3ra-812/21 — recunoasterea ilegalitatii refuzului si obligarea incheierii contractului de parteneriat public-privat

3ra-812/21 — recunoasterea ilegalitatii refuzului si obligarea incheierii contractului de parteneriat public-privat (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-812/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, I. Muruianu)

D E C I Z I E

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând în ședință publică recursurile depuse de Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova și Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului

Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „Wise Security Solutions” împotriva

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, persoană terță Serviciul

Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne privind recunoașterea

ilegalității refuzului și obligarea încheierii contractului de parteneriat public-privat,

împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Wise Security

Solutions”, reprezentată de avocatul Vadim Șpac, s-a casat hotărârea din

02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La 09 septembrie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „Wise Security

Solutions” (în continuare SRL „Wise Security Solutions”) a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind recunoașterea

ilegalității refuzului și obligarea încheierii contractului de parteneriat public-privat.

În motivarea cererii de chemare în judecată, SRL „Wise Security Solutions” a

relatat că prin Hotărârea Guvernului nr. 82 din 11 februarie 2019 au fost aprobate

obiectivele, condițiile parteneriatului public-privat privind crearea Sistemului

automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova și

cerințele generale privind selectarea partenerului privat, Ministerul Afacerilor

Interne fiind desemnat în calitate de autoritate publică responsabilă pentru

1

desfășurarea procedurii de selectare a partenerului privat, prin concurs public, într-

o singură etapă, în condițiile legii.

La 29 martie 2019 pe pagina web a Agenției Proprietății Publice a fost publicat

comunicatul informativ privind concursul public de selectare a partenerului privat

pentru implementarea proiectului de parteneriat public-privat „Crearea Sistemului

Automatizat de Supraveghere a Siguranței Publice și Rutiere în Republica

Moldova”, iar concomitent, un anunț cu conținut analogic a fost publicat în

Monitorul Oficial.

Conform informațiilor publicate, ofertele completate în corespundere cu

documentația standard trebuiau prezentate până la 28 mai 2019, iar la data de

30 mai 2019, ofertele urmau să fie deschise și examinate în incinta Ministerului

Afacerilor Interne, în cadrul ședinței Comisiei de selectare a partenerului privat.

Reclamanta a susținut că după anunțarea concursului public menționat, a

întreprins un șir de acțiuni pentru a se conforma condițiilor impuse, inclusiv a obținut

documentația standard contra sumei de 5000 de Euro, a achitat 10000 de Euro cu

titlu de taxă de participare la concurs și a suportat cheltuielile pentru obținerea

garanției bancare pentru oferta de 100000 de Euro, așa cum cereau condițiile

concursului. Astfel, la data de 28 mai 2019 în asociere cu operatorii economici

Olvitech Corporation Limited, Strategy Consulting, MKM Service LTD, ultimii

fiind fondatorii SRL „Wise Security Solutions” au depus oferta pentru participarea

la acest concurs.

În continuare, a menționat că deschiderea ofertelor a avut loc la 30 mai 2019,

iar examinând oferta sa, Comisia de selectare a partenerului privat i-a remis

scrisoarea nr. 8/4-3721 din 31 mai 2019, prin care a solicitat clarificarea unor aspecte

legate de ofertă, Respectiv, prin scrisoarea nr. 2-E din 03 iunie 2019 reclamanta a

prezentat răspuns la întrebările adresate.

Reclamanta a precizat că, prin scrisoarea Ministerului Afacerilor Interne

nr. 8/4-3764 din 03 iunie 2019, a fost anunțată că ofertă depusă de asocierea

operatorilor economici Olvitech Corporation Limited, Strategy Consulting, MKM

Service LTD și SRL „Wise Security Solutions” a fost declarată câștigătoare, fiind

totodată informată și despre rezultatele concursului. Respectiv, prin scrisoarea nr.

4-E din 12 iunie 2019 operatorii economici au informat Ministerul Afacerilor

Interne că sunt disponibili să inițieze negocierea contractului ce urmează a fi semnat,

conform rezultatelor concursului finalizat.

La fel, reclamanta a enunțat că, deoarece nu a primit nici o înștiințare în vederea

demarării procedurii de negociere a clauzelor contractuale, a trimis către Ministerul

Afacerilor Interne scrisoarea nr. 5-E din 04 iulie 2019, prin care a solicitat să fie

informată asupra termenului de negociere a contractului de parteneriat, ce urmează

a fi semnat.

La 30 iulie 2019, prin scrisoarea nr. 44/30-1852, Ministerul Afacerilor Interne

a comunicat reclamantei că nu poate fi demarată procedura de negociere a unui

contract de parteneriat public-privat, reieșind din unele suspiciuni privind

transparența procedurii de concurs și a unor riscuri constatate de Serviciul de

Informație și Securitate. Iar în acest sens, Comisia de selectare a partenerului privat

a decis în cadrul ședinței din 25 iulie 2019 că, nu poate fi demarată procedura de

negociere a unui contract de parteneriat privat.

2

La acest capitol, reclamanta a relevat că nicio decizie scrisă motivată în acest

sens nu i-a fost prezentată. Iar, nefiind de acord cu refuzul negocierii contractului,

s-a adresat cu cererea prealabilă nr. 6-E din 06 august 2019, prin care a solicitat

Ministerului Afacerilor Interne inițierea procedurii de negociere a contractului, iar

în caz de refuz î-și va apăra drepturile pe cale judiciară.

Prin scrisoarea nr. 8/4-5313 din 09 august 2019, Ministerul Afacerilor Interne

i-a comunicat că Comisia de selectare a partenerului privat a decis prin vot unanim

asupra imposibilității negocierii contractului de parteneriat public-privat, întru-cât

această procedură contravine Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 89 din

19 iulie 2019.

SRL „Wise Security Solutions” a afirmat că, în calitate de participant al

concursului public de selectare a partenerului privat și câștigător al acestui concurs,

a respectat toate condițiile stabilite și este de bună-credință, astfel fiind în drept să

conteze pe apărarea adecvată a drepturilor sale încălcate prin acțiunile ilicite a

funcționarilor administrației publice. Or, refuzul negocierii contractului de

parteneriat public-privat este unul nemotivat și arbitrar, care nu corespunde

standardelor legale naționale și internaționale.

De altfel, reclamanta a subliniat că procedura selectării partenerului, negocierii

și încheierii contractului de parteneriat public-privat se reglementează de normele

generale ale Codului administrativ și de prevederile speciale ale Legii nr. 179 din

data de 10 iulie 2008 cu privire la parteneriatul public-privat.

Astfel, după ce s-a încheiat concursul public de selectare a partenerului privat,

părțile litigiului urmau să inițieze negocierea contractului de parteneriat. Iar, la

această etapă nici normele generale, nici cele speciale nu oferă dreptul Ministerului

Afacerilor Interne, ca autoritate publică responsabilă, să revoce propriile decizii

adoptate și să refuze negocierea și semnarea contractului de parteneriat public-

privat. Or, atâta timp cât obiectul parteneriatului public-privat face parte din

domeniile parteneriatului public-privat, care sunt prevăzute de Hotărârea Guvernului

nr. 419 din 18 iunie 2012, cu privire la aprobarea listei bunurilor proprietate a statului

și a listei lucrărilor și serviciilor de interes public național propuse parteneriatului

public-privat, iar statul nu renunță la obiectul parteneriatului public-privat în cauză,

se pun obstacole artificiale la contractarea câștigătorului concursului public, și în

acest context, refuzul este unul discriminatoriu și abuziv.

Mai mult, reclamanta a subliniat că rezultatele concursului public au fost

confirmate de către Comisia de selectare a partenerului privat și sunt valabile,

respectiv nu există niciun temei legal pentru ca autoritatea publică să sisteze

procedura de negociere și semnare a contractului. Or, prevederile speciale ale Legii

nr. 179 din 10 iulie 2008 cu privire la parteneriatul public-privat, nu conțin rezerve

sau excepții legale, dar prevăd expres că după desemnarea celei mai bune oferte,

Comisia de selectare a partenerului privat, elaborează în cel mult 30 de zile de la

data deciziei respective, un proiect de contract, care să întrunească datele prevăzute

la art. 20 și îl va transmite ofertantului desemnat învingător. Proiectul de contract se

negociază în cel mult 30 de zile calendaristice din data primirii acestuia de către

ofertantul desemnat învingător.

Contrar celor menționate supra, din data de 03 iunie 2019, când SRL „Wise

Security Solutions” a fost declarată câștigătoare al concursului desfășurat, până în

prezent Ministerul Afacerilor Interne nu a întocmit niciun proiect de contract și nu

3

l-a remis reclamantei, deși conform legii era obligat să întocmească astfel de proiect

până la 03 iulie 2019.

Reclamanta a mai menționat că, odată ce autoritatea publică a fost desemnată

să îndeplinească procedura de pregătire și realizare a parteneriatului public-privat,

după desfășurarea concursului public și declararea câștigătorului, aceasta nu are

dreptul să refuze negocierile și semnarea contractului de parteneriat sau să

obstrucționeze în așa mod procedura prevăzută de lege. Or, în contextul procedurii

de selectare a partenerului privat, după ce a declarat câștigătorul concursului public,

autoritatea publică nu dispune de libertate contractuală, dar este ținută să respecte

propriile decizii precedente, primite în cadrul procedurii selectării partenerului

privat și obligată să finalizeze procedura, prin negocierea și semnarea contractului

prevăzut de lege.

În opinia reclamantei, netemeinicia actului contestat rezultă și din faptul că

eventualele obiecții privind lipsa transparenței concursului sunt vădit neîntemeiate,

deoarece toate condițiile concursului legate de transparența și procedura derulării au

fost respectate. Iar, faptul că la concurs a participat doar un singur ofertant - SRL

„Wise Security Solutions” nu afectează rezultatele concursului, or, legea nu prevede

anularea concursului dacă s-a înregistrat doar un singur pretendent, iar pretendentul

nu poartă răspundere de faptul că terții nu au manifestat intenție să concureze în

cadrul procedurii selectării partenerului privat. Astfel, lipsa altor oferte nu este

opozabilă SRL „Wise Security Solutions” și nu afectează legalitatea concursului,

care s-a petrecut conform legislației în vigoare.

Cu referire la riscurile identificate de Serviciul de Informații și Securitate,

reclamanta a invocat că acestea urmează a fi negociate și înlăturate prin stabilirea

clauzelor contractuale concrete în cadrul parteneriatului public-privat.

Reclamanta a enunțat că lipsa audierii SRL „Wise Security Solutions” înainte

de a primi decizia de refuz în negocierea contractului și lipsa motivării complete a

refuzului constituie temeiuri de ilegalitate a acțiunilor contestate și urmează a fi

apreciate de instanța de judecată, indiferent de temeinicia actului contestat în fond.

SRL „Wise Security Solutions” a solicitat recunoașterea ca fiind ilegal refuzul

Ministerului Afacerilor Interne de a negocia și semna contractul de parteneriat

public-privat pentru crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței

publice și rutiere în Republica Moldova cu câștigătorul concursului public desfășurat

și obligarea Ministerului Afacerilor Interne să demareze procedura de negociere și

semnare a contractului de parteneriat public-privat, pentru crearea Sistemului

automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova,

cu câștigătorul concursului public desfășurat.

Prin încheierea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a atras în proces în calitate de terț, Serviciul Tehnologii Informaționale al

Ministerului Afacerilor Interne (f.d. 124-125, vol. I).

La 01 noiembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, SRL „Wise Security

Solutions”, reprezentată de avocatul Vadim Șpac, a depus cerere de concretizare a

acțiunii, prin care a solicitat recunoașterea ilegală a refuzului Ministerului Afacerilor

Interne de la negocierea și semnarea contractului de parteneriat public-privat pentru

crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în

Republica Moldova cu câștigătorul concursului public desfășurat și obligarea

Ministerului Afacerilor Interne să încheie contractul de parteneriat public-privat

4

pentru crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere

în Republica Moldova cu SRL „Wise Security Solutions” (f.d. 131-132, vol. I).

Prin hotărârea din 02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins ca neîntemeiată, acțiunea înaintată de SRL „Wise Security Solutions”

împotriva Ministerului Afacerilor Interne, persoană terță Serviciul Tehnologii

Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne privind recunoașterea ilegalității

refuzului și obligarea încheierii contractului de parteneriat public-privat (f.d. 193-

216, vol. I).

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a conchis asupra legalității deciziei

nr. 41/30-1852 din 30 iulie 2019 și deciziei nr. 8/4-5313 din 09 august 2019 cu

privire la cererea prealabilă, emise de către Ministerul Afacerilor Interne în privința

SRL „Wise Security Solutions”. Astfel, instanța de fond a constatat că la emiterea

deciziei nr. 41/30-1852 din 30 iulie 2019 și deciziei nr. 8/4-5313 din 09 august 2019,

Ministerul Afacerilor Interne a respectat dreptul discreționar, principiul

proporționalității și procedurile legale de emitere a actelor nominalizate.

Manifestând dezacordul cu hotărârea instanței de fond, SRL „Wise Security

Solutions”, reprezentată de avocatul Vadim Șpac la 18 martie 2021, în interiorul

termenului prevăzut de art. 232 Codul administrativ, a depus apel, iar la

30 aprilie 2021 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din

02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu pronunțarea unei decizii

noi de admitere integrală a acțiunii (f.d. 190, 228-234, vol. I).

Prin decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de

apel depusă de SRL „Wise Security Solutions”, reprezentată de avocatul Vadim

Șpac împotriva hotărârii din 02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

S-a casat hotărârea din 02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-

a emis o nouă decizie, prin care s-a recunoscut ilegal refuzul Ministerului Afacerilor

Interne de la negocierea și semnarea contractului de parteneriat public-privat pentru

crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în

Republica Moldova cu câștigătorul concursului public desfășurat SRL „Wise

Security Solutions”. S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să încheie contractul

de parteneriat public-privat pentru crearea Sistemului automatizat de supraveghere

a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova cu SRL „Wise Security

Solutions” (f.d.18-81, vol. II).

Curtea de Apel Chișinău și-a întemeiat soluția în baza prevederilor Constituției

Republicii Moldova, Codului administrativ, Legii privind administrarea și

deetatizarea proprietății publice nr. 121-XVI din 04 mai 2007, Legii cu privire la

parteneriatul public-privat nr. 179-XVI din 10 iulie 2008, Hotărârii Guvernului

nr. 82 din 11 februarie 2019 cu privire la aprobarea obiectivelor, condițiilor

parteneriatului public-privat privind crearea Sistemului automatizat de supraveghere

a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova, a cerințelor generale privind

selectarea partenerului privat, precum și la modificarea unei hotărâri de Guvern,

Regulamentului privind procedurile standard și condițiile generale de selectare a

partenerului privat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.476 din 04 iulie 2012,

constatând caracterul neîntemeiat al deciziei Comisiei de selectare a partenerului

privat din 25 iulie 2019 privind refuzul de a negocia și semna contractul de

parteneriat public-privat cu SRL „Wise Security Solutions”, precum și a deciziei

5

Comisiei de selectare a partenerului privat din 09 august 2019 privind soluționarea

cererii prealabile.

Referitor la efectul Hotărârilor Parlamentului nr.89 din 19 iulie 2019 și nr.

51 din 18 iunie 2019, asupra raportului litigios dintre reclamantă și pârât, instanța de

apel a notat că, prin Hotărârea Parlamentului nr.89 din 19 iulie 2019 s-a instituit

moratoriu asupra proceselor în derulare ce vizează privatizarea, concesionarea,

încheierea contractelor de parteneriat public-privat cu privire la bunurile proprietate

publică a statului, până la prezentarea și aprobarea de către Parlament a raportului

Comisiei de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a

privatizării și concesionării proprietății publice, începând cu anul 2013, constituită

prin Hotărârea Parlamentului nr.51 din 18 iunie 2019. La caz, însă, potrivit

obiectivului parteneriatului public-privat, nu sunt vizate bunuri proprietate publică a

statului. Dimpotrivă, așa cum rezultă din Hotărârea Guvernului nr.82 din data de

11 februarie 2019 cu privire la aprobarea obiectivelor, condițiilor parteneriatului

public-privat privind crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței

publice și rutiere în Republica Moldova, a cerințelor generale privind selectarea

partenerului privat, precum și la modificarea unei hotărâri de Guvern, dar și din

obiectivele, condițiile parteneriatului public-privat privind crearea Sistemului

automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova și

cerințele generale privind selectarea partenerului privat, au fost prevăzute cu totul

alte condiții, fiind exclusă cedarea către partenerul privat a proprietății publice și din

această perspectivă este total inaplicabil speței moratoriul instituit prin Hotărârea

Parlamentului nr. 89 din 19 iulie 2019.

Instanța de apel a menționat că parteneriatul public-privat nu are ca obiect

bunuri proprietate publică a statului, ci doar servicii de interes public, iar pârâtul

Ministerul Afacerilor Interne eronat a interpretat Hotărârile nominalizate ale

Parlamentului Republicii Moldova, care sub nicio formă nu se conciliază cu scopul

și obiectivul parteneriatului public-privat și fără un temei juridic plauzibil a refuzat

încheierea contractului cu persoana ce a fost anunțată câștigătoare, iar aceste

circumstanțe denotă ilegalitatea deciziei Comisiei de selectare a partenerului privat

din 25 iulie 2019 privind refuzul de a negocia și semna contractul de parteneriat

public-privat cu SRL „Wise Security Solutions”, precum și a deciziei Comisiei de

selectare a partenerului privat din 09 august 2019 privind soluționarea cererii

prealabile, precum și vătămarea drepturilor apelantei.

Referitor la acțiunea în realizare privind obligarea Ministerului Afacerilor

Interne să încheie contractul de parteneriat public-privat pentru crearea Sistemului

automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova cu

SRL „Wise Security Solutions”, instanța de apel a reiterat prevederile art. 16 Cod

administrativ, accentuând că la caz nu se atestă nicio normă legală, care ar justifica

dreptul discreționar al Ministerului Afacerilor Interne de a refuza negocierea și

încheierea contractului de parteneriat public-privat privind crearea Sistemului

automatizat de Supraveghere a Siguranței Publice și Rutiere în Republica Moldova.

Iar, dispozițiile art. 30 din Legea nr. 179 din 10 iulie 2008 cu privire la parteneriatul

public-privat și pct. 117 din Regulamentul privind procedurile standard și condițiile

generale de selectare a partenerului privat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.476

din 04 iulie 2012, prevăd expres obligația partenerului public de a încheia contractul

de parteneriat public-privat cu câștigătorul concursului.

6

Subsidiar, instanța de apel a enunțat că Hotărârea Guvernului nr.82 din data de

11 februarie 2019 cu privire la aprobarea obiectivelor, condițiilor parteneriatului

public-privat privind crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței

publice și rutiere în Republica Moldova nu a fost abrogată și produce efecte juridice

depline. Iar, deoarece unicul motiv al pârâtului de a refuza finalizarea procedurii de

parteneriat public-privat a fost invocarea Hotărârii Parlamentului nr.89 din data de

19 iulie 2019, care de fapt nu afectează raportul juridic dintre Ministerul Afacerilor

Interne și SRL „Wise Security Solutions”, nu există obstacole pentru a semna

contractul de parteneriat public-privat.

La 24 iunie 2021 Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a depus

recurs, iar la 08 și 09 iulie 2021 a prezentat motivarea recursului, completată la

15 septembrie 2021 împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

La 21 iulie 2021 Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor

Interne a depus recurs împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe.

În motivarea cererilor de recurs, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova și Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne

au menționat că nu sunt de acord cu decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, deoarece la soluționarea prezentului litigiu instanța de apel a interpretat în

mod eronat legea și a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Recurenții au enunțat că Legea nr. 179/2008 cu privire la parteneriatul public-

privat, consacră negocierii contractului un singur articol, art. 30, care stabilește

obligativitatea etapei de negocieri și anume, prevede că proiectul de contract se

negociază în cel mult 30 de zile calendaristice din data primirii acestuia de către

ofertantul desemnat învingător, iar ulterior, proiectul contractului de parteneriat

public- privat în forma negociată urmează a fi aprobat și semnat de autoritatea

publică abilitată.

Astfel, în opinia recurenților, soluția instanței de apel privind obligarea

Ministerului Afacerilor Interne să încheie contractul de parteneriat public- privat,

pentru crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere

în Republica Moldova cu SRL „Wise Security Solutions”, fără respectarea etapei de

negocieri, contravine prevederilor art. 30 alin. (2) și (4) din Legea nr. 179/2008 cu

privire la parteneriatul public-privat, precum și pct. 115, 116 din Regulament privind

procedurile standard și condițiile generale de selectare a partenerului privat, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2012, care expres prevăd obligativitatea

negocierii proiectului contractului public-privat.

Prin urmare, recurenții au opinat că la soluționarea prezentului litigiu, instanța

de apel a interpretat în mod eronat legea, constatând posibilitatea semnării

contractului public-privat, fără respectarea etapei de negocieri.

Subsidiar, recurenții au notat că la caz, instanța de apel incorect a aplicat

prevederile Legii nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății

publice, care reglementează raporturile ce țin de administrarea și deetatizarea

proprietății publice. Or, obiectul prezentului litigiu constituie refuzul autorității

publice de a negocia și semna contractul de parteneriat public-privat pentru crearea

7

Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica

Moldova, dar nu administrarea și deetatizarea proprietății publice a statului și

proprietății publice a unității administrativ-teritoriale, care cad sub incidența Legii

menționate.

În continuare, Ministerul Afacerilor Interne a atenționat că câștigătorul

concursului a fost desemnată Asocierea operatorilor economici Olvitech

Corporation Limited, Strategy Consulting S.R.O. SRL, OOP „MKM Service LTP”

și SRL „Wise Security Solutions”, conform deciziei Comisiei de selectare a

partenerului privat din 03 iunie 2019. Prin urmare, SRL „Wise Security Solutions”

în prezenta speță nu este reclamantul corespunzător, or, refuzul Ministerului

Afacerilor Interne de a demara procedura de negociere urma a fi contestat de către

Asocierea operatorilor economici nominalizată.

Ministerul Afacerilor Interne a relevat că, potrivit procurilor din 27 mai 2019,

valabile timp de 1 an, anexate la materialele dosarului administrativ, operatorii

economici i-au încredințat reclamantei doar dreptul de a efectua în numele acestora

acțiunile, activitățile necesare sau solicitate în legătură cu prezentarea ofertei sale.

Astfel, o eventuală hotărâre de admitere a pretențiilor înaintate de SRL „Wise

Security Solutions” va rămâne fără executare, or, procurile eliberate SRL „Wise

Security Solutions” de către membrii Asociației menționate, sunt expirate.

Iar, în circumstanțele relatate, SRL „Wise Security Solutions” nu este în drept

să înainteze pretenții cu privire la obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a

semna contractul doar cu un singur operator economic, or, concursul a fost câștigat

de către Asocierea operatorilor economici, dar membrii acesteia, Olvitech

Corporation Limited, Strategy Consulting S.R.O. SRL, OOP „MKM Service LTP”

nu au înaintat pretenții.

Totodată, Ministerul Afacerilor Interne a indicat că la soluționarea prezentul

litigiu, instanța de apel urma să țină cont de normele art. 16 din Codul administrativ,

care prevăd dreptul discreționar al autorității publice de a opta între mai multe soluții

posibile corespunzătoare scopului legii atunci când se aplică o dispoziție legală.

Or, în cazul în care până la demararea procedurii de negociere a contractului au

fost identificate riscuri care afectează negativ interesul public, autoritatea publică

este liberă în exercitarea dreptului de renunțare la încheierea contractului public-

privat, stabilit prin prevederile art. 1 din Codul civil, care garantează libertatea

contractuală a subiecților dreptului civil.

Subsecvent, recurentul a precizat că semnarea contractului menționat

contravine și Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 636 din 11 decembrie 2019, care prevede extinderea

Sistemului automatizat de supraveghere a circulației rutiere „Controlul traficului”

prin crearea noilor posturi de supraveghere, pus în sarcina Ministerului Afacerilor

Interne pentru care au fost alocate mijloace financiare din bugetul de stat.

Tot aici, a subliniat că temei pentru refuzul Ministerului Afacerilor Interne la

negocierea și semnarea contractului de parteneriat public-privat pentru crearea

Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica

Moldova cu câștigătorul concursului public desfășurat, Asocierea operatorilor

economici Olvitech Corporation Limited, Strategy Consulting S.R.O. SRL, OOP

„MKM Service LTP” și SRL „Wise Security Solutions” a servit avizul Serviciului

de Informații și Securitate nr. 359r din 25 iulie 2019, document atribuit la secretul

8

de stat cu grad de secretizare „restricționat”, cu referire la activitatea agenților

economici sus menționați, care prezintă pericol pentru bună desfășurare a

parteneriatului public-privat.

La 28 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei SRL

„Wise Security Solutions” copia recursurilor depuse de Ministerul Afacerilor Interne

al Republicii Moldova și Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului

Afacerilor Interne, împotriva deciziei din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la 20 septembrie 2021 SRL „Wise Security Solutions”,

reprezentată de avocatul Vadim Șpac a solicitat restituirea sau declararea

inadmisibilității recursurilor Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

și Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Serviciul

Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne s-au conformat

dispozițiilor art. 245 Cod administrativ și au depus recursurile în termen. Or, decizia

instanței de apel a fost pronunțată la 23 iunie 2021 și recepționată de către recurenți

la 29 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.97, vol. II).

Prin încheierea din 06 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

depuse de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Serviciul

Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne au fost numite pentru

examinare în complet de 5 judecători.

La 13 octombrie 2021 SRL „Wise Security Solutions”, reprezentată de avocatul

Vadim Șpac a depus cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și

exercitare a controlului constituționalității a sintagmei „Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces” din art.

247 al Codului administrativ.

Tot la 13 octombrie 2021 SRL „Wise Security Solutions”, reprezentată de

avocatul Vadim Șpac a depus cerere privind convocarea părților în ședință de

judecată, pentru a se expune asupra argumentelor invocate în recurs.

Conform art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și

soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

Pentru elucidarea unor fapte invocate în recurs, prin încheierea din data de

20 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis cererea depusă de SRL

„Wise Security Solutions”, reprezentată de avocatul Vadim Șpac privind convocarea

părților în ședință de judecată, acestea fiind citate pentru data de 11 noiembrie 2021,

ora 10:00.

9

În cadrul ședinței de judecată în ordine de recurs SRL „Wise Security

Solutions”, reprezentată de avocatul Vadim Șpac a depus cerere, în care a indicat că

renunță la demersul din 13 octombrie 2021, privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate și exercitarea controlului constituționalității a sintagmei „Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la

proces” din art.247 al Codului administrativ, din motivul decăderii circumstanțelor

invocate în susținerea cererii nominalizate, și anume prin admiterea cererii depuse

de intimată privind convocarea părților în ședință de judecată.

La fel, în cadrul ședinței publice a instanței de recurs cu participarea părților

din 11 noiembrie 2021, reprezentanții recurenților Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, Oxana Dragomir și Uliana Bădărău, precum și a Serviciului

Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne, Sorina Damaschin au

susținut recursurile înaintate, solicitând admiterea acestora în sensul formulat,

reiterând motivele de drept și de fapt indicate în motivarea recursurilor anexate la

dosar.

Intimata SRL „Wise Security Solutions”, reprezentată de avocatul Vadim Șpac,

în cadrul ședinței instanței de recurs a solicitat respingerea recursurilor cu

menținerea deciziei instanței de apel, pe care o consideră legală și întemeiată,

indicând că motivele expuse în recursuri sunt neîntemeiate, declarative și fără suport

juridic.

Audiind explicațiile participanților la proces, studiind materialele dosarului,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursurile, de a casa decizia instanței de apel

cu menținerea hotărârii primei instanțe, din următoarele motive.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Din materialele cauzei rezultă că, prin Hotărârea Guvernului nr. 82 din

11 februarie 2019 au fost aprobate obiectivele, condițiile parteneriatului public-

privat privind crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice

și rutiere în Republica Moldova și cerințele generale privind selectarea partenerului

privat, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova fiind desemnat în calitate

de autoritate publică responsabilă pentru desfășurarea procedurii de selectare a

partenerului privat, prin concurs public într-o singură etapă, în condițiile legii.

La 29 martie 2019, pe pagina web a Agenției Proprietății Publice a fost publicat

comunicatul informativ privind organizarea și desfășurarea concursului de selectare

a partenerului privat de către Ministerul Afacerilor Interne, pentru implementarea

proiectului de parteneriat public-privat „Crearea Sistemului Automatizat de

Supraveghere a Siguranței Publice și Rutiere în Republica Moldova”

(f.d. 10-11, vol. I).

Instanța de recurs reține că, prin actul de primire-predare a ofertei pentru

participarea la concursul de selectare a partenerului privat pentru crearea Sistemului

Automatizat de Supraveghere a Siguranței Publice și Rutiere în Republica Moldova

din 28 mai 2019 se atestă că, Roman Fricățel, administrator al SRL „Wise Security

Solutions” a depus oferta la data de 28 mai 2019, ora 15:55 (f.d. 12, vol. I).

Prin scrisoarea nr. 8/4-3721 din 31 mai 2019, Ministerul Afacerilor Interne a

10

informat SRL „Wise Security Solutions” despre faptul că, urmare a deschiderii

ofertei depuse în cadrul concursului de selectare a partenerului privat pentru

proiectul de parteneriat public-privat privind „Crearea sistemului automatizat de

supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova” comisia a inițiat

examinarea acesteia. Totodată, a solicitat informații cu privire la dimensiunile

peretelui video, care este propus spre livrare și implementare (f.d. 13-14, vol. I).

Prin scrisoarea nr. 2-E din 03 iunie 2019, SRL „Wise Security Solutions” a

prezentat Ministerului Afacerilor Interne informația solicitată și a oferit răspuns la

întrebările formulate de Comisia de selectare (f.d. 15-16, vol. I).

Din conținutul scrisorii Ministerului Afacerilor Interne nr. 8/4-3764 din

03 iunie 2019 se atestă că, în conformitate cu decizia Comisiei de selectare a

partenerului privat din 03 iunie 2019, procesul-verbal nr. 3 din 03 iunie 2019, oferta

depusă de Asocierea operatorilor economici Olvitech Corporation Limited, Strategy

Consulting S.R.O. SRL, OOP „MKM Service LTP” și SRL „Wise Security

Solutions” în cadrul proiectului de parteneriat public-privat „Crearea Sistemului

Automatizat de Supraveghere a Siguranței Publice și Rutiere în Republica

Moldova”, a fost declarată câștigătoare (f.d. 17, vol. I).

Conform extrasului din procesul-verbal nr. 3 al ședinței Comisiei de selectare

a partenerului privat din 03 iunie 2019, s-a constatat eligibilitatea ofertei Asocierea

operatorilor economici Olvitech Corporation Limited, Strategy Consulting S.R.O. SRL,

OOP „MKM Service LTP” și SRL „Wise Security Solutions” pentru proiectul de

parteneriat public-privat „Crearea Sistemului Automatizat de Supraveghere a

Siguranței Publice și Rutiere în Republica Moldova” și s-a declarat oferta Asocierii

operatorilor economici menționați ca fiind câștigătoarea concursului (f.d. 18, vol. I).

Prin scrisoarea nr. 4-E din 12 iunie 2019, SRL „Wise Security Solutions” a

informat Ministerul Afacerilor Interne că, în contextul deciziei Comisiei de selectare

a partenerului privat din 03 iunie 2019, este dispusă în timp cât mai rapid să inițieze

negocierea contractului de parteneriat public-privat, ce urmează a fi semnat,

conform rezultatelor concursului sus-menționat (f.d. 19, vol. I).

Iar, prin scrisoarea nr. 5-E de 04 iulie 2019 SRL „Wise Security Solutions” a

solicitat Ministerului Afacerilor Interne să fie informată când va fi negociat

contractul de parteneriat public-privat, ce urmează a fi semnat conform rezultatelor

concursului pentru proiectul de parteneriat public-privat „Crearea Sistemului

Automatizat de Supraveghere a Siguranței Publice și Rutiere în Republica Moldova”

(f.d. 20, vol. I).

Prin răspunsul nr. 41/30-1852 din 30 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne

a informat SRL „Wise Security Solutions” că, în vederea excluderii chestiunilor

interpretative în raport cu Asocierea operatorilor economici Olvitech Corporation

Limited, Strategy Consulting S.R.O. SRL, OOP „MKM Service LTP” și SRL „Wise

Security Solutions”, declarată câștigătoare a concursului privind desemnarea calității

de partener la proiectul de implementare a Sistemului Automatizat de Supraveghere

a Circulației Rutiere, la data de 03 iulie 2019, a solicitat avize de la instituțiile

abilitate ale statului. Ca urmare a unor riscuri identificate de Serviciul de Informații

și Securitate, precum și a constatării Centrului Național Anticorupție cu privire la

faptul că la concursul menționat nu a fost asigurată concurența reală, fiind

recepționată o singură ofertă, Comisia de selectare a partenerului privat pentru

crearea Sistemului Automatizat de Supraveghere a Siguranței Publice și Rutiere, în

cadrul ședinței din 25 iulie 2019 a decis că, nu poate fi demarată procedura de

11

negociere a unui contract de parteneriat public- privat (f.d. 21, 50-51, vol. I).

Nefiind de acord cu răspunsul nr. 41/30-1852 din 30 iulie 2019,

SRL „Wise Security Solutions” a expediat în adresa Ministerului Afacerilor Interne,

scrisoarea nr. 6-E din 06 august 2019, prin care a solicitat inițierea negocierii și

semnării contractului de parteneriat public-privat în decurs de 3 zile de la primirea

scrisorii, iar în cazul refuzului inițierii procedurii de negociere și semnare a

contractului, să considere prezenta scrisoare ca fiind o cerere prealabilă (f.d. 22-23,

vol. I).

Prin răspunsul nr. 8/4-5313 din 09 august 2019, Ministerul Afacerilor Interne

i-a comunicat SRL „Wise Security Solutions” că, prin Hotărârea Parlamentului

nr. 89 din 19 iulie 2019, a fost aprobat moratoriul asupra procedurilor în derulare

referitoare la privatizarea, concesionarea, încheierea parteneriatelor publice-private

cu privire la bunurile publice, proprietate de stat până la prezentarea și aprobarea de

către Parlament a concluziilor Comisiei de anchetă pentru analiza modului de

organizare și desfășurare a privatizării publice începând cu anul 2013. În acest sens,

la data de 09 august 2019, Comisia de selectare a partenerului privat a decis prin vot

unanim, asupra imposibilității negocierii contractului de parteneriat public-privat,

întrucât exercițiul în cauză contravine Hotărârii Parlamentului nominalizată (f.d. 24,

vol. I).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție examinând în ședință publică litigiul dedus judecății și analizând

materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic

litigios, ajunge la concluzia că soluția instanței de apel este eronată, pe când

concluzia primei instanțe despre necesitatea respingerii cererii de chemare în

judecată este întemeiată, având la bază cumulul probelor administrate în cadrul

dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită.

În susținerea concluziei, instanța de recurs menționează următoarele.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Articolul 7 al Codului administrativ stabilește că autoritate publică se consideră

orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt

act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui

interes public.

În corespundere cu art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Conform art. 16 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dreptul discreționar al

autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a opta între mai multe soluții

posibile corespunzătoare scopului legii atunci cînd aplică o dispoziție legală.

Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități

administrative arbitrare.

12

În sensul art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Articolul 18 din Codul administrativ stipulează că înteresul public vizează

ordinea de drept, democrația, garantarea drepturilor și a libertăților persoanelor,

precum și obligațiile acestora, satisfacerea necesităților sociale, realizarea

competențelor autorităților publice, funcționarea lor legală și în bune condiții.

Conform art. 21 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului

pentru care acestea au fost reglementate. Autoritățile publice și instanțele de judecată

competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților

persoanelor decît în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege.

Potrivit art. 22 alin. (1)-(2) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Faptele deja cunoscute

autorităților publice sau instanțelor de judecată competente, faptele general notorii

și faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu necesită a fi probate, pînă la

proba contrarie.

Iar, conform 36 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, instanța de judecată

competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată să

respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului,

drepturile și libertățile lui sînt considerate valori supreme și sînt garantate de stat.

Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea

în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

În conformitate cu art. 93 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, fiecare

participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la

prevederile alin.(1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale.

Reglementări suplimentare sau derogatorii sînt admisibile doar în baza prevederilor

legale.

În corespundere cu art. 118 alin. (1), (2) lit. a)-c) și alin. (3) din Codul

administrativ, motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun

considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare

se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare

autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie

să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la

exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele

expuse în cadrul audierii.

Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde:

a) motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ,

inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul;

b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv

modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul;

c) în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a

procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe,

audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc.

13

Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului

administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia.

Potrivit art. 137 alin. (1)-(4) din Codul administrativ, în exercitarea dreptului

discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în

limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

Daca autoritatea publică poate decide discreționar și doar una din mai multe

consecințe juridice este legală, atunci dreptul discreționar al autorității publice se

reduce la alegerea consecinței juridice/soluției legale. Stările de fapt identice în

esență se tratează identic. O tratare neidentică a două stări de fapt identice se admite

numai dacă există un motiv obiectiv. Dacă într-un caz autoritatea publică și-a

exercitat dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este

obligată să își exercite dreptul discreționar în același mod. Această regulă nu se

aplică dacă autoritatea publică intenționează să își schimbe în viitor practica de

exercitare a dreptului discreționar în cazuri similare.

În corespundere cu art. 189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O

acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea

publică nu a soluționat în termen legal o cerere.

Din dispozițiile art. 206 alin. (1) lit. a)-e) și alin. (2) din Codul administrativ

rezultă că o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în

tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); obligarea

autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare);

impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare);

constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act

administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau

anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control

normativ). Acțiunea în constatare prezumă existența unui interes îndreptățit pentru

constatarea solicitată. Acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul

își poate sau și-ar putea revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la

alin.(1), cu excepția situației cînd se urmărește constatarea nulității unui act

administrativ individual sau normativ.

Iar, conform art. 225 alin. (1), (2) lit. a)-d) și alin. (3) lit. a)-d) din Codul

administrativ, instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra

oportunității unui act administrativ. Verificarea exercitării de către autoritatea

publică a dreptului discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea publică: și-a

exercitat dreptul discreționar; a luat în considerare toate faptele relevante; a respectat

limitele legale ale dreptului discreționar; și-a exercitat dreptul discreționar conform

scopului acordat prin lege. În cazul în care au fost emise acte administrative

individuale și normative referitoare la securitatea națională a Republicii Moldova, la

exercitarea regimului stării excepționale, la măsurile de urgență luate de autoritățile

publice în vederea combaterii calamităților naturale, a incendiilor, a epidemiilor, a

epizootiilor și a altor fenomene similare, instanța de judecată poate fi sesizată doar

pentru exercitarea controlului următoarelor circumstanțe: existența situației

excepționale la data la care a fost emis actul; competența autorității publice de a

emite actul; existența interesului public care justifică emiterea actului administrativ;

imposibilitatea efectivă a autorității publice de a emite actul în condiții obișnuite.

14

Totodată, instanța de recurs consideră imperioase și prevederile Legii cu privire

la parteneriatul public-privat nr. 179-XVI din 10 iulie 2008, care la art. 1 stipulează

că, prezenta lege stabilește principiile de bază ale parteneriatului public-privat,

formele și modalitățile de realizare, procedura de inițiere și de realizare a acestuia,

drepturile și obligațiile partenerului public și ale partenerului privat.

Conform art. 2 al Legii enunțate supra, în sensul prezentei legi, următoarele

noțiuni principale semnifică:

partener public – persoană juridică de drept public sau asociație a acestei

persoane care stabilește un raport de parteneriat public-privat;

partener privat – persoană juridică de drept privat sau persoană fizică și/sau

asociație a acestora, care a devenit, în condițiile legii, parte într-un parteneriat

public-privat;

parteneriat public-privat – contract de lungă durată, încheiat între partenerul

public și partenerul privat pentru desfășurarea activităților de interes public, fondat

pe capacitățile fiecărui partener de a repartiza corespunzător resursele, riscurile și

beneficiile;

interes public – orice beneficiu ale cărui formă și valoare se determină prin

decizie a partenerului public, obținut în folosul partenerului public, al persoanelor

care locuiesc și/sau activează pe teritoriul Republicii Moldova;

ofertant – persoană juridică de drept privat sau persoană fizică și/sau asociație

a acestora care înaintează ofertă în vederea stabilirii unui parteneriat public-privat;

ofertă – propunere scrisă înaintată de ofertant partenerului public în vederea

inițierii sau stabilirii unui parteneriat public-privat.

Potrivit art. 8 alin. (3) al Legii nominalizate, la stabilirea numărului de ofertanți

invitați trebuie să se ia în considerare necesitatea asigurării unei concurențe reale.

În corespundere cu art. 17 alin. (1)-(3) al Legii cu privire la parteneriatul public-

privat nr. 179-XVI din 10 iulie 2008, parteneriatul public-privat se bazează pe

cooperarea între partenerul public și partenerul privat având ca scop sporirea

eficienței patrimoniului public, fiecare partener asumându-și riscuri și

responsabilități concrete. Obiect al parteneriatului public-privat pot fi orice bunuri,

inclusiv cele atribuite domeniului public, lucrare, serviciu public sau funcție

exercitată de partenerul public, cu excepția celor interzise expres de lege.

Parteneriatul public-privat poate fi constituit având ca obiect elemente ale

infrastructurii și/sau servicii de utilitate publică existente sau crearea acestora.

Conform art. 18 alin. (1) lit. a)-f), alin. (2), (8) și (10) al Legii cu privire la

parteneriatul public-privat nr. 179-XVI din 10 iulie 2008, parteneriatul public-privat

se realizează prin următoarele forme: contract de antrepriză/prestări servicii;

contract de administrare fiduciară; contract de locațiune/arendă; contract de

concesiune; contract de societate comercială sau de societate civilă; alte forme

contractuale neinterzise de lege, prin contract de parteneriat public-privat sau prin

îmbinarea formelor stabilite la lit. a)–e). Realizarea parteneriatului public-privat prin

intermediul contractului de antrepriză/prestări servicii are ca obiect: executarea de

lucrări și/sau prestarea de servicii publice; transmiterea în posesiune și folosință

temporară a bunurilor proprietate publică necesare executării lucrărilor/prestării

serviciilor; prestarea de servicii publice contra plată de către partenerul privat;

executarea lucrărilor de proiectare, construcție, reconstrucție și/sau reparație

capitală; gestionarea și deservirea atât a elementelor infrastructurii, cît și a altor

15

bunuri proprietate publică. Asupra contractelor prevăzute în prezentul articol se

aplică și prevederile Codului civil.

În cadrul realizării parteneriatelor public-private de interes național, concursul

de selectare a partenerului privat este organizat de autoritatea administrativă centrală

desemnată de către Guvern, iar autoritățile publice locale pot semna contracte de

parteneriat public-privat cu partenerul privat selectat în modul stabilit, fără

organizarea unui concurs.

Potrivit art. 19 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) al Legii enunțate, în funcție de

nivelul de implicare a partenerului privat, se definesc următoarele modalități de

realizare a contractelor de parteneriat public-privat:

a) proiectare-construcție-operare, prin care construcția și exploatarea obiectului

parteneriatului public-privat sînt transferate partenerului privat pentru cel mult 50 de

ani. Proiectul de parteneriat public-privat se poate finanța integral de către partenerul

privat. La expirarea contractului încheiat cu partenerul public, obiectul

parteneriatului public-privat se transferă cu titlu gratuit partenerului public în bună

stare, funcțional și liber de orice sarcină sau obligație;

b) construcție-operare-reînnoire, prin care partenerul privat își asumă

finanțarea construcției obiectului parteneriatului public-privat, precum și toate

costurile de întreținere a acestuia pe o durată de cel mult 50 de ani. Partenerului

privat i se permite perceperea, în conformitate cu legislația în vigoare, a tarifelor

corespunzătoare pentru utilizarea bunului public într-o perioadă stabilită. La

expirarea contractului, obiectul parteneriatului public-privat se transferă cu titlu

gratuit partenerului public în bună stare, funcțional și liber de orice sarcină sau

obligație;

c) construcție-operare-transfer, prin care partenerul privat își asumă

construcția, finanțarea, exploatarea și întreținerea unui bun public. Investitorului i se

permite să perceapă tarife de utilizare pentru a-și recupera investiția și a-și acoperi

costurile de întreținere, precum și pentru a obține un profit rezonabil. La finalizarea

contractului, bunul public este transferat cu titlu gratuit autorității publice în bună

stare și liber de orice sarcină sau obligație;

d) construcție-transfer-operare, prin care partenerul privat își asumă construcția

unui bun care se transmite în proprietate partenerului public imediat după finalizarea

construcției, iar partenerul public, la rîndul său, îl transmite în folosință partenerului

privat;

e) locațiune-dezvoltare-operare, prin care partenerul privat obține în folosință

temporară sau în posesiune și folosință temporară un bun public, obligîndu-se să

achite în rate prețul acestuia în decursul unei perioade care nu va depăși 50 de ani.

Dacă în contract nu se prevede altfel, partenerul public dobîndește dreptul de a obține

venituri din furnizarea serviciilor de către partenerul privat, iar la finalizarea

contractului, bunul public este transferat autorității publice în bună stare și liber de

orice sarcină sau obligație;

f) reabilitare-operare-transfer, prin care bunul public este transferat

partenerului privat, care are obligația de a reabilita, opera și întreține bunul public

pentru o perioadă care nu poate depăși 50 de ani. La expirarea contractului, bunul

public se transferă cu titlu gratuit partenerului public în bună stare, funcțional și liber

de orice sarcină sau obligație.

16

Parteneriatul public-privat poate fi realizat și prin alte modalități care nu sînt

interzise expres de lege.

În conformitate cu art. 30 alin. (1), (2) și (4) al Legii cu privire la parteneriatul

public-privat nr. 179-XVI din 10 iulie 2008, după desemnarea celei mai bune oferte,

comisia de selectare a partenerului privat elaborează, în cel mult 30 de zile de la data

deciziei respective, un proiect de contract care să întrunească datele prevăzute la

art.20 și îl va transmite ofertantului desemnat învingător. Proiectul de contract se

negociază în cel mult 30 de zile calendaristice din data primirii lui de către ofertantul

desemnat învingător. Proiectul contractului de parteneriat public-privat în forma

negociată urmează a fi aprobat și semnat de autoritatea publică abilitată.

La fel, instanța de recurs învederează și prevederile pct. 1 al Regulamentului

privind procedurile standard și condițiile generale de selectare a partenerului privat,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 476 din 04 iulie 2021, conform căruia

prezentul Regulament se aplică proiectelor de parteneriat public-privat inițiate de

autoritățile publice centrale și locale și are drept scop asigurarea utilizării eficiente a

patrimoniului public, prin aplicarea corectă a procedurilor de atribuire a contractelor

de parteneriat public-privat.

Potrivit pct. 2 al Regulamentului nominalizat, selectarea partenerului privat se

realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.179-XVI din 10 iulie 2008 cu

privire la parteneriatul public-privat, a prezentului Regulament și a altor acte

normative.

Iar, conform pct. 7 al Regulamentului enunțat, în caz de necesitate, pentru

probleme specifice, în activitatea Comisiei pot fi antrenați și alți experți și specialiști.

Experții externi cooptați nu au drept de vot în cadrul Comisiei, însă au obligația de

a elabora un raport de specialitate cu privire la aspectele tehnice, financiare sau

juridice, asupra cărora își expun punctul de vedere. Raportul de specialitate este parte

a dosarului de parteneriat public-privat.

Punctul 18 al aceluiași Regulament stipulează că lista bunurilor proprietate a

statului și lista lucrărilor și serviciilor de interes public național, precum și a

obiectivelor proiectelor de parteneriat public-privat este întocmită la propunerile

autorităților publice centrale și se aprobă de Guvern în modul stabilit.

Așadar, având în vedere prevederile normelor de drept material enunțate, ținând

cont de materialele cauzei și argumentele invocate de participanții la proces pe

parcursul examinării cauzei, inclusiv în ședința de judecată în ordine de recurs,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție conchide asupra temeiniciei și legalității soluției primei instanțe privind

respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată depusă de SRL „Wise

Security Solutions”.

Or, prima instanță corect a constatat că actele administrative contestate au fost

emise de organul competent în corespundere cu procedura stabilită de lege, acestea

fiind motivate și nu subzistă excese din partea organului emitent.

Astfel, în argumentarea concluziei enunțate, instanța de recurs reiterează că

conform extrasului din procesul-verbal nr. 3 al ședinței Comisiei de selectare a

partenerilor privați din 03 iunie 2019, Comisia a constatat eligibilitatea ofertei

Asocierii operatorilor economici Olvitech Corporation Limited, Strategy Consulting

S.R.O. SRL, OOP „MKM Service LTP” și SRL „Wise Security Solutions” pentru

17

proiectul de parteneriat public-privat „Crearea Sistemului Automatizat de

Supraveghere a Siguranței Publice și Rutiere în Republica Moldova” și a declarat

oferta Asocierii operatorilor economici nominalizate câștigătoare a concursului (f.d.

18, vol.I).

Instanța de recurs relevă că, domeniul parteneriatului public-privat este

reglementat prin Legea nr. 179 din 10 iulie 2008 cu privire la parteneriatul public-

privat și Regulamentul privind procedurile standard și condițiile generale de

selectare a partenerului privat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 476 din data

de 04 iulie 2012, precum și alte acte normative relevante.

Astfel, parteneriatul public-privat reprezintă un contract de lungă durată,

încheiat între partenerul public și partenerul privat pentru desfășurarea activităților

de interes public, fondat pe capacitățile fiecărui partener de a repartiza corespunzător

resursele, riscurile și beneficiile. Realizarea acestuia se efectuează cu respectarea

principiilor egalității de tratament, imparțialității și nediscriminării, transparenței,

proporționalității, echilibrului, asigurării concurenței, libertății contractului și

cooperării, stabilite prin Legea nr. 179 din 10 iulie 2008 cu privire la parteneriatul

public-privat, precum și în baza obiectivelor stabilite de către Guvern și altor condiții

specifice.

Instanța de recurs menționează că, în vederea excluderii chestiunilor

interpretative în raport cu Asocierea operatorilor economici Olvitech Corporation

Limited, Strategy Consulting S.R.O. SRL, OOP „MKM Service LTP” și SRL „Wise

Security Solutions”, în rezultatul examinării demersului nr. 8/4-1559 din 01 iulie

2019 a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Centrul Național

Anticorupție, prin răspunsul nr. 02/09-1379 din 22 iulie 2019 a relevat că, până la

termenul-limită de depunere a ofertelor, 28 mai 2019, a fost înregistrată o singură

ofertă, cea depusă de Asocierea operatorilor economici Olvitech Corporation

Limited, Strategy Consulting S.R.O. SRL, OOP „MKM Service LTP” și SRL „Wise

Security Solutions”. Astfel, fiind un proiect de anvergură, întru respectarea unei

concurențe reale, ar fi fost oportună identificarea și invitarea mai multor operatori

internaționali din domeniu pentru respectarea transparenței, corectitudinii,

prevenirea fraudelor și a corupției precum și practicii conspirative. La fel, a

specificat că Centrul Național Anticorupție, prin Raportul de Expertiză Anticorupție

nr. EHG/5713 din 08 februarie 2019, la proiectul de Hotărâre a Guvernului

nominalizat, a identificat mai multe riscuri și lacune, totodată fiind recomandate

acțiuni necesare în vederea excluderii acestor riscuri (f.d. 177-178 vol.I).

Astfel, la caz, se constată faptul că la concursul menționat nu a fost asigurată

concurența reală, fiind recepționată o singură ofertă, fapt ce denotă încălcarea

principiului-pilon a parteneriatului public-privat privind asigurarea concurenței,

prevăzut de art. 8 al Legii nr. 179 din 10 iulie 2008 cu privire la parteneriatul public-

privat, care la alin.(3), stipulează că la stabilirea numărului de ofertanți invitați

trebuie să se ia în considerare necesitatea asigurării unei concurențe reale.

În context, instanța de recurs, relevă că conform explicațiilor reprezentanților

Ministerului Afacerilor Interne, semnarea contractului de parteneriat public-privat

pentru crearea Sistemului Automatizat de Supraveghere a Siguranței Publice și

Rutiere în Republica Moldova cu câștigătorul concursului public desfășurat,

Asocierea operatorilor economici Olvitech Corporation Limited, Strategy

Consulting S.R.O. SRL, OOP „MKM Service LTP” și SRL „Wise Security

18

Solutions”, prezintă pericol pentru bună desfășurare a parteneriatului public-privat,

fapt constatat cu referire la activitatea agenților economici nominalizați de către

Serviciul de Informare și Securitate în avizul nr. 359r din 25 iulie 2019, document

atribuit la secretul de stat cu grad de secretizare „restricționat”.

Mai mult, instanța de recurs relevă că, prin Hotărârea Parlamentului nr. 89 din

19 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 244-245/323 din 27 iulie 2019, a

fost aprobat moratoriul asupra procedurilor în derulare referitoare la privatizarea,

concesionarea, încheierea parteneriatelor publice-private cu privire la bunurile

publice, proprietate de stat până la prezentarea și aprobarea de către Parlament a

concluziilor Comisiei de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare

a privatizării publice începând cu anul 2013 (f.d.53, vol. I).

Astfel Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că Centrul Național Anticorupție și Serviciul de

Informații și Securitate, au identificat riscuri cu privire la faptul că la concursul

menționat nu a fost asigurată concurența reală și alte circumstanțe importante, iar

prin Hotărârea Parlamentului nr. 89 din 19 iulie 2019, a fost instituit moratoriu

asupra procedurilor în derulare referitoare la privatizarea, concesionarea, încheierea

parteneriatelor publice-private cu privire la bunurile publice, proprietate de stat până

la prezentarea de către Parlament a concluziilor Comisiei de anchetă pentru analiza

modului de organizare și desfășurare a privatizării publice, începând cu anul 2013,

considerente din care Ministerul Afacerilor Interne a fost în imposibilitate de a iniția

procedura de negociere și încheiere a contractului de parteneriat public-privat cu

câștigătorul SRL „Wise Security Solutions”.

De altfel, instanța de recurs precizează că prin răspunsul nr. 41/30-1852 din

30 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a informat SRL „Wise Security

Solutions” că urmare a unor riscuri identificate de Serviciul de Informații și

Securitate, precum și a constatării Centrului Național Anticorupție cu privire la

faptul că la concursul menționat nu a fost asigurată concurența reală, Comisia de

selectare a partenerului privat pentru crearea Sistemului Automatizat de

Supraveghere a Siguranței Publice și Rutiere în Republica Moldova, în cadrul

ședinței din 25 iulie 2019 a decis că, nu poate fi demarată procedura de negociere a

unui contract de parteneriat public-privat (f.d. 21, 50-51, vol. I).

Iar, prin răspunsul nr. 8/4-5313 din 09 august 2019, Ministerul Afacerilor

Interne i-a comunicat SRL „Wise Security Solutions” și faptul că, prin Hotărârea

Parlamentului nr. 89 din 19 iulie 2019 a fost aprobat moratoriul asupra procedurilor

în derulare referitoare la privatizarea, concesionarea, încheierea parteneriatelor

publice-private cu privire la bunurile publice, proprietate de stat până la prezentarea

și aprobarea de către Parlament a concluziilor Comisiei de anchetă pentru analiza

modului de organizare și desfășurare a privatizării publice, începând cu anul 2013.

În acest sens, la data de 09 august 2019, Comisia de selectare a partenerului privat,

a decis prin vot unanim asupra imposibilității negocierii contractului de parteneriat

public-privat, întrucât exercițiul în cauză contravine Hotărârii nominalizate a

Parlamentului (f.d. 24, vol. I).

Prin urmare, având în vedere cele enunțate, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră nefondate

19

afirmațiile SRL „Wise Security Solutions” că, în procesul desfășurării procedurii

administrative nu a fost audiat reclamantul, iar decizia de refuz a negocierii

contractului nu a fost motivată. Or, în actele administrative contestate de

SRL „Wise Security Solutions”, Ministerul Afacerilor Interne a indicat expres

temeiurile, care au stat la baza refuzului negocierii și semnării contractului de

parteneriat public-privat, pentru crearea Sistemului automatizat de supraveghere a

siguranței publice și rutiere în Republica Moldova, cu câștigătorul concursului

public desfășurat, Asocierea operatorilor economici Olvitech Corporation Limited,

Strategy Consulting S.R.O. SRL, OOP „MKM Service LTP” și SRL „Wise Security

Solutions”.

Conform art. 123 alin. (1) lit. b) și alin. (2) al Codului administrativ, o încălcare

a prevederilor de formă și procedură, care nu duce la nulitatea actului administrativ

individual, este neînsemnată atunci când: motivarea necesară se recuperează ulterior

de către autoritatea publică. Acțiunile prevăzute la alin. (1) pot fi recuperate până la

finalizarea dezbaterilor judiciare în prima instanță.

Respectiv, în referința depusă de către Ministerului Afacerilor Interne la

acțiunea reclamantei SRL „Wise Security Solutions”, au fost invocate aceleași

motive, care au stat la baza imposibilității negocierii contractului de parteneriat

public-privat cu SRL „Wise Security Solutions” și care au fost reflectate în decizia

din 09 august 2019 cu privire la examinarea cererii prealabile, fapt ce denotă că

autoritatea publică și-a menținut motivarea inițială, iar SRL „Wise Security

Solutions” i-a fost oferită o argumentare detaliată a refuzului Ministerului Afacerilor

Interne de a negocia și semna contractul de parteneriat public-privat.

La fel, instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul intimatei

SRL „Wise Security Solutions”, reprezentată de avocatul Vadim Șpac, privind

irelevanța sub aspect probator a Avizului Serviciului de Informații și Securitate

nr. 359.r din 25 iulie 2019, din motiv că intimata nu a avut posibilitatea de a studia

actul menționat, fapt ce reprezentă o încălcare flagrantă a dreptului său la apărare și

la un proces echitabil.

Or, cum s-a menționat anterior, Avizul Serviciului de Informații și Securitate

nr. 359r din 25 iulie 2019 este document atribuit la secretul de stat cu grad de

secretizare „restricționat”. Prin urmare, accesul la acest document poate avea loc

doar în condițiile Legii nr. 245 din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat.

Iar, la caz, reprezentantul SRL „Wise Security Solutions”, avocatul Vadim Șpac a

confirmat că accesul la acest document i-a fost restricționat din cauza că nu dispune

de acces la secretul de stat.

Cu referire la încălcarea procedurii de audiere la faza examinării cererii

prealabile, invocată de SRL „Wise Security Solutions” ca temei de ilegalitate a

acțiunilor contestate, instanța de recurs subliniază că, deși conform art. 94 alin. (1)

Cod administrativ, înainte de emiterea unui act administrativ individual defavorabil

pentru un participant sau înainte de respingerea unui act administrativ individual

favorabil, participantul are dreptul să fie audiat în legătură cu faptele și

circumstanțele relevante pentru actul ce urmează a fi emis. Însă, audierea

participanților la procedura administrativă este o opțiune a autorității publice, care

urmează a fi efectuată la discreția acesteia, nefiind obligatorie în acest sens și,

respectiv lipsa audierii persoanei nu poate constitui temei de anulare a actului

administrativ emis de autoritatea publică.

20

Instanța de recurs reiterează că, prin Hotărârea Parlamentului nr. 89 din 19 iulie

2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 244-245/323 din 27 iulie 2019, a fost aprobat

moratoriul asupra procedurilor în derulare referitoare la privatizarea, concesionarea,

încheierea parteneriatelor publice-private cu privire la bunurile publice, proprietate

de stat până la prezentarea și aprobarea de către Parlament a concluziilor Comisiei

de anchetă pentru analiza modului de organizare și desfășurare a privatizării publice

începând cu anul 2013 (f.d.53, vol. I).

Astfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că sunt neîntemeiate concluziile instanței de apel,

invocate și de SRL „Wise Security Solutions” în referință, potrivit cărora Hotărârea

Parlamentului nr. 89 din 19 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 244-

245/323 din 27 iulie 2019 nu este relevantă cauzei, deoarece în parteneriatul public-

privat nu sunt vizate bunuri proprietate publică, ci doar servicii de interes public.

Or, conform pct. 5 al Hotărârii Guvernului nr. 82 din 11 februarie 2019 cu

privire la aprobarea obiectivelor, condițiilor parteneriatului public-privat privind

crearea Sistemului Automatizat de Supraveghere a Siguranței Publice și Rutiere în

Republica Moldova, a cerințelor generale privind selectarea partenerului privat,

precum și la modificarea unei hotărâri de Guvern, pentru atingerea obiectivelor și

scopului parteneriatului, pe durata implementării acestuia, partenerul public

transmite, cu titlu gratuit, în gestiunea partenerului privat, sistemul de supraveghere

video existent, care va fi integrat în Sistem.

Așadar, având în vedere cele menționate, instanța de recurs cataloghează ca

fiind neîntemeiată concluzia Curții de Apel Chișinău că, pârâtul eronat a interpretat

Hotărârile Parlamentului enunțate supra, ori Hotărârea Parlamentului nr. 89 din data

de 19 iulie 2019 constituie un temei plauzibil de a refuza încheierea contractului cu

persoana care a fost anunțată câștigătoare în parteneriatul public-privat din litigiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră nefondat argumentul SRL „Wise Security Solutions” că, prin

acțiunile Ministerului Afacerilor Interne a fost încălcat art.1 la Protocolul nr. 1

adițional la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, fiind lipsită de speranța

legitimă de a obține un bun.

Or, instanța de recurs reiterează că câștigătoare a concursului a fost desemnată

Asocierea operatorilor economici Olvitech Corporation Limited, Strategy

Consulting S.R.O. SRL, OOP „MKM Service LTP” și SRL „Wise Security

Solutions”, dar nu SRL „Wise Security Solutions” ca persoană juridică distinctă.

Totodată, în argumentarea concluziei enunțate, instanța de recurs notează că

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reținut, de la bun început, că art.1 din

Protocolul nr.1 adițional la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului se aplică

doar pentru bunurile unei persoane. Astfel, veniturile viitoare nu pot fi considerate

„bunuri”, cu excepția cazului în care dreptul a fost deja câștigat și este sigur ca va fi

plătit (cauza Koivusaari și alții c. Finlandei, decizia din 23 februarie 2010, nr.206),

toate acestea, în anumite circumstanțe, o „speranță legitima” de a obține un „bun”

poate beneficia, de asemenea, de protecția art.1 din Protocolul nr.1 adițional la

Convenție.

Pentru ca o „așteptare” să fie „legitimă”, aceasta trebuie să aibă o natură mai

21

concretă decât o simplă speranță și să se bazeze pe o prevedere legală sau pe un act

juridic, precum o hotărâre judecătorească, care să aibă legătură cu dreptul

patrimonial în cauză [Kopecký împotriva Slovaciei (MC), pct. 49-50; Centro Europa

7 S.R.L. și di Stefano împotriva Italiei (MC), pct. 173; Saghinadze și alții împotriva

Georgiei, pct. 103; Ceni împotriva Italiei, pct. 39; Béláné Nagy împotriva Hungary

(MC), pct. 75].

Cu toate acestea, nu poate fi vorba despre o „speranță legitimă” în situația în

care există o divergență cu privire la interesul și aplicarea corectă a legii interne, iar

pretențiile reclamantei sunt, prin urmare, respinse de instanțele naționale.

Art. 1 din Protocolul nr. 1 nu creează un drept de a dobândi bunuri [Denisov

împotriva Ucrainei (MC), pct. 137]. Un bun viitor constituie un „bun” numai dacă a

fost obținut sau dacă există o creanță cu titlu executoriu [Ian Edgar (Liverpool) Ltd

împotriva Regatului Unit (dec.); Wendenburg și alții împotriva Germaniei (dec.);

Levänen și alții împotriva Finlandei (dec.); Anheuser-Busch Inc. împotriva

Portugaliei (MC), pct. 64; Denisov împotriva Ucrainei (MC), pct. 137].

Respectiv, din materialele cauzei rezultă incontestabil că reclamanta SRL

„Wise Security Solutions” nu dispune de „un bun” în sensul art.1 din Protocolul nr.1

adițional la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, prin urmare,

argumentul invocat de SRL „Wise Security Solutions” în acest sens, este neîntemeiat

și pur declarativ.

Astfel, este eronată concluzia instanței de apel precum că prin decizia Comisiei

de selectare a partenerului privat din 25 iulie 2019 privind refuzul de a negocia și

semna contractul de parteneriat public-privat SRL „Wise Security Solutions” este

privată de un bun și anume, de avantajul patrimonial prevăzut la pct. 9-10 din

Hotărârea Guvernului nr. 82 din 11 februarie 2019, care prevede că recuperarea

investiției partenerului privat se efectuează din contul acumulărilor obținute din

amenzile încasate ca urmare a încălcărilor înregistrate de Sistem, care se

contabilizează separat de încasările acumulate din amenzile aplicate de către

Inspectoratul General al Poliției, care prevede că partenerului privat îi revin 50% din

suma totală a acumulărilor obținute din amenzile achitate ca urmare a încălcărilor

înregistrate de Sistem din momentul dării în exploatare a primelor componente ale

acestuia.

Or, instanța de recurs reiterează că SRL „Wise Security Solutions” nu deține o

speranță legitimă de a obține un bun, în condițiile în care nu ea ca persoană juridică

distinctă a fost desemnată câștigătoare a concursului, fiind doar parte a Asocierii

operatorilor economici, formată din mai multe persoane juridice. Astfel, partenerul

privat căruia urma să îi revină 50% din suma totală a acumulărilor obținute din

amenzile achitate ca urmare a încălcărilor înregistrate de Sistem din momentul dării

în exploatare a primelor componente ale acestuia, este Asocierea operatorilor

economici Olvitech Corporation Limited, Strategy Consulting S.R.O. SRL, OOP

„MKM Service LTP” și SRL „Wise Security Solutions”, care conform explicațiilor

intimatei SRL „Wise Security Solutions” nu a fost înregistrată, deși normele

legislației în vigoare, care reglementează parteneriatul public privat, prevăd

înregistrarea obligatorie a partenerului privat, la caz a Asocierii operatorilor

economici Olvitech Corporation Limited, Strategy Consulting S.R.O. SRL, OOP

„MKM Service LTP” și SRL „Wise Security Solutions”.

Totodată, instanța de recurs conchide că deși nu a fost anulată decizia Comisiei

22

de selectare a partenerilor privați din 03 iunie 2019, prin care s-a constatat

eligibilitatea ofertei Asocierii operatorilor economici Olvitech Corporation Limited,

Strategy Consulting S.R.O. SRL, OOP „MKM Service LTP” și SRL „Wise Security

Solutions” pentru proiectul de parteneriat public-privat „Crearea Sistemului

Automatizat de Supraveghere a Siguranței Publice și Rutiere în Republica Moldova”

și s-a declarat oferta Asocierii operatorilor economici nominalizate câștigătoare a

concursului, această decizie nu poate fi catalogată ca un bun protejat prin prisma

principiului legitimei speranțe.

Astfel, instanța de recurs menționează, că decizia nominalizată constituie doar

o premisă pentru negocierea contractului de parteneriat public-privat între Ministerul

Afacerilor Interne și Asocierea operatorilor economici Olvitech Corporation

Limited, Strategy Consulting S.R.O. SRL, OOP „MKM Service LTP” și SRL „Wise

Security Solutions”, dar nu o confirmare a semnării ulterioare a acestui contract. Or,

negocierea este o etapă premergătoare semnării contractului, care se poate solda fie

cu semnarea acestui contract, în cazul convenirii părților contractante asupra

clauzelor esențiale ale contractului, sau la renunțarea semnării contractului în lipsa

consensului privind clauzele contractuale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că prima instanță corect a concluzionat asupra

legalității deciziei nr. 41/30-1852 din 30 iulie 2019 și a deciziei nr. 8/4-5313 din data

de 09 august 2019 cu privire la cererea prealabilă, emise de către Ministerul

Afacerilor Interne.

Or, Ministerul Afacerilor Interne, întemeiat a constatat imposibilitatea

demarării procedurii de negociere și încheiere a contractului de parteneriat public-

privat cu SRL „Wise Security Solutions”, din motivele reținute supra.

Totodată, de către Ministerul Afacerilor Interne a fost respectată legislația în

vigoare pertinentă, precum și limitele dreptului discreționar, principiul

proporționalității și procedurile legale la emiterea actelor administrative contestate

de SRL „Wise Security Solutions”.

De altfel, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul instanței de apel că la

caz nu se atestă nicio normă legală, care ar justifica dreptul discreționar al

Ministerului Afacerilor Interne de a refuza negocierea și încheierea contractului de

parteneriat public-privat privind crearea Sistemului automatizat de Supraveghere a

Siguranței Publice și Rutiere în Republica Moldova.

Aici, instanța de recurs reiterează că dispozițiile art. 16 din Codul administrativ,

prevăd dreptul discreționar al autorității publice de a opta între mai multe soluții

posibile corespunzătoare scopului legii atunci când se aplică o dispoziție legală.

Astfel, în cazul în care până la demararea procedurii de negociere a contractului

au fost identificate riscuri ce afectează negativ interesul public, autoritatea publică

este liberă în exercitarea dreptului de renunțare la încheierea contractului de

parteneriat public-privat, stabilit prin prevederile art. 1 din Codul civil, care

garantează libertatea contractuală a subiecților dreptului civil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

23

de Justiție mai menționează că conform pct. 12 al Hotărârii Guvernului nr. 82 din

data de 11 februarie 2019 cu privire la aprobarea obiectivelor, condițiilor

parteneriatului public-privat privind crearea Sistemului automatizat de

supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova, a cerințelor

generale privind selectarea partenerului privat, precum și la modificarea

unei hotărâri de Guvern, participanți la concurs pot fi persoanele fizice și juridice de

drept privat, rezidente ale Republicii Moldova și/sau ale unui stat cu care Republica

Moldova are semnate acorduri de colaborare comercială economică și/sau de

promovare și protejare a investițiilor. Aceștia acționează nemijlocit sau prin

reprezentanți mandatați în ordinea stabilită.

Iar, potrivit pct. 14 al Hotărârii Guvernului nr. 82 din data de 11 februarie 2019,

participanții la concurs sânt în drept să se asocieze în scopul depunerii unei oferte

comune, fără a fi obligați să își legalizeze din punct de vedere juridic asocierea.

Angajamentul privind asocierea se prezintă în formă scrisă la momentul depunerii

ofertei. În cazul în care oferta comună este declarată câștigătoare, asocierea urmează

a fi legalizată, în modul stabilit, până la semnarea contractului.

Astfel, Asocierea operatorilor economici Olvitech Corporation Limited,

Strategy Consulting S.R.O. SRL, OOP „MKM Service LTP” și SRL „Wise Security

Solutions” întrunește condițiile de participare la concurs, însă nu și de a încheia

contractul de parteneriat public-privat, în condițiile în care la materialele cauzei nu

au fost prezentate probe ce ar confirma respectarea pct. 14 al Hotărârii Guvernului

enunțată, adică dovada legalizării Asocierii nominalizate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție relevă că în cadrul examinării cauzei în ședința de judecată în ordine de

recurs, reprezentantul SRL „Wise Security Solutions”, avocatul Vadim Șpac a

afirmat că Asocierea operatorilor economici Olvitech Corporation Limited, Strategy

Consulting S.R.O. SRL, OOP „MKM Service LTP” și SRL „Wise Security

Solutions” nu a fost legalizată, în modul stabilit, această operațiune fiind

contramandată pentru o dată ulterioară semnării contractului de parteneriat public-

privat.

Prin urmare, cele menționate atestă și netemeinicia alegației SRL „Wise

Security Solutions”, reprezentată de avocatul Vadim Șpac, invocate în referința

depusă la cererile de recurs că, din moment ce Asocierea operatorilor economici

Olvitech Corporation Limited, Strategy Consulting S.R.O. SRL, OOP „MKM

Service LTP” și SRL „Wise Security Solutions” este una de fapt, nefiind legalizată

juridic, fiecare dintre membrii asocierii poate acționa în nume propriu. Ori,

eventualele efecte pozitive ale acțiunilor oricărui membru al asocierii operatorilor

economici nu profită tuturor membrilor, atât timp cât se solicită obligarea încheierii

contractului de parteneriat public-privat doar cu SRL „Wise Security Solutions”, iar

câștigător al concursului este Asocierea operatorilor economici menționată supra.

În continuare, instanța de recurs consideră neîntemeiate și concluziile instanței

de judecată ierarhic inferioare, precum că concursul de selectare a partenerului privat

s-a încheiat odată cu adoptarea deciziei din 03 iunie 2019 de către Comisia de

selectare a partenerului privat, care nu a fost revocată, prin care oferta Asocierii

operatorilor economici Olvitech Corporation Limited, Strategy Consulting S.R.O.

SRL, OOP „MKM Service LTP” și SRL „Wise Security Solutions” a fost declarată

24

câștigătoare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție notează că Legea nr. 179 din 10 iulie 2008 cu privire la parteneriatul

public-privat, precum și Regulamentul privind procedurile standard și condițiile

generale de selectare a partenerului privat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.476

din 04 iulie 2012, reglementează strict etapele de selectare a partenerului privat

precum și încheierii contractului.

Astfel, încheierea contractului de parteneriat public-privat este precedată de

etapa de negocieri. Termenul sugerează o etapă premergătoare a contractului pe care

părțile doresc să-l încheie.

Contractul este un acord între două sau mai multe manifestări de voință,

intervenit pentru a crea, modifica, transmite sau stinge un raport juridic. Acest acord

se realizează prin reunirea manifestărilor de voință emise în acest scop. Tot ce ține

de domeniul pregătirii acestui acord până la momentul încheierii lui efective,

reprezintă etapa precontractuală sau a negocierilor.

Această etapă este prezentată la încheierea oricărui contract, indiferent de

faptul dacă acesta este un contract civil sau administrativ și servește ca treaptă

psihologică de formare a voinței clare și decise în privința viitorului contract.

Negocierea este prezentă chiar și în cazul contractelor de adeziune, care conțin

clauze contractuale standard, iar punctul de pornire la negociere îl constituie Codul

civil.

Dacă în timpul negocierilor părțile au ajuns la un consens în privința încheierii

contractului, iar între timp, una dintre părți neglijează înțelegerea, partea

dezavantajată ar putea cere restituirea pagubelor. Astfel, comportamentul

partenerilor în legătură cu desfășurarea negocierilor este recunoscut a fi o obligație

civilă, iar calitatea de debitor și creditor o posedă partenerii negociatori.

Fiind încheiat în vederea realizării unei competențe a administrației publice,

contractul de parteneriat public-privat se deosebește de contractul de drept privat,

acesta având o natură juridică preponderent de adeziune, prin clauze impuse de

administrație și mai puține clauze negociate.

Astfel, părțile au obligația de a accepta anumite clauze reglementare stabilite

prin lege sau, pe baza legii, prin hotărâre de Guvern, adică clauze care formează

partea reglementară a contractului, dar și facultatea de a negocia alte clauze

contractuale, adică partea contractuală.

Clauzele care formează partea reglementară a contractului se regăsesc în Anexa

nr.2 la Regulamentul privind procedurile standard și condițiile generale de selectare

a partenerului privat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.476 din 04 iulie 2012,

iar clauzele negociate sunt mai puțin la număr și părțile le includ în contract pornind

de pe poziții de egalitate juridică.

În context, instanța de recurs relevă că Legea nr. 179 din 10 iulie 2008 cu privire

la parteneriatul public-privat, consacră negocierii contractului un singur articol,

art. 30, care la alin. (2) al aceluiași articol stabilește obligativitatea etapei de

negocieri, adică proiectul de contract se negociază în cel mult 30 de zile

calendaristice din data primirii lui de către ofertantul desemnat învingător, iar

ulterior, conform alin. (4) al aceluiași articol, proiectul contractului de parteneriat

public-privat în forma negociată urmează a fi aprobat și semnat de autoritatea

25

publică abilitată.

Din cuprinsul contractului-cadru de parteneriat public-privat, Anexa nr. 2 la

Regulamentul privind procedurile standard și condițiile generale de selectare a

partenerului privat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.476 din 04 iulie 2012,

rezultă că forma, structura și conținutul contractului de parteneriat public-privat vor

fi negociate și finalizate luând în considerare prevederile contractului-cadru care pot

fi detaliate în conținutul contractului.

Astfel, legiuitorul acordă posibilități largi de negociere a proiectului

contractului de parteneriat public-privat între autoritatea publică și investitorul

privat, fapt ce acordă părților posibilitatea de a include în contract clauze preluate

din legislația civilă.

De altfel, dreptul la negocierea contractului reprezintă un drept fundamental în

domeniul dreptului contractelor și se sprijină pe prevederile art. l din Codul civil

care prevede inviolabilitatea proprietății, inadmisibilitatea imixtiunii în afaceri

private, necesitatea de realizare liberă a drepturilor civile, de garantare a restabilirii

persoanei în drepturile în care a fost lezată și de apărare judiciară a lor în calitate de

valori supreme, fară care nu poate fi concepută legislația civilă.

Așadar, libertatea subiecților să stabilească pe bază de contract drepturile și

obligațiile lor, conține iminent și dreptul/libertatea de a negocia cu câștigătorul

ofertei pentru a putea realiza obiectivele propuse și acest lucru constituie o regulă,

nu o excepție, la etapa de încheiere a contractului.

Prin urmare, orice contract, inclusiv și contractul de parteneriat public- privat

urmează a fi semnat doar în forma negociată de către părți, or, în caz contrar se

afectează securitatea rapoartelor juridice.

Având în vedere cele expuse, soluția instanței de apel privind obligarea

Ministerului Afacerilor Interne la încheierea contractului de parteneriat public-

privat pentru crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și

rutiere în Republica Moldova cu SRL „Wise Security Solutions”, fără respectarea

etapei de negocieri, contravine prevederilor art. 30 alin. (2) și (4) din Legea nr. 179

din 10 iulie 2008 cu privire la parteneriatul public-privat, precum și pct. 115, 116

din Regulamentul privind procedurile standard și condițiile generale de selectare a

partenerului privat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.476 din 04 iulie 2012, care

expres prevăd obligativitatea negocierii proiectului contractului public-privat.

Altfel spus, la examinarea prezentului litigiu instanța de apel a interpretat în

mod eronat legea materială, constatând posibilitatea semnării contractului

public-privat fără respectarea etapei de negocieri.

Or, în temeiul principiului libertății contractuale, Legea nr. 179 din 10 iulie

2008 cu privire la parteneriatul public-privat, prevede că contractele public-private

trebuie să întrunească anumite cerințe minime, dar lasă conținutul lor specific să fie

elaborat de comun acord de către partenerii din cadrul proiectului.

Instanța de recurs subliniază că fiecare proiect al parteneriatului public- privat

implică mai multe tipuri de riscuri legate de proiect, care urmează a fi identificate și

evaluate în procesul negocierii.

Contractul respectiv urmează a fi negociat conform regulilor de drept civil.

Astfel, pentru a intra în vigoare, proiectul contractului de parteneriat public-privat

este necesar a fi negociat, iar ulterior în forma negociată să fie aprobat și semnat de

autoritatea publică.

26

Respectiv, etapa precontractuală este esențială și nu poate fi omisă, or,

încheierea unui contract fără specificarea condițiilor necesare reprezintă un risc

pentru interesul public.

Subsecvent, instanța de recurs menționează că recurenții Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova și Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului

Afacerilor Interne au invocat că semnarea contractului de parteneriat public-privat

contravine și Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 636 din 11 decembrie 2019 cu privire la aprobarea Planului

de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023, care prevede extinderea Sistemului

automatizat de supraveghere a circulației rutiere „Controlul traficului” prin crearea

noilor posturi de supraveghere, pus în sarcina Ministerului Afacerilor Interne pentru

care au fost alocate mijloace financiare din bugetul de stat.

Astfel, recurenții au indicat că în vederea realizării acțiunii de referință, precum

și reieșind din faptul că prevederile Hotărârii Guvernului nr.82 din 11 februarie 2019

cu privire la aprobarea obiectivelor, condițiilor parteneriatului public-privat privind

crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în

Republica Moldova, nu sunt aplicabile situației actuale în domeniul

ordinii/securității publice, a fost inițiat și prezentat Guvernului Republicii Moldova

proiectul Hotărârii Guvernului „Cu privire la aprobarea Programului național de

modernizare tehnologică a Sistemului de siguranță publică și rutieră pentru anii

2020-2023 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia”, prin care s-a

propus crearea posturilor de supraveghere rutieră din contul mijloacelor bugetare și

încasarea amenzilor aplicate în bugetul de stat, dar și abrogarea Hotărârii Guvernului

nr.82 din 11 februarie 2019, prin care au fost aprobate obiectivele, condițiile

parteneriatului public-privat privind crearea Sistemului automatizat de supraveghere

a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova, cerințele generale privind

selectarea partenerului privat.

Iar, prin Hotărârea Guvernului nr. 213 din 30 septembrie 2021 pentru

modificarea anexei nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.419 din 18 iunie 2012, s-a exclus

și s-a abrogat Hotărârea Guvernului nr.82 din 11 februarie 2019 cu privire la

aprobarea obiectivelor, condițiilor parteneriatului public-privat privind crearea

Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica

Moldova, a cerințelor generale privind selectarea partenerului privat, precum și la

modificarea unei hotărâri de Guvern.

Respectiv, având în vedere constatarea legalității și temeiniciei deciziei nr.

41/30-1852 din 30 iulie 2019 și a deciziei nr. 8/4-5313 din 09 august 2019 cu privire

la cererea prealabilă, emise de către Ministerul Afacerilor Interne, instanța de recurs

consideră că instanța de fond just a respins pretenția subsecventă înaintată de SRL

„Wise Security Solutions” privind obligarea Ministerului Afacerilor Interne să

încheie contractul de parteneriat public- privat pentru crearea Sistemului automatizat

de supraveghere a siguranței publice și rutiere în Republica Moldova cu SRL „Wise

Security Solutions”.

În conjunctura celor reținute supra, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră întemeiat argumentul

recurenților că instanța de apel a emis decizia contestată cu interpretarea eronată a

normelor de drept material.

27

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu

interpretarea eronată a normelor de drept material, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursurile, de a casa decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău

și a menține hotărârea din 02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admit recursurile depuse de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova și Serviciul Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne.

Se casează integral decizia din 23 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 02 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Wise Security Solutions” împotriva

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, persoană terță Serviciul

Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne privind recunoașterea

ilegalității refuzului și obligarea încheierii contractului de parteneriat public-privat.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Victor Burduh

Nina Vascan

28