3d-4/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Termenul de contestare a hotararii Plenului Colegiului Disciplinar.Termenul de examinare a contestatiei de catre CSM ca motiv invocat de nulitate
3d-4/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
H O T Ă R Â R E cu privire la acțiunea depusă de Serghei Papuha împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 431/27 din 10 octombrie 2023 cu privire la contestațiile împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, emise în privința judecătorului Serghei Papuha de la judecătoria Chișinău. (Dosarul nr. 3d-4/24 NR. PIGD 2-24007772-01-3d-17012024) Termenul de contestare a hotărârii Plenului Colegiului disciplinar.
Termenul de examinare a contestației de către Consiliul Superior al Magistraturii ca motiv invocat de nulitate 3 martie 2025 Textul corespunde originalului Examinând în ședință de judecată publică cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Papuha împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Ion Malanciuc, Președinte, Diana Stănilă, Oxana Parfeni, judecători, Veronica Gîscă, grefier constată următoarele:
ARGUMENTELE PĂRȚILOR
a) Argumentele reclamantului
La 17 ianuarie 2024, Serghei Papuha, reprezentat de avocatul Leșan Nicolae, a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 431/27 din 10 octombrie 2023 cu privire la contestațiile împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, emise în privința judecătorului Serghei Papuha de la judecătoria Chișinău.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 22 februarie 2021 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea Președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu (înregistrată cu nr. 117s-l88 p/m) prin care a solicitat examinarea acțiunilor/inacțiunilor judecătorului Serghei Papuha de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin prisma art. 4 alin. (l) lit. h) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor (dosar administrativ, Voi. I).
La 06 mai 2021, Consiliul Superior al Magistraturii a înregistrat cu nr.575 p/m sesizarea petiționarei Șchiopu Natalia privind acțiunile ilegale ale judecătorului din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha, raportate la tergiversarea examinării cauzei penale de învinuire a lui Istrati Ludmila și Dirijovschi Constantin de comitere a infracțiunii stabilite la art. 195 alin. (2) din Codul penal.
Prin încheierea din 21 ianuarie 2022, Plenul Colegiului disciplinar a dispus conexarea cauzelor disciplinare intentate în temeiul sesizării depuse de președintele Judecătoriei Chișinău, Țurcanu Radu, în baza sesizării vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, Ghenadie Pavliuc și sesizării depuse de Șchiopu Natalia în privința acțiunilor judecătorului Serghei 1 Papuha de la Judecătoria Chișinău, pentru examinare într-o singură procedură disciplinară.
În rezultatul examinării materialelor procedurii disciplinare, precum și a Rapoartelor Inspecției judiciare, în temeiul art. 36 alin. (1) lit. c) și 39 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Plenul Colegiului disciplinar prin Hotărârea nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022 a dispus încetarea procedurilor disciplinare intentate în temeiul sesizărilor depuse de Președintele Judecătoriei Chișinău și petiționarului Șchiopu Natalia în privința acțiunilor judecătorului Serghei Papuha de la Judecătoria Chișinău, din motiv că nu au fost comise abateri disciplinare.
La data de 10 mai 2022, inspectorul-Judecător al Inspecției judiciare Diana Ioniță a depus contestație împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, prin care a solicitat admiterea contestației și anularea Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar de încetare a procedurii disciplinare pornite în baza art. 4 alin. (1) lit. j) și p) din Legea nr.178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și adoptarea unei noi hotărâri de constatare a abaterii disciplinare și aplicare a uneia dintre sancțiunile prevăzute de art .6 din Legea precizată.
La data de 16 mai 2022 inspectorul-judecător Mariana Martalog a depus contestație împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, prin care a solicitat admiterea contestației și anularea Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar de încetare a procedurii disciplinare pornite în baza art. 4 alin. (1) lit. h) din Legea nr.178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și adoptarea unei noi hotărâri de constatare a abaterii disciplinare și aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de art. 6 din Lege.
La data de 25 mai 2022 Natalia Șchiopu a depus contestație împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, prin care a solicitat admiterea contestației și anularea Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar de încetare a procedurii disciplinare.
La data de 10 octombrie 2023 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, examinând contestațiile depuse de Inspector Judecător al Inspecției judiciare Diana Ioniță, inspectorul-judecător Mariana Martalog și petiționara Natalia Șchiopu a emis hotărârea nr. 431/27 prin care a dispus: Se respinge contestația depusă de petiționarul Șchiopu Natalia împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022 emise în privința judecătorului Serghei Papuha de la Judecătoria Chișinău, ca fiind depusă tardiv. Se admite integral contestația depusă de inspectorul judecător Mariana Martalog și în parte contestația depusă de Diana Ioniță, împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022 prin care s-a încetat cauza disciplinară 2 pornită în temeiul art. 4 alin.(1) lit. h) și art.4 alin.(1) lit.j) al Legii nr.178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Se anulează Hotărârea Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022 de încetare a cauzei disciplinare în partea în care a fost încetată procedura cu privire la abaterile prevăzute de art. 4 alin.(1) lit. h) și lit. j) ale Legii nr.178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor în privința judecătorului din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha. Se adoptă o nouă Hotărâre prin care se constată comiterea de judecătorul Serghei Papuha a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 4 alin.(1) lit. h) și lit. j) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Se aplică sancțiunea disciplinară sub formă de „mustrare” pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Se încetează procedura disciplinară intentată în temeiul art.4 alin.(1) lit. h) al Legii nr.178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru atragerea la răspundere disciplinară. Se dispune evaluarea extraordinară a performanțelor judecătorului Serghei Papuha de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.
Serghei Papuha, a invocat că a fost încălcat termenul de examinare a contestațiilor înaintate de inspectorul-Judecător al Inspecției judiciare Diana Ioniță, inspectorul-judecător Mariana Martalog și petiționara Natalia Șchiopu împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, precizând în acest sens că prima ședință de examinare contestațiilor a fost numită pentru data de 05 septembrie 2023.
Având în vedere cele expuse mai sus, Serghei Papuha a indicat că, corespunzător, fiind constatat cert, că Consiliul Superior al Magistraturii a încălcat termenul de examinare a contestațiilor împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, se deduce că, hotărârea din 10 octombrie 2023 nr. 431/27 este afectată de vicii de legalitate și urmează a fi anulată de instanța de judecată.
Totodată, prin hotărârea contestată în acțiunile judecătorului Serghei Papuha s-a invocat comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. j) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, și anume manifestate prin îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiunilor de serviciu, expres derivate din prevederile procesual-penale indicare supra ( art. 1, alin. (2), art. 20, art. 319, art. 320 alin. (3), art. 321 alin. (5), art. 322 alin. (3) CPP, la examinarea cauzei penale de învinuire a lui Istrati Ludmila și Dirijovschi Constantin de comiterea infracțiunii stabilite la art. 195 alin. (2) din Cod Penal.
Subliniază că, în motivarea hotărârii contestate, s-a indicat că în acțiunile judecătorului Serghei Papuha se conturează existența elementelor constitutive ale 3 componenței abaterilor disciplinare, sub aspectul art. 4 alin. (1) lit. j) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. La caz, în calitate de președinte al ședințelor de judecată a cauzei penale menționate supra, nu a întreprins toate măsurile în vederea examinării acesteia în termeni rezonabili, iar ca urmare, amânările ședințelor numite au continuat nejustificat
Menționează că, la interpretarea acestor abateri trebuie să se țină cont de jurisprudența Curții Constituționale a Republicii Moldova. Astfel, Curtea subliniază că procedura de sancționare a judecătorului urmează a fi realizată în strictă conformitate cu Constituția și prevederile legale. Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de instanță disciplinară, pentru a reține în sarcina judecătorului săvârșirea unei abateri disciplinare, trebuie să stabilească dacă sânt întrunite elementele constitutive ale acesteia, respectiv latura obiectivă și subiectivă. În lipsa unuia dintre aceste elemente constitutive abaterea disciplinară nu subzista și, deci, nu poate fi angajată răspunderea disciplinară a judecătorului. (Hotărârea Curții Constituționale nr. 28 din 14 decembrie 2010, par. 6; Hotărârea Curții Constituționale nr.12 din 7 iunie 2011, par. 8).
Consideră că Consiliul Superior al Magistraturii a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare în privința reclamantului într-un mod arbitrar, fără a constata cu certitudine existenta uneia din cele două forme de vinovăție, stabilite expres de legiuitor pentru fiecare faptă imputată, și anume dacă acestea au fost săvârșite cu intenție sau din neglijență gravă. La caz, Serghei Papuha, în calitate de judecător și președinte al ședințelor de judecată, în cauza penală de învinuire a lui Istrati Ludmila și Dirijovschi Constantin de comiterea infracțiunii stabilite la art. 195 alin. (2) din Cod Penal a luat toate măsurile în vederea examinării cauzei penale în termenul prevăzut de lege, inclusiv a informat în repetate rânduri procurorul ierarhic superior despre neprezentarea în ședință a procurorului și nici una dintre acestea nu a fost soluționată, însă circumstanțele tergiversării examinării cauzei respective nu au fost generate din motive imputabile. Or, majoritatea ședințelor de judecată au fost amânate din lipsa tuturor părților sau anumitor părți la proces, precum și situația pandemică creată, care a impus un regim special de activitate a instanțelor de judecată.
Totodată, a remarcat că, mai mult ca atât, este necesar de a remarca că, potrivit art. 20 alin. (2) și (5) din Cod de procedură penală, în vigoare la data înaintării sesizării de petiționara Șchiopu Natalia, criteriile de apreciere a termenului rezonabil de soluționare a cauzei penale sânt: 1) complexitatea cazului; 2) comportamentul participanților la proces; 3) conduita organului de urmărire penală și a instanței de judecată; 3/1) importanța procesului pentru cel interesat; 4) vârsta de până la 18 ani a victimei. 4
Or, în situația în care, la efectuarea urmăririi penale sau la judecarea unei cauze concrete, există pericolul încălcării termenului rezonabil, participanții la proces pot adresa judecătorului de instrucție sau, după caz, instanței care judecă în fond cauza o cerere privind accelerarea urmăririi penale sau a procedurii de judecare a cauzei. Examinarea cererii se face în absența părților, în termen de 5 zile lucrătoare, de către judecătorul de instrucție sau, după caz, de către un alt judecător sau de un alt complet de judecată decât cel care examinează cauza.
Or, la caz, nu s-a stabilit vreo hotărâre judecătorească prin care să fie constatată încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de Legea nr. 87 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Notează că, nu poate fi reținută în sarcina reclamantului săvârșirea abaterilor disciplinare imputate, în lipsa laturii subiective, adică a vinovăției judecătorului de încălcarea prevederilor art. 1, alin. (2), art. 20, art. 319, art. 320 alin. (3), art. 321 alin. (5), art. 322 alin. (3) Cod de procedură penală, precum și de neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere sau necorespunzătoare a unei obligații de serviciu, fără o justificare rezonabilă, dacă aceasta a afectat în mod direct drepturile participanților la proces sau ale altor persoane, în calitatea sa de judecător.
În această ordine de idei, a reiterat că, pentru a fi antrenată răspunderea disciplinară a unui judecător este necesar să existe o conduită ilicită a acestuia, de încălcare a obligațiilor de serviciu sau a normelor de conduită stabilite prin legi și regulamente, să existe o legătură de cauzalitate între fapta comisă și valoarea socială lezată, iar această faptă să fie comisă cu vinovăție, fie sub forma intenției, fie a neglijenței grave.
A notat că, motivarea hotărârii contestate nu se conțin motive de fapt și de drept care ar justifica concluziile Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a demonstrat sau s-a probat vinovăția reclamantului în săvârșirea faptelor disciplinare imputate, conform prevederilor art. 118 și 119 Cod administrativ. Or, pentru a fi antrenată răspunderea disciplinară a unui judecător este necesar să existe o conduită ilicită a acestuia, de încălcare a obligațiilor de serviciu sau a normelor juridice, să existe o legătură de cauzalitate între fapta comisă și valoarea socială lezată, iar această faptă să fie comisă cu vinovăție, fie sub forma intenției, fie din neglijență gravă, ceea ce la caz lipsește.
În același timp, consideră că Consiliul Superior al Magistraturii a emis un act administrativ ilegal, or, în sensul art. 21 din Codul administrativ, Consiliul trebuia să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative, trebuia să-și 5 exercite atribuțiile legale conform scopului pentru care acestea au fost reglementate și nu era în drept să dispună limitarea exercitării drepturilor și a libertăților reclamantului, în baza unei legi care nu era în vigoare la data înaintării sesizărilor Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcan și petiționarei Natalia Șchiopu.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. art. 27 alin. (1), 81 Cod Procedură Civilă al RM, art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1) lit. a), art. 20, art. 21, art. 44, art. 93, art. 189, art. 191 alin. (5), 206, alin. (1), lit. a), 211-212 al Codului administrativ, art. 3, 4, 34 alin.(5), art. 39 alin. (1), (2), 40 alin.(i) din Legea nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, art. 1, art. 21 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului și art. 116 din Constituție b) Argumentele Pârâtului
La 28 februarie 2024 Consiliul Superior al Magistraturii a depus referință la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Papuha împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 431/27 din 10 octombrie 2023 cu privire la contestațiile împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, emise în privința judecătorului Serghei Papuha de la judecătoria Chișinău, solicitând a fi respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Papuha Serghei împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 431/27 din 10 octombrie 2023.
În motivarea referinței a indicat că, Consiliul Superior al Magistraturii califică pretențiile înaintate în cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiate, invocând în acest sens următoarele raționamente.
A notat că, reclamantul Papuha Serghei și-a exprimat dezacordul cu hotărârea emisă la data de 10 octombrie 2023 invocând mai multe argumente, pe care Consiliul le apreciază ca fiind nefondate și care nu pot constitui temei de anulare a hotărârii, obiect al contestării.
Astfel cu referire la argumentul precum că, „contrar prevederilor legii Plenul CSM a examinat și a admis contestația și a aplicat sancțiuni disciplinare în baza contestației depuse peste termenul prevăzut la art. 39 alin. (1) din Legea nr. 178/2014”, Consiliul menționează că, legea cu privire la răspunderea disciplinară prevede în mod expres că, hotărârile Colegiului disciplinar pot fi contestate la Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Colegiului, de către persoanele care au depus sesizarea, Inspecția judiciară sau judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 15 zile de la data primirii copiei hotărârii motivate. Din hotărârea contestată rezultă că, inspectorilorilor-judecători Martalog Mariana și 6 Diana Ioniță, Hotărârea Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022 le-a fost adusă la cunoștință contrasemnătură (fiind omisă indicarea datei). Din materialele procedurii disciplinare rezultă însă că, hotărârea Colegiului disciplinar nr. 1/1, a fost adusă la cunoștință inspectorilor-judecători contrasemnătură la data de 3 mai 2022 (f.d. 31 Vol. III dosar administrativ). Respectiv, Plenul CSM întemeiat a conchis că, contestațiile inspectorilor- judecători Mariana Martalog (din 17 mai 2022) și Diana Ioniță (din 10 mai 2022) au fost depuse în termen stabilit de lege, fiind dispusă examinarea lor în fond.
Notează că, lipsit de relevanță este și argumentul reclamantului cu referire la faptul că hotărârea Plenului CSM este afectată de vicii de legalitate și urmează a fi anulată de instanță, deoarece a fost încălcat termenul de examinare a contestațiilor înaintate de inspectorul- judecător al Inspecției judiciare Diana Ioniță, inspectorul- judecător Mariana Martalog și petiționara Șchiopu Natalia.
În acest sens, Consiliul comunică, că, începând cu 7 aprilie 2022 a fost exclusă competența Consiliului Superior al Magistraturii de a adopta hotărâri care rezultă din atribuțiile prevăzute de art. 123 și 136 alin. (2) din Constituție, printre care și aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători. Despre acest fapt, toți participanții au fost informați.
Subliniază că, din luna mai 2023 CSM are o nouă componență cu mandat deplin, care odată fiind formată a preluat toate atribuțiile prevăzute de Constituție și Legea cu privire al Consiliul Superior al Magistraturii, fiind stabilită astfel, cu toate restanțele, o sarcină extrem de voluminoasă. Consiliul relevă că, doar în materia disciplinară, potrivit raportului Colegiului disciplinar pentru anul 2023 (pag 17 https://www.csm.md/files/RAPOARTE/2023/RaportCD2023.pdf ), doar pentru anul 2022 restante au fost 39 contestații împotriva hotărârilor Colegiului Disciplinar depuse de petiționari, inspectori- judecători și judecători. Respectiv, odată preluat mandatul deplin, membri CSM au purces la examinarea contestațiilor ținându-se cont deopotrivă și de alte chestiuni care nu sufereau amânare (deblocarea situației la CSJ prin organizarea transferului temporar, organizarea concursului de judecător la Curtea Constituțională, diverse demersuri parvenite de la instituțiile de stat, cereri din partea judecătorilor, alte contestații disciplinare etc.). Mai mult, încălcarea termenului de examinare a contestațiilor înaintate de inspectorul-judecător al Inspecției judiciare Diana Ioniță, inspectorul-judecător Mariana Martalog și petiționara Șchiopu Natalia, în nici un mod nu poate influenta legalitatea hotărârii contestate. Din considerentele enunțate, Consiliul consideră că, argumentul invocat de reclamant în acest sens, nu poate fi reținut.
Referitor la criticile formulate de reclamant în privința soluției Consiliului privind constatarea abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. j) din legea 7 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare, Consiliul își menține poziția expusă în hotărârea contestată. Or, în cuprinsul acestuia sunt descrise detaliat motivele de fapt și de drept care au stat la baza deciziei, care sunt susținute de înscrisurile care se regăsesc la materiale procedurii disciplinare. Consiliul atrage atenția că, nici în cadrul examinării contestațiilor în Plenul CSM, nici la cererea de chemare în judecată judecătorul nu a prezentat nici un argument și nici o probă care să combată cele constatate de Inspecția Judiciară. Astfel consideră că, Plenul CSM întemeiat a constatat comiterea de către judecătorul/reclamant a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. j) din Legea 178/2014, care se manifestă prin îndeplinirea necorespunzătoare de către magistratul Papuha Serghei a obligațiunilor de serviciu, expres derivate din prevederile procesual- penale indicate supra (art. 1 alin. (2), art. 20, art. 319, art. 320 alin. (3), art. 321 alin. (5), art. 322 alin. (3) CPP). Mai mult ca atât, în lipsa unor argumente justificative din partea judecătorului, Plenul CSM a constatat indubitabil că magistratul, în calitate de președinte al ședințelor de judecată a cauzei menționate supra, nu a întreprins toate măsurile în vederea examinării acesteia în termene rezonabile, iar ca urmare, amânările ședințelor numite au continuat nejustificat.
Urmează a fi respins și argumentul precum că, legea nr. 147 din 9 iunie 2023 privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor (în baza căruia s- a dispus evaluarea extraordinară a performanțelor judecătorului) nu era în vigoare la data înaintării sesizărilor și nu este aplicabilă în speță. Sub un prim aspect, Consiliul precizează că, reieșind din prevederile art. 6 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară, dispunerea evaluării extraordinare a performanțelor judecătorului nu se încadrează în categoria sancțiunilor disciplinare (pentru a se ține cont de legea în vigoare la momentul comiterii sancțiunii), ci reprezintă o prerogativă/competență a CSM (inițiere inclusiv din oficiu) pe care Consiliul a considerat-o oportună de a o dispune dat fiind circumstanțele cauzei (motivele exacte au fost expuse în hotărârea contestată). Respectiv, anulând hotărârea Colegiului disciplinar prin care a fost încetată procedura disciplinară și adoptând o nouă hotărâre prin care judecătorul a fost sancționat cu mustrare pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, pentru motivele expuse în hotărâre, Consiliul a dispus și evaluarea extraordinară a judecătorului Papuha Serghei, aplicând legea nr. 147 din 09 iunie 2023, legea care era în vigoare la momentul adoptării hotărârii de sancționare.
Astfel, Generalizând circumstanțele descrise în coraport cu normele legale aplicabile speței, Consiliul învederează despre necesitatea adoptării unei soluții de respingere ca neîntemeiată a acțiunii depuse de reclamantul Papuha Serghei. 8
ARGUMENTELE PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚA DE JUDECATĂ
34. În ședința de judecată, reclamantul Papuha Serghei, nu s-a prezentat, procedura de citare legală a fost executată.
Reprezentatul pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii - Olesea Ciobanu, în ședința de judecată a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
36. Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.”
Art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ: „Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sânt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)–e).”
Art. 219 lin. (1) din Codul administrativ: „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”
Art. 93 din Codul administrativ: „Fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la prevederile alin.(1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări suplimentare sau derogatorii sînt admisibile doar în baza prevederilor legale.”
Art. 3 din Legea nr. 178 din 25.07.2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor: „Judecătorii răspund disciplinar pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de prezenta lege. Încălcarea prevederilor altor acte normative atrage răspunderea disciplinară numai în cazurile în care fapta constituie o abatere disciplinară în conformitate cu art.4.”
Art. 4 alin. (1) din Legea nr. 178 din 25.07.2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor (în vigoare la data relevantă speței): „(1) Constituie abatere disciplinară: a) nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci cînd judecătorul știe sau trebuia să știe că există una dintre circumstanțele prevăzute de lege pentru abținerea sa, precum și formularea de declarații repetate și nejustificate de abținere în aceeași cauză, care are ca efect tergiversarea examinării cauzei; b) aplicarea în mod intenționat, cu rea-voință sau aplicarea repetată din neglijență gravă a legislației contrar practicii judiciare uniforme; 9 c) acțiunile judecătorului în procesul de înfăptuire a justiției care fac dovada incompetenței profesionale grave și evidente; d) imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiției a altui judecător; e) intervențiile ilegale sau exploatarea poziției de judecător în raport cu alte autorități, instituții sau funcționari fie pentru soluționarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale altor persoane, fie în scopul obținerii de foloase necuvenite; f) nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter, precum și a altor informații confidențiale de care a luat cunoștință în exercitarea funcției, în condițiile legii; g) încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărîrilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces; h) absențele nemotivate de la serviciu, întîrzierea ori plecarea fără motive obiective de la serviciu, dacă aceasta a afectat activitatea instanței; i) încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției; j) neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întîrziere, imputabilă judecătorului, a unei obligații de serviciu; k) atitudinea nedemnă în procesul de înfăptuire a justiției față de colegi, avocați, experți, martori sau alte persoane; l) încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilitățile, interdicțiile și restricțiile de serviciu care îi privesc pe judecători; m) comiterea unei fapte care întrunește elementele unei infracțiuni sau contravenții, dacă aceasta a adus atingere prestigiului justiției; m1) nerespectarea prevederilor art.7 alin.(2) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale; n) obstrucționarea, prin orice mijloace, a activității inspectorilor-judecători; o) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărîrilor judecătorești ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de judecător; p) alte manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în afara acestora. (2) Constituie abatere disciplinară comisă de președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întîrziere sau necorespunzătoare, din motive imputabile acestora, a atribuțiilor stabilite de articolul 161 din Legea nr.514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească și dacă aceasta a afectat activitatea instanței.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
42. În privința admisibilității acțiunii în contenciosul administrativ Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Conform art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ este condiționată inter alia de revendicarea de către reclamanți a încălcării unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice. La caz, aceste condiții de încălcare a unui 10 drept prin activitatea administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii sunt întrunite.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, reclamantul a utilizat corect tipul acțiunii în contestare, conform art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ pentru revendicarea drepturilor sale, or reclamantul prin acțiunea sa solicită anularea actului administrativ individual defavorabil.
De asemenea, acțiunea în contencios administrativ este înaintată de reclamantul Papuha Serghei la instanța competentă jurisdicțional și teritorial. Or, în conformitate cu prevederile art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor.
Potrivit, art. 209 alin. (1) din Codul administrativ prevede că, acțiunea în contestare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.
Art. 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr. 947 din 19.07.1996, prevede că, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate de orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia.
Astfel, din materialele cauzei rezultă că la 19 decembrie 2023 a fost remisă în adresa reclamantului Papuha Serghei copia hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 431/27 din 10 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice, (f. d. 152 dosarul administrativ, vol.III), acțiunea fiind depusă la 17 ianuarie 2024, astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, acțiunea este depusă în termen.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, la caz, motive de inadmisibilitate a prezentei acțiuni, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) din Codul administrativ nu sunt, deci acțiunea este admisibilă și urmează a fi examinată în fond.
În privința netemeiniciei acțiunii în contenciosul administrativ Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
În cadrul dezbaterilor judiciare, din analiza probelor administrate în conformitate cu legea, s-a stabilit cu certitudine următoarele fapte.
La 22 februarie 2021 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea Președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu (înregistrată cu nr. 117s-l88 p/m) prin care solicită examinarea acțiunilor/inacțiunilor judecătorului Serghei Papuha de la Judecătoria Chișinău, 11 sediul Ciocana, prin prisma art. 4 alin. (l) lit. h) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor (dosar administrativ, Vol. I).
La 6 mai 2021, Consiliul Superior al Magistraturii a înregistrat cu nr.575 p/m sesizarea petiționarei Șchiopu Natalia privind acțiunile ilegale ale judecătorului din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Serghei Papuha, raportate la tergiversarea examinării cauzei penale de învinuire a lui Istrati Ludmila și Dirijovschi Constantin de comiterea infracțiunii stabilite la art. 195 alin. (2) din Codul penal (dosar administrativ Vol. II). în conformitate cu art. 21 al Legii nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, sesizările menționate supra au fost transmise spre verificare Inspecției judiciare.
La 20 mai 2021 de către inspectorul - judecător Martalog Mariana a fost întocmit raportul (pe marginea sesizării nr. 117s-188p/m) potrivit căruia Inspecția judiciară a reținut bănuiala rezonabilă că, în acțiunile judecătorului din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Papuha Serghei se atestă elementele abaterilor disciplinare stabilite la art. 4 alin.(l) lit. h) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor (dosar administrativ Vol. I), iar conform raportului întocmit (pe marginea sesizării nr. 343s-575 p/m) de către inspectorul - judecător Diana Ioniță din 28 iulie 2021, în acțiunile aceluiași judecător se atestă elementele abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. j) și p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor (dosar administrativ Vol. II).
Rapoartele Inspecției judiciare, împreună cu materialele relevante au fost remise Colegiului disciplinar, pentru examinare prin prisma art. 26 alin. (1) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.
În rezultatul examinării materialelor procedurii disciplinare, precum și a rapoartelor Inspecției judiciare, în temeiul art. 36 alin. (1) lit. c) și 39 alin. (1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Plenul Colegiului disciplinar prin Hotărârea nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022 a dispus încetarea procedurilor disciplinare intentate în temeiul sesizărilor depuse de Președintele Judecătoriei Chișinău și petiționarului Șchiopu Natalia în privința acțiunilor judecătorului Serghei Papuha de la Judecătoria Chișinău, din motiv că nu au fost comise abateri disciplinare (dosar administrativ Vol. III).
Hotărârea Plenului Colegiului disciplinar a fost adusă la cunoștință petiționarilor, judecătorului vizat și reprezentanților acestuia, dar și inspectorilor- judecători după cum urmează: petiționarei Șchiopu Natalia i-a fost expediată hotărârea cu scrisoare recomandată, fiind recepționată de către aceasta la 4 mai 2022, fapt confirmat prin semnătura de pe avizul de recepție; judecătorului Papuha Serghei și președintelui Judecătoriei Chișinău-prin intermediul poștei electronice, fiind confirmată recepționarea; reprezentanților judecătorului avocatul Suveica (Dodi) Ariadna și avocatul Afanas Marin, prin intermediul 12 scrisorilor recomandate, dar și prin intermediul poștei electronice, iar inspectorilor - judecători Martalog Mariana și Ioniță Diana, hotărârea a fost transmisă contrasemnătură la 3 mai 2022.
La 10 mai 2022, inspectorul-judecător al Inspecției judiciare Diana Ioniță a depus o contestație împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, prin care a solicitat admiterea contestației și anularea Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar de încetare a procedurii disciplinare pornite în baza art. 4 alin. (1) lit. j) și p) din Legea nr.178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și adoptarea unei noi hotărâri de constatare a abaterii disciplinare și aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de art. 6 din Legea precitată.
La 17 mai 2022 inspectorul-judecător Mariana Martalog a depus contestație împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, prin care a solicitat admiterea contestației și anularea Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar de încetare a procedurii disciplinare pornite în baza art. 4 alin.(l) lit. h) din Legea nr.178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și adoptarea unei noi hotărâri de constatare a abaterii disciplinare și aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de art.6 din Lege.
La 25 mai 2022 Natalia Șchiopu a depus contestație împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, prin care a solicitat admiterea contestației și anularea Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar de încetare a procedurii disciplinare.
Plenul CSM a stabilit că, contestațiile împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar 1/1 din 21 ianuarie 2022, depuse de inspectorul- judecător al Inspecției judiciare Diana Ioniță la 10 mai 2022 și de către inspectorul- judecător al Inspecției judiciare Mariana Martalog la data de 17 mai 2022, se încadrează în termenul stabilit de art. 39 alin. (1), Legea nr. 178/2014, motiv pentru care au fost examinate în fond.
Totodată, contestația depusă de Natalia Șchiopu împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, a fost înregistrată la CSM la 25 mai 2022, peste termenul stabilit de art. 39 alin. (1), Legea nr. 178/2014. Prin urmare, contestația depusă de N. Șchiopu a fost respinsă ca tardivă.
Chestiunea cu referire la contestațiile depuse împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, emise în privința judecătorului Serghei Papuha de la Judecătoria Chișinău, a fost inclusă spre examinare pe agenda mai multor ședințe după cum urmează: 5 septembrie 2023 (potrivit extrasului din procesul- verbal ședința a avut loc, fiind amânată deliberarea și pronunțarea); 12 septembrie 2023 (potrivit extrasului din procesul- verbal, ședința a fost amânată la cererea judecătorului Papuha Serghei); 3 octombrie 2023 (conform extrasului din procesul- verbal a fost dispusă reluarea examinării chestiunii și a fost oferită posibilitatea judecătorului de a da explicații pe 13 marginea argumentelor invocate în contestații); 10 octombrie 2023 - deliberarea și pronunțarea hotărârii (dosar administrativ vol. III).
La 10 octombrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 431/27 din 10 octombrie 2023 prin care a respins contestația depusă de petiționarul Șchiopu Natalia împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022 ca fiind depusă tardiv. Totodată, a admis contestația depusă de inspectorul-judecător Mariana Martalog și în parte contestația depusă de Diana Ioniță împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, prin care s-a încetat cauza disciplinară pornită în temeiul art. 4 alin. (1) lit. h ), art. 4 alin.(l) lit. j) și art.4 alin.(l) lit. p) al Legii nr.178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor anulând în acest sens Hotărârea Colegiului disciplinar și a adoptat o nouă Hotărâre prin care a constatat abaterea disciplinară, prevăzută de art.4 alin.(l) lit. h) și lit. j) al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, comisă de judecătorul Serghei Papuha și a aplicat sancțiunea disciplinară sub formă de „mustrare” pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art.4 alin. (l) lit. j) și a încetat procedura disciplinară intentată în temeiul art. 4 alin. (l) lit. h) al Legii nominalizate în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru atragerea la răspundere disciplinară. Totodată, s-a dispus evaluarea extraordinară a performanțelor judecătorului Serghei Papuha de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.
Nefiind de acord cu hotărârea nominalizată, judecătorul a înaintat acțiune în contencios administrativ prin care a solicitat anularea acesteia.
Din analiza cererii de chemare în judecată depuse de către Serghei Papuha se desprinde că, ultimul solicită anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii din 10 octombrie 2023 nr. 431/27 cu privire la contestațiile împotriva Hotărârii Plenului Colegiul Disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, emise în privința judecătorului Serghei Papuha de la Judecătoria Chișinău, prin care s-a admis contestația înaintată de inspector judecător Mariana Martolog și în parte contestația înaintată de inspectorul judecător Diana Ioniță.
Completul de judecată, analizând cererea de chemare în judecată reține, că reclamantul în argumentarea pretențiilor solicitate a invocat următoarele aspecte și anume că, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii la examinarea cauzei disciplinare a încălcat termenul de examinare a contestațiilor împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, fiind afectată de vicii de legalitate și urmează a fi anulată de instanța de judecată.
Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție, nu poate reține acest aspect ca temei de anulare a hotărârii contestate, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 39 alin. (1) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, hotărârile colegiului disciplinar pot fi contestate la Consiliul Superior al Magistraturii, prin 14 intermediul colegiului, de către persoanele care au depus sesizarea, inspecția judiciară sau judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 15 zile de la data primirii copiei hotărârii motivate. Termenul de 15 zile este un termen de decădere. La expirarea acestui termen, hotărârile necontestate ale colegiului disciplinar devin irevocabile.
Colegiul disciplinar poate hotărî încetarea procedurii disciplinare în cazul revocării sesizării depuse, când părțile nu insistă la examinarea sesizării pe fond, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 19 alin. (4).
Prin urmare, reieșind din normele de drept menționate Completul Curții Supreme de Justiție reține că, legea cu privire la răspunderea disciplinară prevede în mod expres că, hotărârile Colegiului disciplinar pot fi contestate la Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Colegiului, de către persoanele care au depus sesizarea, Inspecția judiciară sau judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 15 zile de la data primirii copiei hotărârii motivate. Din hotărârea contestată rezultă că, inspectorilor- judecători Martalog Mariana și Diana Ioniță, Hotărârea Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022 le-a fost adusă la cunoștință contrasemnătură (fiind omisă indicarea datei). Din materialele procedurii disciplinare rezultă însă că, hotărârea Colegiului disciplinar nr. 1/1, a fost adusă la cunoștință inspectorilor- judecători contrasemnătură la data de 3 mai 2022 (f. d. 31 Vol. III dosar administrativ). Respectiv, Plenul CSM întemeiat a conchis că, contestațiile inspectorilor-judecători Mariana Martalog (din 17 mai 2022) și Diana Ioniță (din 10 mai 2022) au fost depuse în termen stabilit de lege, fiind dispusă examinarea lor în fond.
Totodată, completul de judecată reține că procedura disciplinară nu este de natură strict particulară, ci se desfășoară în temeiul unui regim juridic de interes public, care urmărește garantarea integrității și responsabilității în exercitarea funcției de judecător, precum și menținerea încrederii publice în sistemul de justiție.
În ceea ce privește criticile reclamantului în privința soluției Consiliului privind constatarea abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. j) din legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare, completul de judecată constată că această critică este neîntemeiată, din următoarele considerente.
Or, în cuprinsul acestuia sunt descrise detaliat motivele de fapt și de drept care au stat la baza deciziei, care sunt susținute de înscrisurile care se regăsesc la materiale procedurii disciplinare.
Astfel, contrat afirmațiilor reclamantului, hotărârea contestată cuprinde o motivare corespunzătoare, în conformitate cu art. 118 din Codul administrativ, în concret Consiliul Superior al Magistraturii a reținut că, în cadrul examinării contestațiilor în Plenul CSM, judecătorul nu a prezentat niciun argument și nici o probă care să combată cele constatate de Inspecția Judiciară. 15
Astfel, din materialele procedurii disciplinare Consiliul Superior al Magistraturii a constatat comiterea de către judecătorul/reclamant a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. j) din Legea 178/2014, care se manifestă prin îndeplinirea necorespunzătoare de către magistratul Papuha Serghei a obligațiunilor de serviciu, expres derivate din prevederile procesual- penale indicate supra (art. 1 alin. (2), art. 20, art. 319, art. 320 alin. (3), art. 321 alin. (5), art. 322 alin. (3) CPP). Mai mult ca atât, în lipsa unor argumente justificative din partea judecătorului, Plenul CSM a constatat indubitabil că magistratul, în calitate de președinte al ședințelor de judecată a cauzei menționate supra, nu a întreprins toate măsurile în vederea examinării acesteia în termene rezonabile, iar ca urmare, amânările ședințelor numite au continuat nejustificat.
La concret, potrivit probatoriului procedurii disciplinare CSM a constatat că, prin acțiunile sale Seghei Papuha a admis abaterea disciplinară prevăzută de art. 4 alin. (1) lit.h) din Legea nr. 178 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor – absențele nemotivate de la serviciu, întârzierea ori plecarea fără motive obiective de serviciu, dacă aceasta a afectat activitatea instanței. Consiliul a constatat și comportamentul judecătorului pe care l-a considerat de rea-credință, și anume, tendința acestuia de a eluda răspunsul la motivul lipsei de la serviciu. Consiliul nu a putut înțelege din ce motive judecătorul Papuha Serghei a încercat să fenteze sistemul de evidență a prezenței la locul de muncă, dacă a avut temei plauzibil să nu fie prezent la serviciu ca urmare a bolii copilului, acest element demonstrând că în spatele lipsei de la serviciu nu a stat o circumstanță obiectivă, ci judecătorul a încercat să corecteze situația doar urmare a apariției unui scandal de pe urma amânării proceselor fixate.
Totodată, dosarul penal de învinuire a inculpaților Istrati Ludmila și Dirijovschi Constantin se afla la examinare la magistratul Papuha Serghei din 2013. De la primirea în procedură, pe durata a 8 ani, au fost stabilite 50 de ședințe, majoritatea amânate din motivul neprezentării părților. Judecătorul nu a întreprins măsuri pentru responsabilizarea părților pentru a nu se admite tergiversarea examinării. La fel, Consiliul a constatat că ședințele se amânau peste 2-8 luni, fiind inacceptabilă fixarea ședințelor după o perioada așa de lungă, inclusiv și pentru zile când se știa că va fi în concediu.
Prin urmare, hotărârea contestată cuprinde o motivare corespunzătoare, clară și coerentă, raportată la fapta reținută, temeiurile legale incidente și sancțiunea aplicată, îndeplinind exigențele de motivare impuse de lege.
Reclamantul a mai indicat că hotărârea Plenului CSM este afectată de vicii de legalitate și urmează a fi anulată de instanță, deoarece a fost încălcat termenul de examinare a contestațiilor înaintate de inspectorul- judecător al Inspecției judiciare Diana Ioniță, inspectorul- judecător Mariana Martalog și petiționara Șchiopu Natalia.
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, începând cu 07 aprilie 2022 a fost exclusă competența Consiliului Superior al 16 Magistraturii de a adopta hotărâri care rezultă din atribuțiile prevăzute de art. 123 și 136 alin. (2) din Constituție, printre care și aplicarea de măsuri disciplinare față de judecători. Despre acest fapt, toți participanții au fost informați. Din luna mai 2023 CSM are o nouă componență cu mandat deplin, care odată fiind formată a preluat toate atribuțiile prevăzute de Constituția și Legea cu privire al Consiliul Superior al Magistraturii, fiind stabilită astfel, cu toate restanțele, o sarcină extrem de voluminoasă.
Mai mult, încălcarea termenului de examinare a contestațiilor înaintate de inspectorul- judecător al Inspecției judiciare Diana Ioniță, inspectorul- judecător Mariana Martalog și petiționara Șchiopu Natalia, în nici un mod nu poate influența legalitatea hotărârii contestate.
În lumina celor expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, acțiunea înaintată de Papuha Sergehi împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, privind anularea actul administrativ individual defavorabil, este una neîntemeiată, considerent din care urmează a fi respinsă.
În conformitate cu art. 191, alin. 5, lit. a), art. 224, alin. 1, lit. f) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Papuha împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 431/27 din 10 octombrie 2023 cu privire la contestațiile împotriva Hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 1/1 din 21 ianuarie 2022, emise în privința judecătorului Serghei Papuha de la judecătoria Chișinău. Hotărârea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 17
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.