3rh-1/23 — Recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea încheierii contractului de parteneriat public-privat

La 09 septembrie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „Wise Security Solutions” (în continuare SRL „Wise Security Solutions”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea încheierii contractului de parteneriat public-privat.

Prin încheierea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a atras în proces în calitate de terț – Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne (f.d. 124-125, vol I).

La 01 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, SRL „Wise Security Solutions”, reprezentată de avocatul Vadim Șpac, a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat recunoașterea ilegală a refuzului Ministerului Afacerilor Interne de la negocierea și semnarea contractului de parteneriat public-privat pentru crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova cu câștigătorul concursului public desfășurat și obligarea Ministerului Afacerilor Interne să încheie contractul de parteneriat public- privat pentru crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova cu SRL „Wise Security Solutions” (f.d. 131-132, vol. I).

Prin hotărârea din 02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată, acțiunea înaintată de SRL „Wise Security Solutions” împotriva Ministerului Afacerilor Interne, persoană terță Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne privind recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea încheierii contractului de parteneriat public-privat (f.d. 193-216, vol. I).

Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, SRL „Wise Security Solutions”, reprezentată de avocatul Vadim Șpac la 18 martie 2021, a depus apel, iar la 30 aprilie 2021 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d. 190, 228-234, Vol.I). 1

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel depusă de SRL „Wise Security Solutions”, reprezentată de avocatul Vadim Șpac împotriva hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. S-a casat hotărârea din 02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a recunoscut ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne de la negocierea și semnarea contractului de parteneriat public-privat pentru crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova cu câștigătorul concursului public desfășurat SRL „Wise Security Solutions”; S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să încheie contractul de parteneriat public-privat pentru crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova cu SRL ”Wise Security Solutions” (f.d.18-81, vol.II).

La 24 iunie 2021 Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a depus recurs, iar la 08 și 09 iulie 2021 a prezentat motivarea recursului, completată la 15 septembrie 2021 împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

La 21 iulie 2021 Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 08 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-au admis recursurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne, s-a casat integral decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din 02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 27 decembrie 2022 Olvitech Corporation Limited a depus cerere de revizuire a deciziei din 08 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și emiterea unei noi decizii de respingere a recursurilor depuse de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne.

În susținerea cererii de revizuire, Olvitech Corporation Limited invocând prevederile art. 447 lit.b), art. 448 alin. (2), art.449 lit.c) și art.450 lit.c) din Codul de procedură civilă, a susținut că abia la 18 noiembrie 2022, a aflat despre litigiul soluționat prin decizia din 08 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiției, întrucât nu a fost în mod corespunzător informată de nici o altă parte a procesului sau de către instanțele judecătorești.

Astfel, a invocat că, prin decizia supusă revizuirii este afectat dreptul său 2 de proprietate, în sensul art. 1 Protocolul 1 CEDO, sub forma investițiilor ocazionate de participarea și câștigarea licitației organizate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Iar, valoarea investiției compromise constituie 100000 de euro.

Subsecvent, făcând referire la dispozițiile art. 185 alin. (1), art. 388 alin. (1), art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă, art. 219 al Codului administrativ, revizuenta a menționat că la etapa judecării cauzei, inclusiv în ordine de recurs, Ministerul Afacerilor Interne s-a referit expres la faptul că ea are calitatea de reclamant corespunzător, însă, instanțele judecătorești nu au pus în discuție și au lăsat nesoluționat acest incident procesual, care în final a dus la soluționarea drepturilor unei persoane care nu a fost atrasă în proces și respectiv declanșarea procedurii de revizuire.

Or, în esență, în cadrul procedurii administrative, care face obiectul examinării în prezentul litigiu a fost încălcat nu dreptul exclusiv al unei singure persoane, a reclamantei SRL „Wise Security Solutions”, dar a unui grup de întreprinderi care au participat în comun la licitația organizată. Această asociere de întreprinderi a fost formată din: Olvitech Corporation Limited, Strategy Consulting S.R.O. SRL, OOP „MKM Service LTP” și SRL „Wise Security Solutions”. Iar acest fapt nu a fost o noutate pentru autoritatea publică sau instanța de judecată, care a examinat cauza în fond.

Așadar, a punctat că, SRL „Wise Security Solutions” nu a avut calitatea de reprezentant al său în cadrul prezentului proces judiciar, rolul acesteia limitându-se doar la prezentarea și susținerea ofertei comune în fața autorității publice.

Prin referința depusă la 07 februarie 2023 Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a solicitat respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire a deciziei din 08 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, depuse de Olvitech Corporation Limited.

La 08 februarie 2023 Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne a depus referință asupra cererii de revizuire înaintate de Olvitech Corporation Limited, prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a acesteia.

Art.47 alin.(1) - (3) din Codul administrativ: „(1) Acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntîrziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant. 3 (2) În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept să întreprindă el însuși acțiuni procedurale. (3) Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”

Art.195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art.205 alin.(1), (2) lit.a)-d) și alin. (5) din Codul administrativ: „(1) La examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sînt afectate de litigiul în cauză. (2) Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încît hotărîrea instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, cînd: a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț; d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane. (5) Orice terț atras în proces poate înainta atît cereri procesuale, cît și cereri de alăturare la cererea reclamantului sau pîrîtului cu privire la fondul cauzei. Terțul atras în proces poate depune o cerere proprie cu privire la fondul cauzei doar în cazurile prevăzute la alin.(2).”

Art. 15 din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces și alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia în condițiile legii.”

Art. 254 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „(4) Hotărîrea judecătorească irevocabilă este obligatorie pentru persoana în al cărei interes a fost pornit procesul de către organele și persoanele specificate la art.7 alin.(2).”

Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.”

Art. 447 lit. a)-c) din Codul de procedură civilă: „Sunt în drept să depună cerere de revizuire: a) părțile și alți participanți la proces; b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească; 4 c) Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h).”

Art. 448 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. (2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărîre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.”

Art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.”

Art. 450 lit. c) din Codul de procedură civilă: „Cererea de revizuire se depune: c) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art.449 lit.c).”

Art.451 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor ce le confirmă și a dovezii de plată a taxei de stat și/sau a taxei de timbru în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr.213/2023. (2) Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art.448.”

Art.452 alin.(11) din Codul de procedură civilă: „(11) Dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.”

Art.453 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „(1) După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă;”

Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 452 alin.(11) din Codul de procedură civilă, a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina 5 web a Curții Supreme de Justiție, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, niciun participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä vs Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Instanța de revizuire relevă că revizuirea este definită ca fiind acea cale de atac prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reluarea judecării cauzei cu respectarea principiilor fundamentale ale unui proces echitabil.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

A se reține că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiului caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că principiul enunțat exclude posibilitatea ca părțile, având scopul de a redeschide noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă și de a obține o reanalizare a cauzei, respectiv o nouă hotărâre în privința sa, să transforme reexaminarea cauzei într-un control judiciar deghizat.

Conturat astfel, principiul securității juridice presupune ca statul să depună diligențe pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe și să interzică redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă.

Prin prisma principiilor menționate, se reține că principiile specificate nu se opun în totalitate existenței procedurilor extraordinare prin readucerea în fața instanțelor a aspectelor litigioase deja soluționate, însă necesitatea respectării principiului siguranței circuitului civil – care este unul din aspectele esențiale ale principiului preeminenței dreptului într-o societate democratică – cere ca folosirea acestora în materie civilă să îmbrace un caracter excepțional în ceea ce privește termenul în care pot fi promovate, motivele de admisibilitate, precum și părțile care au dreptul la acțiune.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că legislația procesuală reglementează mecanisme ce acordă posibilitatea desființării hotărârilor judecătorești irevocabile în cazul în care urmează a fi corectate erorile judiciare și omisiunile justiției. 6

Prin urmare, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

Instanța de revizuire reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiective pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Structura logico – juridică a art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede condițiile de formă și conținut a unei cereri de revizuire potrivit cărora aceasta se depune în scris, iar revizuenta Olvitech Corporation Limited este obligată să încadreze argumentele în temeiurile specificate expres și exhaustiv în articolul 449 din Codul de procedură civilă, anexând probele ce le confirmă. Totodată, alineatul 4 din articolul citat nu admite depunerea repetată a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe aceleași temeiuri. În mod corespunzător, în cazul nerespectării acestor condiții se impune inadmisibilitatea cererii.

Prin urmare, instanța de revizuire își propune să verifice respectarea acestor prescripții legale pentru autorizarea unei asemenea cereri introduse pe o cale de atac de retractare, care sunt mult mai stricte decât cerințele instituite de legislator pentru o cale de atac ordinară.

Luând în considerare cele menționate, instanța de revizuire constată că cererea de revizuire a fost depusă împotriva deciziei din 08 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție.

Totodată, la prima vedere, revizuenta este subiect abilitat cu dreptul de a revizui o hotărâre judecătorească în conformitate cu art. 447 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În aceeași ordine, Olvitech Corporation Limited a indicat temeiul prevăzut la art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție constată că revizuenta a îndeplinit condițiile de formă cerute la articolele 446 și 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar fondul cererii nu a fost judecat anterior de către o instanță de judecată, fiind necesar de purces la analiza argumentelor inserate în aceasta.

Instanța de revizuire subliniază că dreptul la judecarea, într-un mod echitabil, de către „un tribunal”, așa cum este garantat de articolul 6 parag. 1 din Convenția europeană pentru drepturile omului, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității 7 raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea Brumărescu vs România (Marea Cameră), 28 octombrie 1999, parag. 61; Roșca vs Moldova, 22 martie 2005, parag. 24).

La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în jurisprudența sa consecventă, Curtea Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din Convenție, în special, în cauzele care ridicau probleme cu privire la încălcarea principiului indicat supra (a se vedea Popov vs Moldova (nr.2), 6 decembrie 2005, parag. 52 – 58; „Oferta Plus” S.R.L. vs Moldova, 19 decembrie 2006, parag. 104-107 și 112-115; Melnic vs Moldova, 14 noiembrie 2006, par. 38 - 44; Istrate vs Moldova, 13 iunie 2006, par. 46 – 61, Lipcan vs Moldova, 17 decembrie 2013, parag. 17 – 21, Brantom International S.R.L. și alții vs Moldova, 10 februarie 2015, parag. 30 – 32; „Electronservice-Nord” S.A. vs Moldova, 2 iulie 2019, parag. 26).

În cazul de față, competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un motiv de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, pe motivul unor circumstanțe esențiale și convingătoare (a se vedea cauzele Roșca, citată mai sus, parag. 25 sau „Oferta - Plus” S.R.L., citată mai sus, parag. 98).

Conjunctura prezentată mai sus impune, în prealabil, obligația instanței de revizuire de a verifica termenele de depunere a cererii de revizuire în acord cu art. 450 din Codul de procedură civilă (a se vedea „Oferta Plus” S.R.L. vs Moldova, ibidem, parag. 109, Eugenia și Doina Duca vs Moldova, 3 martie 2009, parag. 41, Lipcan vs Moldova, ibidem, parag. 17).

Astfel, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție, coroborând dispozițiile art. 449 lit. c) și art. 450 lit. c) din Codul de procedură civilă, notează că Olvitech Corporation Limited a indicat drept circumstanță nouă faptul că la 18 noiembrie 2022, a aflat despre litigiul soluționat prin decizia din 08 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiției, respectiv instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne au invocat depunerea cererii de revizuire cu încălcarea art. 450 lit. c) din Codul de procedură civilă, întrucât revizuenta nu a prezentat probe privind data aflării despre prezentul litigiu și urma să-și de-a interesul referitor la soarta ofertei declarate. Or, despre decizia din 25 iulie 2019 privind imposibilitatea demarării procedurii de negociere a unui contract de parteneriat public-privat ca urmare a riscurilor identificate de către Centrul Național Anticorupție și Serviciul Informații și Securitate Asocierea 8 operatorilor economici a fost informată prin notificarea nr. 44/30-1852 din 30 iulie 2019.

În aceste condiții, instanța de revizuire subliniază că scopul revizuentei este de a nu admite recunoașterea valabilă a refuzului Ministerului Afacerilor Interne de la negocierea și semnarea contractului de parteneriat public-privat pentru crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova cu câștigătorul concursului public desfășurat și obligarea Ministerului Afacerilor Interne să încheie contractul de parteneriat public-privat pentru crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova. Astfel, în măsura în care refuzul Ministerului Afacerilor Interne a fost menținut prin decizia din 08 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, instanța de revizuire consideră că revizuenta poate pretinde o speranță legitimă pentru a contesta legalitatea acestuia.

În mod corespunzător, instanța de revizuire ajunge la concluzia de a respinge opinia prezentată de Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne, cât timp caracterul ilegal al refuzului Ministerului Afacerilor Interne de la negocierea și semnarea contractului de parteneriat public-privat pentru crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova cu câștigătorul concursului public desfășurat constituie motivul principal și decisiv pentru pornirea prezentei proceduri de revizuire. Prin urmare, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că termenul urmează a fi calculat de la comunicarea deciziei din 08 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție.

Potrivit paginii web a Curții Supreme de Justiție, decizia nominalizată a fost publicată la 08 decembrie 2021. Totuși cererea de revizuire nu conține vreun aviz de recepție sau un alt înscris care ar demonstra momentul recepționării actului pus în discuție, fiind menționat doar faptul că s-a luat cunoștință de aceasta la 18 noiembrie 2022. Drept consecință, instanța de revizuire constată că cererea dedusă judecății a fost declarată în termenul prevăzut la art. 450 lit. c) din Codul de procedură civilă.

Cu privire la fondul cererii de revizuire, Olvitech Corporation Limited a pretins că decizia din 08 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție lezează dreptul său de proprietate, în sensul art. 1 Protocolul 1 CEDO, sub forma investițiilor ocazionate de participarea și câștigarea licitației organizate de către Ministerul Afacerilor Interne, valoarea investiției compromise constituind 100000 de euro.

Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, pentru a constata temeiul prevăzut de art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, Olvitech Corporation Limited trebuie să prezinte probe pertinente și admisibile că hotărârea supusă revizuirii lezează drepturile sau interesele sale legitime. 9

Instanța de revizuire va opera exclusiv cu faptele stabilite definitiv și irevocabil prin decizia supusă revizuirii din 08 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție.

Astfel, prin actul judecătoresc supus revizuirii s-a constatat că la 29 martie 2019, Agenția Proprietății Publice a publicat pe pagina sa web anunțul privind organizarea concursului de selectare a partenerului privat pentru implementarea proiectului de parteneriat public-privat „Crearea Sistemului Automatizat de Supraveghere a Siguranței Publice și Rutiere în Republica Moldova”.

Ulterior, la 28 mai 2019, oferta pentru participare a fost depusă de administratorul SRL „Wise Security Solutions”, în numele Asocierii alcătuite din Olvitech Corporation Limited, Strategy Consulting S.R.O. SRL, OOP „MKM Service LTP” și SRL „Wise Security Solutions”.

Conform procesului-verbal al Comisiei de selectare din 03 iunie 2019, această asociere a fost declarată câștigătoare, fiind recunoscută ca eligibilă pentru implementarea proiectului.

În vederea clarificării situației juridice și în contextul unor riscuri semnalate de instituțiile statului, inclusiv Serviciul de Informații și Securitate și Centrul Național Anticorupție privind lipsa concurenței reale în cadrul procedurii, Comisia a decis, prin hotărârea din 25 iulie 2019, imposibilitatea demarării negocierilor contractuale. Această decizie a fost comunicată prin adresa oficială a Ministerului Afacerilor Interne din 30 iulie 2019 către SRL „Wise Security Solutions”, în calitatea sa de reprezentant al Asocierii, conform procurii din 27 mai 2019.

În urma acestei comunicări, SRL „Wise Security Solutions” a contestat refuzul autorității contractante printr-o cerere prealabilă (scrisoarea din 06 august 2019), urmată de introducerea, la 09 septembrie 2019, a unei cereri de chemare în judecată prin care a solicitat obligarea Ministerului Afacerilor Interne să încheie contractul de parteneriat public-privat.

Deși revizuenta Olvitech Corporation Limited susține că i-a fost lezat dreptul de proprietate, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, ca urmare a imposibilității valorificării investițiilor realizate în vederea participării la concurs, în valoare de 100000 de euro, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant că simpla speranță de a obține un avantaj economic, inclusiv încheierea unui contract, nu constituie un „bun” în sensul art. 1 Protocolul nr. 1 decât dacă este suficient de precisă și garantată de dispoziții legale clare (a se vedea Kopecký c. Slovacia, 2004).

În cauza dedusă judecății, Olvitech Corporation Limited nu a fost desemnată individual câștigătoare a concursului, ci ca parte a unei asocieri de operatori economici. Această asociere nu a fost înregistrată juridic în condițiile prevăzute de legislația privind parteneriatul public-privat, iar drepturile și obligațiile sale nu au fost clar delimitate. Prin urmare, SRL „Wise Security 10 Solutions” a acționat în nume propriu în procesul civil, neexistând o participare formală sau o reprezentare procedurală expresă a Olvitech Corporation Limited.

Mai mult, în decizia din 08 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție nu a soluționat cauza în privința Olvitech Corporation Limited, ci doar în ceea ce privește raportul de drept administrativ dintre Ministerul Afacerilor Interne și SRL „Wise Security Solutions”. Așadar, hotărârea nu produce efecte juridice directe asupra patrimoniului revizuentei și nu poate fi considerată că i-ar fi lezat un drept recunoscut legal, actual și legitim.

Potrivit jurisprudenței CEDO (Vallianatos și alții c. Grecia, 2013), doar un interes juridic direct și personal poate conferi calitatea de victimă în sensul Convenției. În lipsa unui interes propriu și actual, Olvitech Corporation Limited nu poate susține că i-au fost încălcate drepturi fundamentale printr-o hotărâre în care nu a avut calitate procesuală.

În concluzie, participarea revizuentei la o procedură administrativă în cadrul unei asocieri de ofertanți nu îi conferă, prin ea însăși, legitimitate procesuală activă într-un litigiu jurisdicțional, iar cererea de revizuire întemeiată pe art. 449 lit. c) CPC nu poate fi admisă, întrucât nu este întrunită condiția esențială a existenței unei hotărâri pronunțate împotriva unei persoane neimplicate în proces.

Prin urmare, pentru a redeschide procesul în baza temeiului stipulat la art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, invocat de revizuentă, este important ca instanța să fi emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. La caz, Olvitech Corporation Limited nu este parte a procesului și nu a fost afectată în drepturi prin hotărârea emisă.

Mai mult, despre imposibilitatea demarării procedurii de negociere a contractului de parteneriat public-privat, prin notificarea nr. 44/30-1852 din 30 iulie 2019 a fost informată S.R.L. „Wise Security Solutions”, care deținea calitatea de reprezentant al Olvitech Corporation Limited în cadrul procedurii administrative potrivit procurii din 27 mai 2019, și căreia îi revenea obligațiunea comunicării refuzului Ministerului Afacerilor Interne de a negocia și a semna contractul de parteneriat public-privat, precum și existența litigiului civil soluționat de către Curtea Supremă de Justiție la 08 decembrie 2021. Or, în sensul art.45 alin.(3) coroborat cu dispozițiile art.47 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, acțiunile S.R.L. „Wise Security Solutions” erau îndreptate în interesul tuturor membrilor Asocierii operatorilor economici Olvitech Corporation Limited, Strategy Consulting S.R.O. S.R.L., OOO „MKM Service LTD” și S.R.L. „Wise Security Solutions”, ceea ce prezumă cunoașterea de către toți operatorii economici despre acțiunile S.R.L. „Wise Security Solutions”, inclusiv și rezultatul acestora (acceptarea/neacceptarea ofertei, refuzului de a negocia contractul etc.). 11

În aceste condiții, revizuenta, cunoscând existența litigiului și având interes juridic pretins în rezultatul acestuia, avea obligația procesuală să manifeste diligența cuvenită și să solicite intervenția în proces, prin prisma art.205 din Codul administrativ. Totodată, reclamanta S.R.L. „Wise Security Solutions” putea solicita, atragerea în proces a altor subiecți interesați, dacă aprecia că o eventuală hotărâre putea produce efecte asupra drepturilor sau intereselor acestora.

Prin urmare, instanța de revizuire consideră că cererea de revizuire, formulată de Olvitech Corporation Limited, conține caracteristicile „unui apel camuflat” al cărui scop a fost să obțină mai mult o nouă examinare a cauzei civile decât o veritabilă procedură de revizuire, așa cum este prevăzut la articolele 449 - 453 din Codul de procedură civilă. Cererea de revizuire nu dezvoltă erori judiciare sau omisiuni a justiției evidente, fiind asigurat un echilibru echitabil între interesele părților implicate în litigiul judiciar și nevoia de a asigura eficiența sistemului judiciar. Interesele justiției nu impun redeschiderea procedurilor judiciare.

În consecință, instanța de judecată reține că argumentele susținute de Olvitech Corporation Limited nu întrunesc nicio condiție de la art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, iar, în atare situație, nu există temeiuri legale de a admite cererea de revizuire.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate de Olvitech Corporation Limited în cererea de revizuire a deciziei din 08 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art.195 din Codul administrativ, art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei din 08 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție depusă de către Olvitech Corporation Limited. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Munteanu 12