian Timotin, în interesele SC
„Vofruct” SRL, a menținut hotărârea Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari
din 08 iulie 2022, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată
depusă de GȚ „Seliște-K” împotriva SC „Vofruct” SRL privind încasarea
datoriei.
Instanța de apel, reținând prevederile art. 9, alin. (1), alin. (2), art. 10,
alin. (1), alin. (2), art. 774, alin. (1), art. 775, art. 776, art. 1108, alin. (1) din
Codul civil, precum și prevederile pct. 2.1 și pct. 7.12 ale contractului de
vânzare-cumpărare din 19 octombrie 2020 raportate la materialele cauzei a
concluzionat că cererea de chemare în judecată este întemeiată, deoarece,
deși SC „Vofruct” SRL și-a asumat obligația de a achita marfa furnizată
conform facturii fiscale eliberate, nu și-a onorat în volum deplin obligațiunile
astfel, acumulând o datorie în mărime de 16 9500 lei.
Cu referire la pretenția GȚ „Seliște-K” privind încasarea dobânzii de
întârziere, Curtea de Apel Chișinău a conchis că și aceasta este întemeiată
reieșind din prevederile art. 942, alin. (1), alin. (2) din Codul civil.
Totodată, instanța de apel a respins argumentele SC „Vofruct” SRL
precum că intimatul a livrat apelantului marfă neconformă și necalitativă,
netratată conform prevederilor legislației în vigoare, acțiuni pe care intimatul
în temeiul art.117-118 din Codul de procedură civilă, trebuie să demonstreze
că le-a făcut. Iar, în cazul în care marfa avea să corespundă calității - aceasta
nu avea să se altereze. La acest aspect instanța de apel a reține că, instanța
de fond a luat în considerare că SC „Vofruct” SRL a primit marfa, nu a
înaintat careva obiecții referitor la cantitatea și calitatea mărfii, și-a asumat
obligația de a achita pentru marfa furnizată conform facturii fiscale eliberate,
însă nu și-a onorat în volum deplin obligațiunile până în prezent.
La fel a respins argumentul că conform înțelegerii părților din luna
iunie, acestea au convenit la faptul că din 249 500,00 lei, să fie achitată doar
suma de 80 000,00 lei, deoarece vina pentru alterarea mărfii ar aparține în
întregime producătorului, din motiv că acestea sunt declarative, nefiind
confirmate prin careva probe.
Subsecvent instanța de apel, a reținut ca fiind întemeiate și pretențiile
cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, deoarece prin prisma art. 94,
alin. (1), art. 96, alin. (1) și alin (11), instanța de judecată obligă partea care
a pierdut procesul să recupereze părții care avut câștig de cauză cheltuielile
de judecată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
2
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs, SC „Vofruct”
SRL, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de
apel și a hotărârii instanței de fond cu remiterea cauzei la rejudecare sau
emiterea unei noi hotărâri.
În motivarea recursului SC „Vofruct” SRL a reiterat circumstanțele
de fapt indicate în cererea de apel, totodată a menționat că instanța de apel
nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a aplicat o lege care nu trebuia
să fie aplicată.
SC „Vofruct” SRL a susținut că nu a fost stipulat termenul limită
pentru efectuarea plății, la materialele dosarului lipsește certificatul
fitosanitar și declarațiile de conformitate a mărfii livrate.
Totodată a evidențiat că, deși, a primit marfa fără documentele
prevăzute în contract, a fost transmisă spre păstrare în depozitul frigorific,
iar când a fost deschis depozitul toată marfa avea nivel ridicat de alterare.
Mai mult nici la data depunerii acțiunii nu a prezentat certificatul fitosanitar,
certificatul de conformitate și/sau declarația de conformitate. Deci s-a
constatat că GȚ „Seliște-K” a livrat marfă neconformă și necalitativă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție) stipulează că:
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023) reglementează că:
„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.”
Art. 432, alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023) prevede că:
3
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a
aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată
neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii
sau analogia dreptului.”
Art. 432, alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023) statuează că:
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe
la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i
s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost
încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat
problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește
procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
Art. 432, alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023) stabilește că:
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, prevăzut la art. 434,
alin. (1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că
societatea recurentă a respectat acest termen, or, decizia recurată a fost
pronunțată la 31 ianuarie 2023 și expediată în adresa participanților la proces
în data de 17 februarie 2023. SC „Vofruct” SRL a depus recurs în data de 27
martie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 01 septembrie 2023.
Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 27
martie 2023.
Din analiza recursului declarat de către SC „Vofruct” SRL rezultă că,
recurenta a menționat dezacordul cu soluția adoptată, invocând temei de
admisibilitate a recursului prevederile indicate la art. 432, alin. (2) lit.a) și b)
din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că
societatea recurentă a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432,
4
alin. (2), lit. a) și lit. b) din Codul de procedură civilă, nu a stabilit că normele
aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele
respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică
sau invers.
Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432, alin. (3)
din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), nu a
stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe.
În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, completul de judecată menționează că recursul în cauză
conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de
către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, completul de judecată reține că argumentele invocate
de către SC „Vofruct” SRL, nu pot constitui temei de admisibilitate a
recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431, alin. (1), (2), art.
433, lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursului, art.440, alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de către Societatea cu
Răspundere Limitată „Vofruct” SRL, împotriva deciziei din data de 31
ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
5