3-20/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare

3-20/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la contestația depusă de Anatolie Minciuna

împotriva deciziei din 18 iulie 2024 a Comisiei independente de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor

(evaluarea externă conform Legii nr. 26/2022)

(Dosarul nr. 3-20/24

NR. PIGD 2-24083086-01-3-26072024)

Contestație în baza Legii nr. 26/2022; evaluarea candidatului la funcția de membru

în Consiliul Superior al Magistraturii;

2 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică cererea de contestare depusă de Anatolie

Minciuna împotriva deciziei din 18 iulie 2024 a Comisiei independente de

evaluare externă a integrității judecătorilor și a candidaților la funcția de

judecător al Curții Supreme de Justiție,

Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

Cristian Rotaru, grefier

Cu participarea:

Reprezentantului reclamantului – avocatului Vitalie Zama

Reprezentanților pârâtei – avocatului Daniel Cobzac

avocatului Carolina Chebeș

În absența:

Reclamantului – Anatolie Minciuna, care a fost legal citat și interesele căruia

au fost reprezentate de către avocatul Vitalie Zama.

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

fost numit în funcția de judecător al Judecătoriei Octombrie (sectorul Rîșcani) or.

Chișinău în baza Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 643-XII din 11

iulie 1991.

1996, Anatolie Minciuna a fost promovat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei

sectorului Rîșcani mun. Chișinău.

Anatolie Minciuna a fost eliberat din funcția de vicepreședinte al Judecătoriei

sectorului Rîșcani mun. Chișinău.

Anatolie Minciuna a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului

de vârstă.

2008, Anatolie Minciuna a fost desemnat în funcția de judecător la Curtea de Apel

Chișinău.

Magistraturii a acceptat cererea de demisie a judecătorului Anatolie Minciuna de la

Curtea de Apel Chișinău și l-a eliberat din funcția de președinte interimar și

judecător de la Curtea de Apel Chișinău, în baza art. 25 alin. (1) lit. a) și art. 26 din

Legea cu privire la statutul judecătorului, din data de 15 mai 2023.

de evaluare a recepționat de la Parlamentul Republicii Moldova informațiile care

includeau și cererea candidatului Anatolie Minciuna de a participa la concursul

pentru ocuparea funcției de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

emis decizia din 18 iulie 2024, prin care a constatat, în baza art. 8 alin. (2) lit. a) și

c) și a art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, dubii serioase cu privire la respectarea

de către candidatul Anatolie Minciuna a criteriilor de integritate etică și, prin urmare,

acesta nu promovează evaluarea. Comisia a constatat patru temeiuri distincte de

neconformitate cu criteriile prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a) și c) din Legea

nr. 26/2022 și care nu au fost atenuate de candidat.

decizia Comisiei de evaluare din 18 iulie 2024, care a fost completată prin cererea

depusă în cadrul ședinței de judecată din data de 16 septembrie 2024.

recunoscut pretențiile lui Anatolie Minciuna și a solicitat respingerea acestora.

octombrie 2024. Reclamantul a pledat cauza în fața Curții Supreme de Justiție prin

reprezentantul Vitalie Zama. Comisia de evaluare a fost reprezentată de către

avocații Daniel Cobzac și Carolina Chebeș.

urma a fi plasata pe pagina web a CSJ, conform art. 14 alin. (9) din Legea

nr. 26/2022.

ÎN FAPT

a. Evaluarea externă a reclamantului de către Comisie

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai organelor specializate ale

acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției, la 10 martie 2022, Parlamentul a adoptat Legea nr. 26, cu modificările

ulterioare. Conform acestei legi, toți candidații inter alia la funcția de membru al

Consiliului Superior al Magistraturii sunt supuși evaluării externe, ca etapă

obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a

acestora în funcțiile respective. Este evaluată integritatea etică și financiară a

acestora. Evaluarea începe cu solicitarea ca candidatul să depună Comisiei declarația

de avere și interese personale și a declarației cu privire la lista persoanelor apropiate

lui, de transmitere voluntară a răspunsurilor la chestionarul privind integritatea etică.

notificarea în care Comisia a solicitat candidatului să depună, în termen de șapte zile,

declarația de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani, conform art. 9

alin. (2) din Legea nr. 26/2022, precum și declarația care cuprinde lista persoanelor

apropiate care activează sau care au activat în sistemul judecătoresc, al procuraturii

și în serviciul public, cât și chestionarul de etică. La 13 decembrie 2023, candidatul

Anatolie Minciuna a trimis Comisiei de evaluare declarația și chestionarul de etică

completate.

candidatului 4 runde de întrebări, inclusiv cu solicitări de informații, date și

documente suplimentare.

că a identificat unele aspecte care generează dubii referitoare la respectarea de către

acesta a criteriilor etice și financiare și l-a invitat să participe la o audiere publică

programată pentru 12 iunie 2024.

ca audierea să fie reprogramată după data de 16 iunie 2024, deoarece se va afla în

afara țării, precum și desfășurarea acesteia în ședință închisă.

nemotivării acesteia și a acceptat cererea de reprogramare a audierii publice a

candidatului Anatolie Minciuna, stabilind ședința pentru data de 18 iunie 2024.

acordat acces la materialele de evaluare, în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. c) din

Legea nr. 26/2022.

desfășurarea ședinței în absența sa, prezentând Comisiei de evaluare explicații scrise

suplimentare. În conformitate cu art. 12 alin. (3) din Legea nr. 26/2022, ședința a

avut loc în absența candidatului Anatolie Minciuna, iar evaluarea a fost efectuată pe

baza informațiilor acumulate de Comisie.

temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) și c) și a art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, Comisia

de evaluare a emis decizie prin care a decis că are dubii serioase cu privire la

respectarea de către candidatul Anatolie Minciuna a criteriilor de integritate etică și,

prin urmare, acesta nu promovează evaluarea.

prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a) și c) din Legea nr. 26/2022 și care nu au fost

atenuate de candidat.

i. Încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, în concret:

a. examinarea unui caz în care era implicat avocatul care l-a reprezentat

anterior pe candidat (§§ 85-114 din decizie).

Comisia de evaluare a stabilit că, în anul 2011, Anatolie Minciuna, în timp

ce conducea un autovehicul și se deplasa la vânătoare cu alte persoane, a fost

implicat într-un accident rutier, soldat cu decesul unui biciclist. Pe baza acestor fapte

a fost intentat un dosar penal, în care Anatolie Minciuna a avut statut de bănuit.

Totodată, în cadrul acelui dosar penal Anatolie Minciuna a fost apărat de avocatul

L.P. Ulterior, în anul 2012, urmărirea penală a fost încetată pe motiv că nu au fost

constatate elementele constitutive ale infracțiunii.

La fel, Comisia de evaluare a constatat că, în anul 2021, un complet de

judecată din care făcea parte Anatolie Minciuna a examinat un caz care implica o

cerere de atragere la răspundere disciplinară a avocatului L.P., care a fost apărătorul

lui Anatolie Minciuna în dosarul penal în anul 2012.

Comisia a constatat că judecătorul Anatolie Minciuna a participat în calitate

de raportor la examinarea acelui caz, iar completul de judecată din care a făcut parte

candidatul a respins acțiunea ca inadmisibilă, aceasta fiind o decizie favorabilă

avocatului L.P., care îl apărase în anul 2012 pe dl Anatolie Minciuna în dosarul

penal.

Comisia de evaluare a considerat că, atunci când un judecător are o relație

personală cu un avocat ca urmare a reprezentării anterioare într-o cauză penală,

există un risc semnificativ de conflict de interese sau de aparență de părtinire.

Comisia de evaluare a conchis că, justițiabilii și publicul ar putea suspecta

că relația anterioară a judecătorului cu avocatul influențează hotărârile acestuia,

compromițând integritatea procesului judiciar.

b. examinarea unor cauze cu implicarea unui coleg care a fost martor în

cauza penală în care candidatul a avut calitatea de bănuit (§§ 115-130 din

decizie).

Comisia de evaluare a constatat, din circumstanțele de fapt ale cauzei penale,

că unul dintre pasagerii ce se aflau în automobilul condus de Anatolie Minciuna în

momentul producerii accidentului în anul 2011 și soldat cu decesul unui biciclist era

B.B., pe atunci judecător de instrucție la Judecătoria Centru, mun. Chișinău și care

a fost unul dintre martorii principali ai accidentului. Ulterior, în anul 2014, B.B. a

devenit judecător la Curtea de Apel Chișinău.

De asemenea, Comisia de evaluare a observat că, la sfârșitul anului 2016,

B.B. a demisionat din funcția de judecător și a început să profeseze ca avocat.

În acest sens, Comisia de evaluare a identificat două cazuri care i-au ridicat

dubii cu privire la respectarea regimului juridic al conflictelor de interese cu

implicarea candidatului Anatolie Minciuna și al lui B.B.

Primul caz a avut loc în anul 2018, când Anatolie Minciuna era membru al

Colegiului disciplinar al judecătorilor și a participat în calitate de președinte al

completului de admisibilitate din cadrul Colegiului disciplinar la examinarea unui

caz care îl viza pe B.B. La 30 martie 2018, completul de admisibilitate din cadrul

Colegiului disciplinar, prezidat de către Anatolie Minciuna, a respins contestația

unui petiționar care solicita atragerea la răspundere disciplinară a trei judecători ai

Curții de Apel Chișinău, inclusiv a lui B.B. Astfel, fiind emisă o decizie favorabilă

lui B.B.

Al doilea caz reținut de Comisia de evaluare a avut loc în anul 2021 și se

referă la participarea judecătorului Anatolie Minciuna ca judecător raportor în cadrul

unui complet care a examinat un caz în care B.B. era reprezentantul unei părți la

proces și care a emis o decizie favorabilă clientului lui B.B.

Astfel, Comisia de evaluare a constatat prezența unor indicii suficiente ce

atestă că relația dintre candidatul Anatolie Minciuna și B.B. a depășit cadrul unei

relații profesionale. Or, în acest context, participarea candidatului în calitate de

judecător și membru al Colegiului disciplinar în cauzele care vizează o persoană cu

care candidatul a avut activități recreaționale ca vânătoarea, și care a fost un martor

important într-o cauză penală împotriva candidatului, constituie o abatere de la

regimul juridic al conflictelor de interese.

ii. Achiziționarea unui apartament la preț preferențial-eligibilitatea (§§ 131-147

din decizie).

Comisia de evaluare a stabilit că, la 19 septembrie 2013, candidatul Anatolie

Minciuna a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere prin care a solicitat

includerea sa pe lista persoanelor beneficiare de apartamente la preturi preferențiale

în cadrul programului de îmbunătățire a condițiilor de trai pus în aplicare de

Consiliul Superior al Magistraturii. Cererea sa a fost acceptată și, în vara anului

2014, candidatul Anatolie Minciuna a semnat un contract cu o companie de

construcții în vederea obținerii unui apartament la un preț preferențial. Apartamentul

a fost transferat candidatului la 25 aprilie 2017 și avea o suprafață de XXX m.p., iar

prețul final fiind de 25 596 EUR.

Dubiile Comisiei de evaluare au fost trezite de faptul, cât a fost de etică

participarea candidatului Anatolie Minciuna la programul de îmbunătățire a

condițiilor de trai și procurarea unui apartament la preț preferențial, în timp ce

deținea în proprietate o casă de locuit (vilă/casă de vacanță/căsuță sezonieră) și care

conform bazei de date e-Cadastru avea o suprafață de XXX m.p., situată în XXX,

mun. Chișinău și a fost construită în anul 2004.

Comisia de evaluare a ridicat dubii cu privire la îmbunătățirea condițiilor de

trai ale candidatului Anatolie Minciuna ca urmare a achiziționării apartamentului la

preț preferențial, având în vedere faptul că acesta nu a folosit apartamentul și că

locuia deja într-o casă de XXX m.p., care era aproape de două ori mai mare decât

apartamentul solicitat în mun. Chișinău. Cu atât mai mult că, în timpul rundelor de

întrebări, candidatul Anatolie Minciuna a confirmat că a locuit în această casă în

mod permanent și nu a locuit niciodată în acel apartament. Iar, apartamentul l-a

transmis în folosință familiei fiului său, care își are reședința oficială acolo.

Comisia de evaluare a apreciat ca fiind contradictorii și irelevante

argumentele candidatului, care a declarat că destinația imobilului din XXX este casă

de vacanță. În opinia Comisiei, statutul oficial al imobilului este mai puțin important

decât modul în care acesta este utilizat în realitate.

La fel, Comisia de evaluare nu a acceptat ca viabil argumentul candidatului,

potrivit căruia casa era situată în afara orașului Chișinău, or, comuna XXX face parte

din municipiul Chișinău, iar distanța de la casă la sediul Curții de Apel Chișinău este

aproximativ aceeași cu distanța de la blocurile în care este situat apartamentul.

iii. Nerespectarea legislației privind autorizarea lucrărilor de construcții

(§§ 148-156 din Decizie).

Comisia de evaluare a reținut că, în cadrul rundelor de întrebări, candidatul

Anatolie Minciuna a confirmat că nu a primit autorizație de construire a casei cu

suprafața de XXX m.p. situată în XXX, mun. Chișinău, motivând că zilnic era

antrenat la serviciu și din acest considerent a amânat chestiunile personale, inclusiv

obținerea documentelor permisive pentru edificarea acestei construcții.

Comisia de evaluare a remarcat că, construcția dată reprezintă o casă cu două

etaje, bine consolidată din calcar și nu face parte din categoria clădirilor temporare,

care sunt exceptate de necesitatea obținerii actelor permisive, cu înregistrarea lor la

Inspectoratul de Stat în Construcții, în conformitate cu art. 21 din Legea privind

calitatea în construcții nr. 721/1996.

Comisia de evaluare nu a putut accepta argumentul candidatului, conform

căruia acesta a fost ocupat la serviciu și nu a putut obține autorizațiile

corespunzătoare. Or, Anatolie Minciuna fiind jurist din anul 1989, ar fi putut

împuternici pe cineva pe baza unei procuri sau a unui contract de mandat să obțină

actele permisive relevante și autorizația de construire.

Mai mult ca atât, Comisia de evaluare a considerat că, Anatolie Minciuna,

fiind judecător din anul 1991, ipotetic ar fi trebuit să aplice sancțiuni pentru astfel

de acte comise de alte persoane.

În opinia Comisiei de evaluare, pentru un judecător, care trebuie să aplice

aceste legi, încălcarea lor subminează autoritatea și credibilitatea sistemului judiciar

în general. Prin nerespectarea cerințelor privind autorizațiile, candidatul a creat un

precedent periculos conform căruia legile pot fi ignorate sau aplicate selectiv. Din

perspectiva unui observator obiectiv, se creează percepția unor standarde duble.

Dacă se consideră că sistemul judiciar aplică standarde diferite, se creează un

sentiment de nedreptate și inegalitate, care poate conduce la tulburări sociale și la

lipsă de respect pentru statul de drept.

iv. Implicarea în cazuri care au condus la încălcări ale CEDO (§§ 157-231 din

Decizie).

Comisia de evaluare a remarcat că, potrivit informațiilor furnizate de

Agentul Guvernamental și din alte surse, candidatul Anatolie Minciuna a fost

implicat în 13 hotărâri CtEDO împotriva Republicii Moldova.

Dintre acestea, în două cazuri (i.e. Gavriliță v. Republica Moldova, 22 aprilie

2014 și Goremîchin v. Republica Moldova, 05 iunie 2018), Comisia nu a putut

identifica în ce măsură acțiunile candidatului în calitate de judecător ar fi putut

conduce la o încălcare a CtEDO și la o încălcare a drepturilor omului. Iar, alte 11

cazuri, în opinia Comisei, au prezentat prima facie potențiale încălcări de etică care

necesită o evaluare pe baza Legii nr. 26/2022, și anume:

- Botezatu v. Republica Moldova, 14 aprilie 2015;

- Molceanu și alții v. Republica Moldova, 14 februarie 2023 (cererea

Molceanu (nr. 429/13), cererea Axenova (nr. 1994/13) și cererea Lăstăraș

(nr. 14342/13));

- Gîrbu și alții v. Republica Moldova, 05 octombrie 2023;

- Munteanu-Nani și alții v. Republica Moldova, 19 octombrie 2023;

- Cereale Flor S.A. și Roșea v. Republica Moldova, 14 februarie 2017;

- Grăjdianu și alții v. Republica Moldova, 07 ianuarie 2020;

- N.P. v. Republica Moldova, 06 octombrie 2012;

- Ghimpu și alții v. Republica Moldova, 01 ianuarie 2022;

- A.O. Falun Dafa și alții v. Republica Moldova, 29 iunie 2021;

- Pietriș S.A. și Nastas v. Republica Moldova, 19 ianuarie 2021;

- Partidul Politic „Patria” și alții v. Republica Moldova, 04 august 2020.

Comisia de evaluare a recunoscut că independența judecătorilor este unul

dintre fundamentele unei societăți democratice. Cu toate acestea, ca și alte principii,

independența judecătorilor nu este un principiu absolut. Din aceste motive, normele

etice stabilesc obligația judecătorilor de a respecta drepturile fundamentale și

CEDO.

Comisia a remarcat că a identificat cel puțin 11 cazuri CtEDO în care rolul

candidatului Anatolie Minciuna a fost important în stabilirea încălcării drepturilor

fundamentale. Iar, implicarea frecventă în constatarea unor încălcări semnificative

ale drepturilor omului subminează grav potențialul de a construi sau restabili

încrederea în sistemul de justiție. Un astfel de comportament demonstrează

nerespectare gravă a principiilor de echitate și de protecție a drepturilor

fundamentale, esențiale pentru încrederea publicului.

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

judecată special observă că, în contestație, reclamantul a invocat că prevederile

Codului administrativ au prioritate față de prevederile Legii nr. 26/2022.

Codului administrativ și limitele ei este o problemă de interpretare și aplicare a legii

asupra căreia decide Curtea Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă

pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ (DCC nr. 163 din 01

decembrie 2022, § 24, DCC nr. 2 din 18 ianuarie 2022, § 19).

„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al

Magistraturii, al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a candidaților la

funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a

procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile

respective.”

„Comisia de evaluare are independență funcțională și autonomie decizională față

de orice persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a

acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au

participat la desemnarea membrilor acesteia.

În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii

Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile

conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului

propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.”

„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu

procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta

lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv.”

„Legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură

reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și

a controlului judecătoresc asupra acesteia.

Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de

activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la

prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară

și nu contravine principiilor prezentului cod.”

enumerate în art. 2 alin.(1) din Legea nr. 26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Deși, Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte

pot fi reglementate prin norme legislative speciale.

decembrie 2017 reglementează că:

„Legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a normelor

constituționale și poate interveni în domeniile expres prevăzute de Constituție.”

„În cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict

de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis,

cu excepția situațiilor prevăzute la art.5 alin.(3) și (4).”

„În vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale

acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției,

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.”

nr. 26/2022 și prevăd următoarele:

„(2) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a

procurorilor sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa,

acțiuni sau inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al

unui profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial;

b) în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de

corupție, actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii

integrității nr. 82/2017;

c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

(3) În cazul lipsei unor reguli de etică și conduită aprobate pentru domeniul în care

activează sau a activat candidatul, se verifică dacă comportamentul din trecut al

candidatului provoacă sau nu suspiciuni rezonabile referitoare la corespunderea

acestuia cu standardele etice și de conduită stabilite pentru judecători și procurori.

(4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă:

a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15

ani corespunde veniturilor declarate.

(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare

verifică:

a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea

impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută,

precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de

import și drepturilor de export;

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale;

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori

a persoanelor specificate la art.2 alin.(2), precum și cheltuielile legate de

întreținerea acestor bunuri;

d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art.2

alin.(2);

e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte

contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana

specificată la art.2 alin.(2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de

beneficiari efectivi este parte contractantă;

f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art.2

alin.(2) are statut de donatar sau de donator;

g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru

justificarea acesteia.”

„Comisia de evaluare apreciază materialele acumulate după intima sa convingere,

formată în urma cercetării multiaspectuale, complete și obiective a informației.

Niciunul dintre materialele prezentate nu are o forță probantă prestabilită fără

aprecierea lui de către Comisia de evaluare.”

deciziei Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o

decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării.

Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de

evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea

alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat,

se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.

(2) Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și

concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.

(3) Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care

participă la luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină

de la vot. [...]

(5) Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a

constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu

cerințele prevăzute la art.8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

(6) Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru

neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor

competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă constatările

din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau procese. [...]”

evaluare, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021 (§ 11), Comisia de la

Veneția și Direcția Generală au observat că

„Integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de

judecători și procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe;

asigură încrederea cetățenilor în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și în

integritatea acestora. Într-o societate care respectă valorile fundamentale ale

democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor Superioare depinde foarte

mult, sau esențial, de integritatea personală și de competența și credibilitatea

apartenenței sale.”

alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de ridicate

de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de verificare a

judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților

moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc

creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și

membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea Strategiei privind

asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și a

Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din 06 decembrie 2021:

„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor și a

procurorilor urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității

acestora. Responsabilitatea și integritatea sunt printre principalele elemente de

asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul justiției și de garanție a derulării unor

proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi a integrității judiciare

constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre

principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în sistemul

judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul privind al

patrulea ciclu de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat de indicii

potrivit cărora în funcția de judecător sunt numiți candidați care prezintă riscuri de

integritate.

Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018,

accentuează importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie

combătută prin măsuri ferme și, în mod prioritar, în deplină armonie cu principiile

statului de drept și drepturile omului. Aceasta este îngrijorată de faptul că multe

investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea opoziției sau

prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a

corupției.

Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv, să

respecte și să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună efort

pentru a spori și menține încrederea publicului în sistem.”

acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, Consiliul Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) a reamintit că:

„procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv posibile campanii de către

candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că calificările candidaților, în

special imparțialitatea și integritatea acestora sunt verificate. În opinia Comisiei de

la Veneția și a Direcției Generale, ar trebui făcută o distincție între verificarea

membrilor în exercițiu și „pre-verificarea” candidaților pentru o poziție în aceste

organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe termen determinat al

mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul de a asigura

independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar periclita

continuitatea calității de membru și ar interfera cu securitatea mandatului

membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica suspiciunea că intenția din spatele

acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin urmare, ar trebui privite

ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează candidații la

funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior

al Magistraturii și organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un

proces de verificare judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt implementate

corespunzător, că ating un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea ce privește

contribuția la încrederea justiției, și posibilele efecte negative ale acesteia.”

și DGI au indicat că sunt la curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă

articolul 8 din Legea nr. 26/2022, care reglementează procedura de pre-vetting a

candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al

Consiliului Superior al Magistraturii. Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării

candidaților, nu neapărat se permite în vederea evaluării extraordinare a

judecătorilor și procurorilor în funcție, mizele sunt mai mari pentru ei și pentru

stabilitatea ordinii juridice în general. Deși criteriile pentru pre-vetting pot fi relativ

flexibile și bazate pe o evaluare globală a integrității candidaților, a antecedentelor,

a relațiilor etc., destituirea unui judecător sau a unui procuror numit în funcție într-

un mod legal trebuie să fie justificată cu referința mai precisă la o conduită

inadecvată, care ar trebuie să fie mai bine definită de lege.

evaluare a integrității implică implementarea unui proces de mecanisme care vizează

garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de integritate financiară

solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem de control prealabil al

integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi justificată în cazul unei

simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a

evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea

inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această

avere provine din surse ilegale (a se vedea CDL-AD(2022)011, §§ 9-10).

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai

probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură

reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor

organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În §§ 120, 123, 133, 134, 135

din decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, Curtea Constituțională a

următoarele:

„prin termenul „grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de

evaluare la evaluarea integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite Comisiei

să decidă nepromovarea candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de

etică și de conduită profesională de o gravitate ridicată. Acest fapt presupune că

candidatul poate pune în discuție gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în

fața completului special al Curții Supreme de Justiție, care în cele din urmă poate

aprecia caracterul „grav” al abaterii constatate în funcție de circumstanțele

particulare ale cauzei. Raționamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul

termenilor „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit.a) din Lege.

Pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile constituționale de asigurare a numirii,

transferării, detașării, promovării în funcție și aplicarea de măsuri disciplinare față

de judecători (a se vedea articolul 123 din Constituție), legislatorul a stabilit că în

calitate de membri ai acestui organ constituțional trebuie să fie alese persoane

(judecători și non-judecători) cu o înaltă reputație profesională și integritate

personală verificată de Comisia de evaluare în ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea

Constituțională a considerat rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o perioadă

extinsă de verificare a integrității financiare a candidaților.

Cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr. 26,

Curtea a constatat că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil

procedurii de evaluare. Astfel, atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă

cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie să constate dacă există sau nu

dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică și financiară de

către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în mod

inevitabil utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de

legislator urmărește să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor

evaluării.

De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care

trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire la

promovarea sau nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în

discuție existența unor dubii serioase cu privire la respectarea de către acesta a

criteriilor de integritate etică și financiară în fața completului special al Curții

Supreme de Justiție.”

deciziilor Comisiei de evaluare și de examinare a contestațiilor. Partea relevantă a

art. 14, în vigoare la momentul depunerii contestației, este următoarea:

„(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în

termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără

respectarea procedurii prealabile.

(2) Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare

la Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată

special compus din 3 judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul

supleant sunt desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție și confirmați prin

decret al Președintelui Republicii Moldova. [...]

(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate

cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta

lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau

concursului la care participă candidatul respectiv. [...]

(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul

de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre

următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au

promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de

evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil

al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat.

(9) Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție

este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul

plasării acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică

participanților în termen de 5 zile de la data emiterii. [...]”

2024, au fost introduse modificări la articolul 14 alineatul (8), după cum urmează:

„la litera b), cuvintele „și dispunerea reevaluării” se substituie cu cuvintele „și

dispunerea o singură dată a reevaluării”;

alineatul se completează cu litera c) cu următorul cuprins: „c) constatarea

promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei

Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior.”

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26/2022, Curtea Constituțională

a stabilit că:

„legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost

asigurate drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de

eventualele carențe procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului

procedural afectat, precum și de circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține

că neasigurarea unui drept procedural poate fi considerată o problemă centrală a

litigiului.”

special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale

ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt

apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a

deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură

nesemnificative [Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023, § 83].

drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare și prevede:

„Candidatul are următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;

b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de

evaluare;

c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;

d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră

necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în

imposibilitatea de a le prezenta anterior;

e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.”

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție.

Art. 6 §1 se aplică indiferent de calitatea părților, de natura legislației ce

reglementează modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială,

administrativă etc.) și de autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept

comun, organ administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, § 34; Bochan

împotriva Ucrainei (nr.2) (MC), § 43; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), §1 06].

existența unei „contestații” (în limba engleză „dispute”). În plus, trebuie să se

întemeieze pe un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil,

recunoscut în dreptul intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de

Convenție. Trebuie să fie vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi

atât existența însăși a dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de

exercitare. În sfârșit, rezultatul procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru

dreptul „civil” în cauză, o legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind

suficiente pentru ca art.6 §1 să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe

(MC), § 99; Károly Nagy împotriva Ungariei (MC), § 60; Naït-Liman împotriva

Elveției (MC), § 106].

CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 și articolul 12

alin. (4) din Legea nr. 26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de evaluare

reluate Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul dacă

reclamantului Anatolie Minciuna i-au fost respectate drepturile procedurale

prevăzute de lege specială.

apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată (concluziile

trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă. Eventualele riscuri în

raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși, integru, însă care nu a

fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu mult mai mici decât în

situația în care este admis un candidat neintegru din considerentul că orice dubiu ar

trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această stare e determinată atât de

interesul general sporit față de procesul de preselecție în Consiliul Superior al

Magistraturii, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile subiecților supuși

evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.

se pune în discuție dreptul reclamantului de a rămâne în profesie, ci se referă la o

evaluare pre-vetting, adică la un exercițiu unic, de preselecție în organul de

autoadministrare, într-un moment istoric, caracterizat printr-o percepție general

acceptată că lucrurile în justiție merg foarte prost având la bază diferite cauze

(corupție, neprofesionalism, obediență cronică față de politic etc). În astfel de

circumstanțe este imperios necesar ca persoanele care să acceadă în organele de

autoadministrare să aibă o reputație ireproșabilă, ca să nu existe nici un dubiu în

privința lor. Or, în caz contrar, deciziile adoptate de aceste organe, inclusiv cele prin

care se va răsturna o eventuală propunere care va veni deja din partea unei comisii

vetting, nu se vor bucura de credibilitate și nu vor avea capacitatea de a convinge

publicul larg că sunt corecte.

Codul de procedură penală și articolul 202 alin. (1) din Codul administrativ obligă

judecătorul să se abțină de la examinarea cauzei atunci când există motive care

afectează imparțialitatea sa.

judecătorilor nr. 544/1995 stabilește că judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și

să se abțină de la fapte care dăunează intereselor serviciului și prestigiului justiției,

care compromit cinstea și demnitatea de judecător, provoacă îndoieli față de

obiectivitatea lor.

„Un membru al comisiei de disciplină este obligat să se abțină de la examinarea

unei cauze disciplinare dacă are un interes personal, direct sau indirect, în

soluționarea cauzei sau dacă există alte împrejurări care pun la îndoială

obiectivitatea și imparțialitatea lui.”

judecătorilor nr. 178/2014 prevede că:

„Constituie o abatere disciplinară: nerespectarea intenționată sau din neglijență

gravă a îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul știe sau trebuia să știe că

există una dintre circumstanțele prevăzute de lege pentru abținerea sa [...].”

Conferința judecătorilor din 04 februarie 2000, statua că:

„Judecătorii, fiind conștienți de responsabilitățile ce le revin la înfăptuirea justiției,

vor respecta legea.”

februarie 2000) reglementa că:

„În afara timpului de serviciu judecătorul va avea un asemenea comportament ce

nu va defăima titlul de judecător.”

aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (în vigoare la data

depunerii cererii de acces la programul de prețuri preferențiale) statua că:

„Judecătorul își va organiza toate activitățile extrajudiciare astfel încât să mențină

autoritatea și demnitatea funcției sale, precum și imparțialitatea și independența

sistemului judecătoresc.”

Generale a Judecătorilor (AGJ) nr. 8 din 11 septembrie 2015 (modificat prin

Hotărârea AGJ nr. 12 din 11 martie 2016) prevede că:

„Judecătorul se va abține de la luarea deciziilor, atunci când interesele sale, ale

persoanelor înrudite prin sânge, adopție, afinitate, sau ale altor persoane care au

legături apropiate cu familia sa, ar putea influența corectitudinea deciziilor.

Relațiile de familie și sociale ale judecătorului nu trebuie să influențeze hotărârile

judecătorești pe care le adoptă în exercitarea atribuțiilor profesionale.”

dobândit de candidat, au fost reglementate prin Decizia nr. 2 din 16 august 2013 a

Comisiei de selecție a candidaților din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

înscriși în lista angajaților din sistemul judiciar care necesită îmbunătățirea

condițiilor de trai. Prin această decizie au fost stabilite următoarele categorii de

persoane care pot solicita un preț preferențial:

„a. judecători ai instanțelor din municipiul Chișinău care nu dispun de spațiu locativ

în raza municipiului Chișinău;

b. judecătorii care domiciliază în municipiul Chișinău, însă activează în alte instanțe

din țară;

c. angajații instanțelor judecătorești și angajații Consiliului Superior al

Magistraturii, care nu dispun de spațiu locativ în raza municipiul Chișinău și

care, la data depunerii cererii, au un stagiu în sistemul judiciar nu mai mic de

șase luni.”

de trai, aprobat prin decizia nr. 3 din 6 septembrie 2013 a Comisiei de selecție a

candidaților din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii înscriși în lista

angajaților din sistemul judiciar care necesită îmbunătățirea condițiilor de trai, au

fost modificate criteriile de eligibilitate a candidaților, după cum urmează:

„a. judecători ai instanțelor din municipiul Chișinău care nu dispun de spațiu locativ

sau dispun de spațiu locativ insuficient în raza municipiului Chișinău;

b. judecătorii care domiciliază în municipiul Chișinău, însă activează în alte instanțe

din țară și nu sunt asigurați cu spațiu locativ la locul de muncă sau dispun de un

spațiu locativ insuficient în municipiul Chișinău;

c. angajații instanțelor judecătorești și angajații Consiliului Superior al

Magistraturii, care nu dispun de spațiu locativ sau dispun de spațiu locativ

insuficient în raza municipiul Chișinău și care, la data depunerii cererii, au un

stagiu în sistemul judiciar nu mai mic de șase luni.”

redacția în vigoare la perioada pertinentă speței) nr. 721/1996 stipulau că:

„(1) Prevederile legii se aplicau construcțiilor de orice categorie și instalațiilor

aferente acestora, indiferent de tipul de proprietate sau destinație, denumite în

continuare construcții, precum și lucrărilor de modernizare, modificare,

transformare, consolidare și de reparații ale acestora.

(2) Sunt exceptate de la prevederile prezentei legi clădirile de locuit cu un nivel,

pentru una sau două familii, și anexele gospodărești ale acestora situate în

localitățile rurale, precum și construcțiile provizorii cu suprafețe mai mici de 150

m.p.”

perioada pertinentă speței) prevedea că:

„Fără înregistrarea autorizației de construire la Inspecția de Stat în Construcții, se

interzice executarea de lucrări la construcțiile menționate la art. 2 alin. (1). Această

prevedere nu se aplică lucrărilor la construcțiile menționate la art. 2 alin. (2).”

de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/202,

prevede că:

„(1) Numai dacă un candidat întrunește pe deplin toți indicatorii, astfel cum sunt

definiți în art. 8 alin. (2)-(5) din Legea nr. 26/2022, el/ea satisface criteriul de

„integritate etică și financiară”.

(2) La evaluarea conformității cu criteriul de integritate etică, Comisia poate lua în

considerare seriozitatea sau gravitatea, contextul adiacent și premeditarea asociată

oricărui incident de integritate etică și, în cazul incidentelor minore, dacă a existat

o perioadă de timp suficientă fără incidente ulterioare. La determinarea gravității,

Comisia va lua în considerare toate circumstanțele, care să cuprindă, dar fără a se

limita la următoarele:

a. dacă incidentul a fost un eveniment singular;

b. lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii nesemnificative în adresa

intereselor private sau publice (inclusiv încrederii publice) – cum ar fi o încălcare

obișnuită a regulamentului rutier;

c. sau care nu este perceput de către un observator obiectiv drept atitudine lipsită de

respect față de ordinea socială care decurge din nerespectarea regulilor și

regulamentelor.”

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a. Argumentele reclamantului

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare

Comisia de evaluare), care a fost completată prin cererea depusă în cadrul ședinței

de judecată din data de 16 septembrie 2024, solicitând anularea deciziei Comisiei

independente de evaluare din 18 iulie 2024 și obligarea Comisiei să reia procedura

de evaluare a candidatului Anatolie Minciuna, precum și obligarea Comisiei să emită

actul administrativ individual favorabil solicitat.

evaluare este eronată, neîntemeiată și ilegală, iar drept consecință lovită de nulitate.

administrativ și trebuie supus controlului judecătoresc conform Codului

administrativ, or, prin prisma art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, decizia

privind promovarea sau nepromovarea unui candidat finalizează o procedură

administrativă și produce efecte juridice asupra candidatului (i.e., îl acceptă sau îl

respinge în concursul pentru funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii).

material și norme de procedură administrativă, care se încadrează în sfera Codului

administrativ. Deși Legea nr. 26/2022, care este una specială, conține unele derogări,

acestea nu exclud aplicarea Codului administrativ în întregime, ci doar pe anumite

aspecte (ex. inițierea procedurii, cvorumul, dreptul de audiere).

calificată drept act administrativ individual, conform Codului administrativ, și că

aceasta trebuie să fie supusă controlului judecătoresc efectiv, în special în ceea ce

privește legalitatea, proporționalitatea și exercitarea dreptului discreționar. Or,

excluderea aplicării Codului administrativ ar echivala cu respingerea accesului

reclamantului la un control judecătoresc efectiv asupra deciziei Comisiei.

și neuniforme a criteriilor de evaluare, or, prin prisma art. 137 din Codul

administrativ exercitarea dreptului discreționar de către autoritățile publice trebuie

să fie făcută cu bună-credință, în mod imparțial, egal și fără arbitrar.

criteriilor de evaluare, or, art. 23 din Constituția Republicii Moldova impune statului

obligația de a asigura claritatea și previzibilitatea normelor juridice. De asemenea,

și Curtea Constituțională a statuat că lipsa previzibilității unei legi contravine

principiului statului de drept.

făcând referire la faptul că prevederile art. 8 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 nu

stabilesc nici un termen de prescripție pentru evaluarea candidaților din perspectiva

respectării „regulilor de etică și conduită profesională”.

„încălcat grav”, „reprobabile”, „inexplicabile” și „dubii serioase”, fără a defini clar

conținutul acestor concepte, fapt ce îi acordă Comisiei o marja largă de apreciere.

Deși, aceste sintagme lasă Comisiei o marjă largă de apreciere și interpretare din

partea Comisiei, ele nu sunt absolute și ar putea duce la aplicarea neuniformă și

arbitrară a legii. Iar, aceste circumstanțe încalcă principiul previzibilității legii, ceea

ce poate duce la decizii arbitrare și o practică neunitară în evaluarea candidaților.

criteriilor de către Comisia de evaluare, aducând drept exemplu faptul că, alți

candidați care nu au declarat împrumuturi, conturi bancare sau prețuri corecte în

tranzacții imobiliare au fost acceptați, în timp ce el a fost respins pentru nereguli

considerate mai puțin grave. Astfel, Comisia a aplicat standarde diferite în cazuri

similare, ceea ce sugerează o practică neunitară și arbitrară.

a considerat că au fost aplicate neuniform și discriminatoriu criteriile de evaluare,

însă a indicat linkurile la deciziile Comisei de evaluare nr. 3 din 26 octombrie 2022

și nr. 9 din 29 decembrie 2023 cu privire la candidaturile Ioanei Chironeț și a lui

Sergiu Caraman.

exercitării egale a dreptului discreționar, prevăzut în art. 137 alin. (3) și (4) din

Codul administrativ.

ci l-a aplicat arbitrar, fără a respecta principiul egalității de tratament și

proporționalității deciziei.

pentru evaluarea integrității etice, or, Legea nr. 26/2022 nu stabilește o limită

temporală clară pentru perioada evaluată de Comisie în ceea ce privește integritatea

etică și morală a candidatului.

prescripție pentru evaluarea conformității cu reguli de etică poate duce la o

incertitudine juridică și la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (Oleksandr Volkov c.

Ucrainei), lipsa unui termen de prescripție în evaluarea unor fapte dintr-un trecut

îndepărtat încalcă dreptul la un proces echitabil, creând incertitudine juridică.

examina chestiuni de integritate etică. Acest lucru permite Comisiei să analizeze

fapte dintr-un trecut foarte îndepărtat, chiar și din perioada școlară a candidatului.

Respectiv, reclamantului i se cere să se apere împotriva unor acuzații bazate pe fapte

foarte vechi, pentru care poate să nu mai existe probe sau martori relevanți. Astfel,

lipsa unui termen de prescripție clar în Legea nr. 26/2022 creează o incertitudine

juridică, permite evaluarea faptelor din trecutul îndepărtat și încalcă dreptul la un

proces echitabil, conform art. 6 din CEDO.

grad de jurisdicție, ceea ce contravine art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului (CEDO) și art. 119 din Constituția Republicii Moldova și care garantează

părților interesate dreptul de a exercita căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești,

conform legii.

contestă la Curtea Supremă de Justiție, iar conform art. 14 alin. (9) din Legea

nr. 26/2022 deciziile completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de

Justiție sunt irevocabile din momentul emiterii.

legalitatea deciziei Comisiei de evaluare contravine art. 119 din Constituție. Iar,

lipsa unui dublu grad de jurisdicție împiedică candidații să solicite o reexaminare a

deciziei în fața unei instanțe superioare, limitând astfel accesul la justiție și

posibilitatea corectării unei eventuale erori judiciare.

imparțialității Comisiei de evaluare. În opinia reclamantului, membrii Comisiei de

evaluare nu dispun de suficiente garanții de independență, având în vedere modul de

desemnare a lor, iar acest fapt ar putea genera suspiciuni de influențe externe sau

conflicte de interese. Mai mult ca atât, unii membri ai Comisiei ar putea avea legături

sau interese personale care ar putea afecta obiectivitatea deciziei.

și lipsa modului transparent de selectare a acestora afectează imparțialitatea

obiectivă a Comisiei. La aspectul dat, s-a făcut referire la jurisprudența CtEDO în

mai multe cauze, și anume Oleksandr Volkov v. Ucraina, unde s-a stabilit că lipsa

unei structuri independente și imparțiale în consiliile judiciare duce la încălcarea

dreptului la un proces echitabil; Kyprianou v. Cipru, unde s-a stabilit că

imparțialitatea trebuie examinată atât subiectiv, cât și obiectiv, iar aparențele joacă

un rol crucial; și Pullar v. Regatul Unit, în care s-a Curtea a remarcat că justiția nu

trebuie doar să fie făcută, ci trebuie și să fie văzută ca fiind făcută.

suficiente garanții de independență și imparțialitate, având o structură și un mod de

desemnare a membrilor care ridică suspiciuni privind influențe externe și conflicte

de interese.

pe cauza Volcov c. Ucrainei, Comisia de evaluare nu este independentă și imparțială.

respectarea vieții private, garantat de art. 8 CEDO, care statuează că orice persoană

are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a

corespondenței sale.

include și protecția reputației și a relațiilor profesionale ale unei persoane. Astfel,

decizia Comisiei de evaluare de nepromovare în concursul pentru Consiliul Superior

al Magistraturii îi afectează reputația și posibilitatea de a-și dezvolta cariera

profesională.

cauze, și anume: Oleksandr Volkov v. Ucraina, în care s-a stabilit că eliberarea din

funcție sau nepromovarea afectează reputația profesională și relațiile sociale ale unei

persoane, fiind o ingerință în dreptul la viață privată; Özpınar v. Turcia și C. v.

Belgia, în care s-a confirmat că viața privată include dreptul la dezvoltare personală

și profesională, iar deciziile administrative care afectează acest drept trebuie să fie

proporționale și justificate.

justificată printr-un scop legitim și nu a trecut testul proporționalității. Cu atât mai

mult că, Legea nr. 26/2022 nu definește clar criteriile de evaluare, iar aplicarea lor a

fost discreționară și arbitrară.

b. Argumentele pârâtei

electronice referință pe marginea contestației lui Anatolie Minciuna, prin care a

solicitat respingerea acțiunii. Comisia a menționat că explicațiile reclamantului nu

au fost suficiente pentru a înlătura dubiile sale. În esență, Comisia a reiterat

argumentele din decizia de evaluare. De asemenea, a menționat că, potrivit

standardelor internaționale, în cazul evaluărilor externe extraordinare este admisibil

de a aplica standardul probabilității ca nivel de probațiune, iar simpla îndoială ar fi

suficientă pentru a nu admite ca un candidat să candideze la funcția de membru în

CSM.

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, reclamantul a respectat prevederile art. 14

alin. (1) din Legea nr. 26/2022.

special învederează că, în aplicarea supremației dreptului, instanța judecătorească de

contencios administrativ ia în considerare jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei

jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivarea hotărârilor judecătorești

nu poate fi înțeleasă că impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot. García

Ruiz v. Spania, 1999, § 26). Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul

procedurii necesită un răspuns clar (hot. Ruiz Torija v. Spania, 1994, § 30; și, pentru

comparație, Petrović și Alții v. Muntenegru, 2018, § 43), în special argumentele cu

privire la drepturile și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului (hot .Fabris v. Franța, 2013, § 72 in fine; Paun Jovanović

v. Serbia, 2023, § 108).

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 26/2022

Codul administrativ sunt legi organice. Legea nr. 26/2022 a fost votată în lectură

finală după adoptarea Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura

de evaluare externă, modul de adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de

examinare a contestației împotriva deciziilor adoptate în temeiul Legii nr. 26/2022.

Așa, Legea nr. 26/2022 este una specială. Din motivele expuse în §§ 25-32 și prin

prisma art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, prioritatea normelor din Legea

nr. 26/2022 nu poate genera în această cauză discuții.

2022, după consultarea repetată cu Comisia de la Veneția. Legea a fost adoptată

pentru a asigura integritatea inter alia a membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii și a spori încrederea publică în sistemul de justiție. Comisia de la

Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării externe și a admis că, în contextul

Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce

privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de Comisie,

procedura contenciosului administrativ, etc. Având în vedere că Legea nr. 26/2022

este o lege specială în raport cu Codul administrativ, prevederile Legii nr. 26/2022

au prioritate față de celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor

nereglementate de Legea nr. 26/2022 prevederile Codului administrativ sunt

aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii nr. 26/2022. Or, excluderea

integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere

al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

proporționalității este o sarcină probatorie exclusivă a autorității publice. La aspectul

dat, Completul de judecată special reiterează că, din motivele explicate în §§ 25-32,

Legea nr. 26/2022 are prioritate față de Codul administrativ.

sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul procesului reluat de

evaluare. În faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și informații,

făcând uz de competențele sale legale (art. 6 din Legea nr. 26/2022) și cu respectarea

obligațiilor legale (art. 7 din Legea nr. 26/2022). Însă, odată cu apariția unor

neclarități și în scopul elucidării acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea

de a prezenta date și informații suplimentare (art. 10 alin. (7) din Legea nr. 26/2022).

Prezentarea datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a

candidatului (art. 12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept

(prin refuz, fățiș sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau

neconcludente) riscă să inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că

candidatul nu întrunește criteriile de integritate (art. 13 alin.(5) din Legea

nr. 26/2022). Respectiv, este în interesul candidatului să preia sarcina probațiunii,

iar acest transfer legislativ nu numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile

candidatului.

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting

și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la

stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții

(Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la

dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; § 68). Procesul de

redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina

probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru

exercitarea funcției în cauză (ibidem, § 95).

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de la

Veneția (a se vedea § 42). Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost

considerată per se arbitrară nici de către CtEDO (a se vedea hotărărârile Xhoxhaj

vs Albania, 2021, §352 și Sevdari vs Albania, 2022, §130).

c. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise

„unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de

evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către

candidat” (a se vedea §§ 45, 46). Această prevedere a apărut în Legea nr. 26/2022

după o hotărâre a Curții Constituționale din 14 februarie 2023, în care s-a menționat

că este admisibil de a nu anula deciziile Comisiei de evaluare pentru „erori de

procedură nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat ca controlul judiciar

al actelor emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele de fapt

care puteau schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale Comisiei

care afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin vs Turcia (2020). În § 131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă să

examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau de

drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost soluționată

în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă concluzie a Comisiei.

contestațiilor depuse conform Legii nr. 26/2022 este una mai limitată decât cea

prevăzută de Codul administrativ. Ea poate anula decizia Comisiei de evaluare doar

în cazurile menționate de Legea nr. 26/2022, iar celelalte temeiuri prevăzute de

Codul administrativ pentru anularea actului administrativ nu sunt aplicabile.

Comisiei. Prin urmare, CSJ poate conchide în aceeași cauză că unele dubii serioase

constatate Comisie nu există, iar alte dubii există. Existența unui singur dubiu este

suficient pentru nepromovarea evaluării externe. După cum rezultă din art. 14

alin. (8) din Legea nr. 26/2022, Curtea Supremă de Justiție nu poate admite

contestația dacă constată existența cel puțin a unui dubiu prevăzut la art. 8 alin.(2)-

(5) al acestei legi.

reținute în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu

va da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamantul Anatolie

Minciuna în cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în

criteriile statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a

acțiunii, și anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către

Comisia de evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare,

precum și celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau

conduce la promovarea evaluării de către candidatul Anatolie Minciuna.

d. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

bazează acțiunea reclamantului, este pretinsa lipsă de independență, imparțialitate

și/sau obiectivitate a unor membri ai Comisiei de evaluare, precum și posibila

influență din exterior.

care nu se încadrează în criteriul de eroare procedurală gravă, care a afectat

caracterul echitabil al procedurii de evaluare a reclamantului și, cu atât mai mult, nu

se încadrează în criteriul de circumstanță care putea conduce la promovarea evaluării

de către reclamant.

externă a integrității etice și financiare a judecătorilor și a candidaților la funcția de

judecător al Curții Supreme de Justiție, instituită în temeiul Legii nr. 65/2023, care

a preluat atribuțiile Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

instituită în baza Legii nr. 26/2022, au fost desemnați prin Hotărârile Parlamentului

nr. 150, nr. 151, nr. 152 și nr. 153 din 15 iunie 2023, care la art. 3 stipulează

imperativ că pot fi contestate în instanța de judecată în termenul prevăzut la art. 209

din Codul administrativ.

componența nominală a Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare

a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție

după cum urmează: Scott Bales, Andrei Bivol, Maria Giuliana Civinini, Lilian

Enciu, Iurie Gațcan și Lavly Perling.

încetarea calității de membru în Comisia de evaluare externă a integrității etice și

financiare a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme

de Justiție a doamnei Maria Giuliana Civinini din data de 15 mai 2024, în baza cererii

de demisie.

despre faptul că va fi supus procesului de evaluare a integrității în calitate de candidat

la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a contestat

Hotărârile Parlamentului nr. 150, nr. 151, nr. 152, nr. 153 și nr. 155 din 15 iunie

2023, în ordinea și termenul prevăzut la art. 3 al acestor hotărâri și art. 209 din Codul

administrativ.

Minciuna și-a manifestat în mod tacit, prin inacțiune, acordul cu desemnarea de către

Parlamentul Republicii Moldova a lui Scott Bales, Andrei Bivol, Maria Giuliana

Civinini, Lilian Enciu, Iurie Gațcan și Lavly Perling în calitate de membri ai

Comisiei de evaluare și ca aceștia să participe la evaluarea sa în calitate de candidat

la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ca etapă obligatorie a

procesului de selectare a candidaților în funcțiile respective.

argumentele reclamantului ce vizează pretinsa lipsă de independență, imparțialitate

și/sau obiectivitate a membrilor nominalizați, precum și pretinsa influență externă,

or, la etapa dată aceste argumente sunt irelevante, având în vedere că reclamantul a

demonstrat un comportament pasiv și nu a contestat Hotărârile Parlamentului

nr. 150, nr. 151, nr. 152, nr. 153 și nr. 155 din 15 iunie 2023, expunându-și în acest

mod tacit încrederea față membrii menționați în cadrul viitoarei sale evaluări.

Comisiei de evaluare au obligația să se abțină de la fapte ce ar putea discredita

Comisia de evaluare sau ar putea provoca îndoieli privind obiectivitatea deciziilor

acesteia. Dar, în condițiile speței, reclamantul nici nu a invocat argumente precum

că dubiile reținute de Comisia de evaluare au fost influențate de către factori externi.

(conflictul de interese) alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare al

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu

Legea nr. 26/2022, candidatul avea dreptul de a înainta propunere de recuzare a

membrilor care consideră că nu sunt imparțiali. Însă, din materialele dosarului

candidatului rezultă că, Anatolie Minciuna nu a făcut uz de acest drept al său și nu a

înaintat nici o cerere de recuzare membrilor Comisiei de evaluare, conform

procedurii prevăzute de normele legale.

prevederile articolului 4 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, care garantează

independență funcțională și autonomie decizională Comisiei de evaluare față de

orice persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a

acestora, inclusiv față de fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au

participat la desemnarea membrilor acesteia.

că sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute ca fiind concludente argumentele

reclamantului cu privire la pretinsele erori procedurale grave admise de către

Comisia de evaluare și care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare

a candidatului Anatolie Minciuna, prin participarea la procesul de evaluare a unor

membri care nu sunt independenți, imparțiali și/sau obiectivi.

Legii nr. 26/2022, Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau

nu criteriile de integritate și/sau existența a careva încălcări ale candidaților, ci doar

existența sau lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se ajungă la

concluzia că există dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile

legale de integritate sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de

conformitate.

privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară,

aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin darea de

explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea poziției sale.

prin decizia din 18 iulie 2024, în temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) și c) și a art. 13 alin (5)

din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare a constatat dubii serioase cu privire la

respectarea de către candidatul Anatolie Minciuna a criteriilor de integritate etică și,

prin urmare, acesta nu promovează evaluarea.

prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a) și c) din Legea nr. 26/2022 și care nu au fost

atenuate de candidat. Prin prisma art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, Comisia ar

fi emis decizia sa pe baza oricăruia dintre motivele identificate.

neconformități:

(i) Încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, în concret:

a. examinarea unui caz în care era implicat avocatul care l-a reprezentat

anterior pe candidat.

b. examinarea unor cauze cu implicarea unui coleg care a fost martor în

cauza penală în care candidatul a avut calitatea de bănuit.

(ii) Achiziționarea unui apartament la preț preferențial-eligibilitatea.

(iii) Nerespectarea legislației privind autorizarea lucrărilor de construcții.

(iv) Implicarea în cazuri care au condus la încălcări ale Convenției Europene

a Drepturilor Omului.

evaluare, pe marginea celor patru aspecte financiare și etice descrise supra, raportate

la criteriile de evaluare prevăzute la art. 8 din Legea nr. 26/2022, Completul de

judecată special remarcă următoarele.

reclamantului Anatolie Minciuna, formulate în cererea de contestare, nu se constată

existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării lui în fața

Comisiei independente de evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de evaluare

a candidatului, nefiind înlăturate în acest sens toate dubiile serioase formulate de

Comisie cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate

financiară și etică stabilite exhaustiv în art. 8 din Legea nr. 26/2022, în ceea ce

privește: încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese; achiziționarea unui

apartament la preț preferențial-eligibilitatea; și nerespectarea legislației privind

autorizarea lucrărilor de construcții.

nu a acumulat suficiente materiale și probe în susținerea dubiului privind implicarea

candidatului Anatolie Minciuna în cele 11 cazuri reținute de către Comisie în care

s-a constatat încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, și anume:

Gavriliță v. Republica Moldova, 22 aprilie 2014; Goremîchin v. Republica Moldova,

05 iunie 2018; Botezatu v. Republica Moldova, 14 aprilie 2015; Molceanu și alții

v. Republica Moldova, 14 februarie 2023 (cererea Molceanu (nr. 429/13), cererea

Axenova (nr. 1994/13) și cererea Lăstăraș (nr. 14342/13)); Gîrbu și alții v. Republica

Moldova, 05 octombrie 2023; Munteanu-Nani și alții v. Republica Moldova, 19

octombrie 2023; Cereale Flor S.A. și Roșea v. Republica Moldova, 14 februarie

2017; Grăjdianu și alții v. Republica Moldova, 07 ianuarie 2020; N.P. v. Republica

Moldova, 06 octombrie 2012; Ghimpu și alții v. Republica Moldova, 01 ianuarie

2022; A.O. Falun Dafa și alții v. Republica Moldova, 29 iunie 2021; Pietriș S.A. și

Nastas v. Republica Moldova, 19 ianuarie 2021; și Partidul Politic „Patria” și alții v.

Republica Moldova, 04 august 2020.

implicarea candidatului Anatolie Minciuna în cele 11 cazuri reținute de către

Comisie în care s-a constatat încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului

nu și-a găsit confirmare în materialele colectate și administrate de către Comisie,

celelalte trei dubii ce țin de încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

achiziționarea unui apartament la preț preferențial-eligibilitatea și nerespectarea

legislației privind autorizarea lucrărilor de construcții îi permit Comisiei să constate

nepromovarea evaluării de către candidatul Anatolie Minciuna în baza art. 8 alin. (2)

lit. a) și c) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022.

integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și în

vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale

judecătorilor, dar și, în general, în sistemul justiției, conform competențelor atribuite

în baza Legii nr. 26/2022, Comisia de evaluare avea obligația să verifice dacă

candidatul Anatolie Minciuna nu a încălcat grav regulile de etică și conduită

profesională, dacă nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni reprobabile,

care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul

dreptului și al unui observator imparțial, dacă în privința acestuia nu există

suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție, actelor conexe actelor

de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrității nr. 82/2017, precum

și dacă nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor, dar

și dacă averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație, conform

art. 8 din Legea nr. 26/2022.

etică și financiară doar atunci când el întrunește pe deplin toți indicatorii stabiliți la

art. 8 alin. (2)-(5) din Legea respectivă, faptul dat rezultă și din art. 5 alin. (1) din

Regulamentul de evaluare al Comisiei de evaluare. Existența măcar a unui dubiu

privind respectarea criteriilor stabilite la art. 8 alin. (2)-(5) din Legea nr. 26/2022

duc în mod inevitabil la nepromovarea evaluării.

judecătorului, aprobat la Conferința judecătorilor din 04 februarie 2000, cât și a

Codului de etică în redacția din 29 noiembrie 2007, dar și a Codului de etică și de

conduită profesională al judecătorului, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a

Judecătorilor nr. 8 din 11 septembrie 2015 (modificat prin Hotărârea Adunării

Generale a Judecătorilor nr. 12 din 11 martie 2016), judecătorii, fiind conștienți de

responsabilitățile ce le revin la înfăptuirea justiției, trebuie să respecte legea, trebuie

să respecte cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate, pentru a

asigura încrederea societății în instanțe și trebuie să se abțină de la orice

comportament, acțiune sau manifestare, care ar putea defăima titlul de judecător

și/sau prejudicia încrederea publicului în sistemul judecătoresc.

stabilesc la Principiul 3.1 că „judecătorul trebuie să se asigure că în ochii unui

observator rezonabil conduita sa este ireproșabilă”. Principiul 3.2 prevede că

„atitudinea și conduita unui judecător trebuie să reafirme încrederea publicului în

integritatea corpului judiciar.”

profesioniste, competente, eficiente și prietenoase sunt: independența,

imparțialitatea și integritatea, care de fapt sunt principii ce se regăsesc în Codul de

etică și de conduită profesională al judecătorului.

procurorii trebuie să fie persoane cu o integritate deosebită și cu aptitudini

profesionale și organizaționale adecvate. Principalii actori din administrarea justiției

trebuie să mențină întotdeauna onoarea și demnitatea profesiei lor și trebuie să se

comporte în orice situație într-o manieră demnă pentru funcția lor.

profesioniștii implicați în procesul judiciar, este esențială pentru administrarea

adecvată a justiției (Avizul nr. 12(2009) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor

Europeni (CCJE) comun cu Avizul nr. 4(2009) al Consiliului Consultativ al

Procurorilor Europeni (CCPE) intitulat „Judecătorii și procurorii într-o societate

democratică, adoptat în comun cu Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni,

§§ 10, 39).

valoroasă evidențiere a rolului crucial pe care judecătorii îl au în menținerea

încrederii publice și în susținerea statului de drept într-o societate democratică.

CtEDO a subliniat că într-o situație de economie tenebră generală în țară, deși este

de înțeles în anumite privințe, nu poate fi scutit un procuror cu experiență sau un alt

funcționar judiciar de a-și desfășura activitățile private cu cel mai mare respect

pentru legalitate și într-un mod care să fie dincolo de orice reproș public; aceștia

trebuie să respecte un standard etic mai înalt (cauza Nikëhasani v. Albania,

nr. 58997/18, 13 decembrie 2022, § 124).

mai înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea

societății în autoritatea judecătorească, să se comporte onest și decent, iar prin

exemplul personal să ofere temei de a se considera drept o persoană pretabilă

comiterii unor acte de corupție sau abuzuri.

comporte întotdeauna, și nu numai în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod

onorabil și demn de funcția sa, fiind un exemplu de conduită pentru restul societății.

conduită și un comportament adecvat profesiei de judecător, atât în exercitarea

funcției, cât și în afara ei, prin prisma standardului intern al demnității profesiei,

precum și prin raportare la standardul extern, al încrederii publice în actul de justiție.

din 25 mai 2017, care la art. 10 alin. (1) lit. d), e), j) și m) stipulează că, climatul de

integritate instituțională se cultivă prin realizarea următoarelor măsuri: respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese; neadmiterea favoritismului; asigurarea

transparenței în procesul decizional și respectarea normelor de etică și deontologie.

precitate impun în obligația judecătorilor de demonstra societății o integritate

absolută a comportamentului lor, care cuprinde inter alia și obligația respectării

regimului juridic al conflictelor de interese, neadmiterea favoritismului și asigurarea

transparenței în procesul decizional și respectarea normelor de etică și deontologie.

atât în exercitarea atribuțiilor lor, cât și în afara lor, permițând astfel societății să aibă

încredere în justiție. Judecătorii trebuie să fie întotdeauna integri, să fie conștienți de

riscurile corupției și să nu admită în activitatea sa aparența unui comportament care

prezintă semne ale conflictelor de interese sau ale favoritismului și netransparența

procesului decizional la înfăptuirea justiției.

din 18 iulie 2024 (încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese/examinarea

unui caz în care era implicat avocatul care l-a reprezentat anterior pe candidat)

Completul de judecată special accentuează că, din materialele dosarului penal

nr. 2011360700, prezentate Comisiei de evaluare de către Procuratura municipiului

Chișinău prin scrisoarea nr. 01-01/1-3/24-1987 din 01 martie 2024, Comisia a

constatat că, la 17 ianuarie 2012, Anatolie Minciuna a fost recunoscut în calitate de

bănuit într-un dosar penal care viza un accident rutier.

ce se afla în drum spre vânătoare cu un vehicul de marca Land Rover, avându-i ca

pasageri pe B.B. și V.P., Anatolie Minciuna a tamponat un biciclist care a decedat

pe loc.

B.B. și V.P. au fost martori în acest dosar penal și au declarat că biciclistul a virat

brusc la stânga în direcția mașinii în timp ce mașina trecea pe lângă el.

motiv că accidentul a fost cauzat de apariția biciclistului în fața mașinii la o distanță

insuficientă pentru a opri mașina. Procuratura nu a putut constata elementele

componente ale infracțiunii și a decis să claseze dosarul penal în conformitate cu

art. 275 pct. 3 din Codul de procedură penală.

candidatul Anatolie Minciuna a avut statut de bănuit și a fost apărat de avocatul L.P.

Iar, ulterior, în anul 2021, un complet de judecată din care făcea parte Anatolie

Minciuna a examinat un caz care implica o cerere de atragere la răspundere

disciplinară a avocatului L.P., care a fost apărătorul lui Anatolie Minciuna în dosarul

penal în anul 2012 (dosarul nr. 3a-1406/20, nr. PIGD 2-19146738-02-3a-10122020).

de raportor la examinarea acelui caz, iar completul de judecată din care a făcut parte

candidatul a respins acțiunea ca inadmisibilă, aceasta fiind o decizie favorabilă

avocatului L.P. (decizia din 20 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău).

faptul că, în cadrul acelui dosar penal, a avut statut de bănuit și a fost reprezentat de

avocatul L.P., iar, ulterior, în anul 2021, a fost membru al unui complet de judecată

al Curții de Apel Chișinău, având chiar calitatea de judecător raportor, într-un litigiu

în care se examina o cerere de atragere la răspundere disciplinară a aceluiași avocat

L.P., soluția adoptată de instanță fiind favorabilă avocatului L.P.

evaluare de către Procuratura municipiului Chișinău prin scrisoarea nr. 01-01/1-

3/24-1987 din 01 martie 2024, rezultă că Anatolie Minciuna a fost apărat de către

avocatul L.P., în baza mandatului de avocat seria MA nr. 0189402 din 17 ianuarie

apărător al bănuitului Anatolie Minciuna, a participat la o serie de acțiuni procesuale,

și anume recunoașterea în calitate de bănuit și explicarea drepturilor și obligațiilor

bănuitului (ordonanța din 17 ianuarie 2012 și anexa la aceasta); audierea bănuitului

(proces-verbal de audiere a bănuitului din 17 ianuarie 2012); comunicarea despre

dispunerea expertizei (procesul-verbal din 17 ianuarie 2012); efectuarea

experimentului de urmărire penală (procesul-verbal din 28 martie 2012).

dar și în absența unor clarificări suplimentare sau a unei contestări argumentate,

poate fi interpretat ca o recunoaștere implicită a acestora. Tăcerea sau necontestarea

unor acuzații concrete este privită, de obicei, ca o acceptare tacită a faptelor, mai

ales atunci când persoana vizată are posibilitatea și interesul de a-și exprima poziția,

dar alege să nu o facă.

la solicitarea Comisiei de evaluare de a relata circumstanțele cazului și despre

motivele omisiunii de a se abține, Anatolie Minciuna a recunoscut că, din punct de

vedere formal, ar fi existat motive de abținere, dar nu a făcut o astfel de cerere.

Potrivit reclamantului, nu a avut niciun conflict de interese, iar faptul că persoana

din acest caz i-a oferit asistență juridică în urmă cu 10 ani nu i-a afectat

imparțialitatea.

personală cu un avocat ca urmare a reprezentării anterioare într-o cauză penală,

există un risc semnificativ de conflict de interese sau de aparență de părtinire.

Comisiei de evaluare și vădește că, Anatolie Minciuna nu a oferit nici Comisiei de

evaluare atât în cadrul evaluării, dar nici Curții Supreme de Justiție argumente și

explicații verosimile care ar înlătura dubiul privind încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese la examinarea dosarului ce implica o cerere de atragere la

răspundere disciplinară a avocatului L.P.

independența și imparțialitatea justiției, este esențial să se respecte regimul juridic

al conflictelor de interese și să se evite orice aparență de favoritism în exercitarea

funcției judiciare

CEDO, care garantează oricărei persoane dreptul la un proces echitabil în fața unei

instanțe independente și imparțiale. Imparțialitatea trebuie analizată din două

perspective: subiectivă – care se referă la convingerea personală a judecătorului și

lipsa unei părtiniri personale; și obiectivă – care se referă la faptul că structura

instanței și aparențele ei trebuie să inspire încredere publicului că procesul este

echitabil.

judecătorilor nr. 544/1995, precum și normele de etică și conduită ale judecătorilor

din Republica Moldova impun judecătorilor obligația de a evita orice situație de

conflict de interese sau aparență de părtinire. De asemenea, prevederile legale impun

obligația judecătorilor de a se abține de la examinarea unei cauze dacă există

circumstanțe care pot ridica suspiciuni rezonabile privind imparțialitatea lor. În

lumina acestor norme juridice naționale și internaționale, este necesar ca în

exercitarea funcției judiciare să se respecte cu strictețe regimul juridic al conflictelor

de interese, iar orice aparență de favoritism să fie înlăturată pentru a proteja

integritatea sistemului judiciar și încrederea publicului în justiție.

participat în calitate de judecător raportor la examinarea unei contestații împotriva

deciziei pe o cauză disciplinară care o viza pe avocata L.P., cea care îl reprezentase

anterior, în anul 2012, într-un dosar penal. Prin decizia din 20 ianuarie 2021 a Curții

de Apel Chișinău în dosarul nr. 3a-1406/20, nr. PIGD 2-19146738-02-3a-10122020,

care se regăsește la materialele dosarului candidatului, acumulate de către Comisie

în cadrul evaluării, Completul de judecată din care făcea parte Anatolie Minciuna a

respins acțiunea ca inadmisibilă, decizie ce a fost favorabilă avocatei L.P.

această participare pot afecta imparțialitatea obiectivă, întrucât publicul ar putea

percepe existența unei loialități reziduale sau a unei favorizări a avocatei care l-a

reprezentat anterior. Această percepție este cu atât mai accentuată cu cât soluția

pronunțată de complet a fost favorabilă avocatei în cauză.

când există circumstanțe care pot genera o suspiciune legitimă privind părtinirea

judecătorului. În cauza Piersack v. Belgia, Curtea a subliniat că, pentru a stabili

existența unei părtiniri obiective, nu este necesar să se demonstreze o influență reală

asupra deciziei, fiind suficient ca imparțialitatea să fie rezonabil pusă sub semnul

întrebării din perspectiva unui observator obiectiv.

nu trebuie doar să fie făcută, ci trebuie să fie și văzută ca fiind făcută”, subliniind

importanța aparențelor de imparțialitate. În consecință, participarea lui Anatolie

Minciuna în completul de judecată care a examinat cazul avocatei L.P. creează o

aparență rezonabilă de părtinire, afectând imparțialitatea obiectivă și, implicit,

încrederea publicului în integritatea procesului judiciar.

or, relația profesională dintre Anatolie Minciuna și avocata L.P., deși încheiată în

2012, este relevantă din perspectiva aparențelor de părtinire, mai ales că decizia

completului a fost favorabilă avocatei. Conform normelor de etică și conduită ale

judecătorilor, un judecător trebuie să evite orice situație care ar putea genera o

aparență de părtinire sau un conflict de interese, indiferent dacă există o relație

personală actuală sau o influență efectivă asupra deciziei.

anterioară dintre un judecător și un avocat poate afecta aparențele de imparțialitate,

mai ales dacă aceasta este cunoscută publicului. În situația de față, publicul poate

percepe o posibilă influență sau favoritism în soluționarea cazului disciplinar, având

în vedere relația profesională anterioară dintre judecător și avocat.

judecătorii au obligația de a se abține de la examinarea unei cauze dacă există

circumstanțe care pot ridica suspiciuni rezonabile privind imparțialitatea lor. Prin

urmare, Anatolie Minciuna ar fi trebuit să se abțină de la participarea în completul

de judecată, pentru a evita orice aparență de favoritism și a proteja imparțialitatea

obiectivă.

precum că relația profesională cu avocata L.P. a fost încheiată în 2012 și că nu există

o legătură personală actuală care să justifice o obligație de abținere. Or, conform

jurisprudenței CtEDO, nu este necesar să existe o relație personală actuală pentru a

se justifica aparența de părtinire. Este suficient ca legătura anterioară să fie

cunoscută publicului și să existe o suspiciune legitimă privind influența asupra

deciziei emise în favoarea avocatei L.P. Cu atât mai mult că, însăși reclamantul a

recunoscut, în timpul celei de-a treia runde de întrebări, fiind întrebat despre

circumstanțele cazului și despre motivele omisiunii de a se abține, că din punct de

vedere formal ar fi existat motive de abținere, dar nu a făcut o astfel de cerere.

concluziilor Comisiei de evaluare în privința acestei neconformități este necesară

pentru a proteja integritatea sistemului judiciar și încrederea publicului în

imparțialitatea procesului judiciar.

2024 (încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese – examinarea unor

cauze cu implicarea unui coleg care a fost martor în cauza penală în care candidatul

a avut calitatea de bănuit), Comisia de evaluare a remarcat că, unul din martori în

cauza penală descrisă supra a fost B.B., care pe atunci deținea funcția de judecător

de instrucție la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, iar, ulterior, în 2014, a devenit

judecător la Curtea de Apel Chișinău.

constatat că, B.B. a fost unul dintre martorii principali ai accidentului și a dat

declarații în timpul urmăririi penale, participând, de asemenea, la un experiment în

conformitate cu art. 123 din Codul de procedură penală. Conform procesului-verbal

al experimentului, B.B. din inițiativă proprie a demonstrat modul în care biciclistul

conducea până la momentul accidentului.

demisionat din funcția de judecător și a început să profeseze ca avocat, iar Comisia

a identificat două cazuri care ridică dubii cu privire la respectarea regimului juridic

al conflictelor de interese cu implicarea candidatului Anatolie Minciuna și al lui B.B.

disciplinar al judecătorilor și a participat la examinarea unui caz disciplinar care-l

viza pe B.B. (hotărârea nr. 134/4 din 30 martie 2018 a completului de admisibilitate

nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii).

Superior al Magistraturii o sesizare prin care a solicitat atragerea la răspundere

disciplinară a trei judecători ai Curții de Apel Chișinău, inclusiv a lui B.B. Sesizarea

a fost respinsă printr-o decizie a inspectorului judiciar. La rândul său, decizia

inspectorului judiciar a fost contestată în fața unui complet de admisibilitate din

cadrul Colegiului disciplinar. La 30 martie 2018, completul de admisibilitate din

cadrul Colegiului disciplinar, prezidat de candidatul Anatolie Minciuna, a respins

contestația depusă de petiționar împotriva deciziei inspectorului judiciar de a

respinge sesizarea de atragere la răspundere disciplinară inter alia a lui B.B.

membru al unui complet de judecată care a examinat un dosar în care B.B. era

reprezentantul unei părți la proces (decizia din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău în dosarul nr. 3a-1489/20, nr. PIGD 2-19128110-02-3a-22122020).

lui E.R., a intentat o acțiune împotriva Primăriei municipiului Chișinău, solicitând

anularea unei dispoziții emise de viceprimar prin care se revocase o autorizație de

construire. Prin hotărârea din 17 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a admis acțiunea depusă de B.B. în numele lui E.R. Ulterior, Primăria

municipiului Chișinău a contestat decizia primei instanțe, iar cauza a ajuns pentru

judecare în ordine de apel în procedura completului de judecată din care făcea parte

candidatul Anatolie Minciuna și care, în final, a respins apelul și a menținut

hotărârea primei instanțe.

caz, iar decizia adoptată de curtea de apel a fost favorabilă clientului reprezentat de

B.B.

candidatului în calitate de judecător și membru al Colegiului disciplinar în cauzele

ce vizau o persoană cu care acesta a avut activități recreaționale ca vânătoarea, și

care a fost un martor important într-o cauză penală împotriva candidatului, constituie

o abatere de la regimul juridic al conflictelor de interese.

candidatului Anatolie Minciuna criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținute de către Comisia de evaluare în decizia din 18 iulie 2024 și a argumentelor

relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare, Completul de judecată

special consideră că Anatolie Minciuna nu a înlăturat dubiile Comisiei de evaluare

cu privire la integritatea sa în privința respectării regimului juridic al conflictelor de

interese la examinarea unor cauze cu implicarea lui B.B.

regimului juridic al conflictelor de interese este esențială pentru a asigura

imparțialitatea și integritatea funcției judiciare, protejând astfel încrederea publicului

în justiție. Normele de etică și conduită ale judecătorilor le impun obligația de a evita

nu doar conflictele de interese reale, dar și orice aparență de părtinire care ar putea

afecta imparțialitatea obiectivă.

să se abțină de la examinarea unei cauze dacă există circumstanțe care pot ridica

suspiciuni rezonabile privind imparțialitatea lor. În plus, art. 6 CEDO impune ca

instanțele să fie nu doar imparțiale în mod subiectiv (fără părtinire personală), ci și

obiectiv imparțiale, astfel încât să nu existe nicio îndoială rezonabilă privind

obiectivitatea lor.

trebuie evitate, chiar dacă judecătorul nu este părtinitor în mod subiectiv, pentru a

menține încrederea publicului în imparțialitatea sistemului judiciar.

a concluzionat că participarea lui la examinarea cauzelor care îl vizau pe B.B.,

martor cheie într-un dosar penal în care Anatolie Minciuna a avut calitatea de bănuit,

ridică dubii serioase privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese

și afectează imparțialitatea obiectivă a acestuia.

că relația directă dintre Anatolie Minciuna și B.B., în contextul unui dosar penal în

care B.B. a fost martor cheie, ridică suspiciuni rezonabile privind imparțialitatea

obiectivă a lui Anatolie Minciuna în examinarea ulterioară a cauzelor care l-au

implicat pe B.B.

Anatolie Minciuna, a dat declarații esențiale în cadrul urmăririi penale și a participat

la un experiment judiciar, în care a demonstrat modul în care biciclistul conducea

înainte de accident. Instanța de judecată admite că, declarațiile lui B.B. și

participarea acestuia la experiment au fost decisive în stabilirea circumstanțelor

accidentului și au influențat clasarea dosarului penal în anul 2012, pe motiv că

accidentul a fost cauzat de apariția bruscă a biciclistului în fața mașinii. Astfel,

declarațiile lui B.B. au avut un impact direct asupra soluționării favorabile a

dosarului penal pentru Anatolie Minciuna, contribuind la evitarea unei eventuale

trageri la răspundere penală.

obișnuită, ci una relevantă juridic, având în vedere impactul semnificativ al

declarațiilor lui B.B. și participării acestuia la experiment asupra soluționării

dosarului penal. Nu este vorba despre o relație socială banală sau despre o

interacțiune profesională ocazională, ci despre o relație cu implicații juridice majore,

care a contribuit la exonerarea de răspundere penală a lui Anatolie Minciuna.

unei relații profesionale anterioare, ci din rolul esențial pe care B.B. l-a avut în

soluționarea dosarului penal.

doar de relațiile personale actuale, ci și de relațiile profesionale anterioare, mai ales

atunci când acestea au avut un impact direct asupra situației juridice a judecătorului.

În cauza Micallef v. Malta, Curtea a statuat că relațiile profesionale anterioare pot

afecta aparențele de imparțialitate, în special dacă acestea sunt cunoscute publicului

sau dacă judecătorul a beneficiat de pe urma lor.

judecată special notează că, în anul 2018, Anatolie Minciuna a participat ca

președinte al completului de admisibilitate din cadrul Colegiului disciplinar al

judecătorilor, examinând o contestație care viza o cerere de tragere la răspundere

disciplinară a lui B.B.

Minciuna în acest complet de admisibilitate, în contextul relației juridice anterioare

relevante cu B.B., într-adevăr creează o aparență rezonabilă de părtinire și ridică

suspiciuni legitime privind imparțialitatea obiectivă a acestuia. Or, un observator

obiectiv ar putea percepe că Anatolie Minciuna ar fi putut manifesta o favorizare a

lui B.B., având în vedere rolul cheie pe care acesta l-a avut în dosarul penal din 2012.

doar de relațiile personale actuale, ci și de relațiile juridice anterioare care au avut

un impact direct asupra situației juridice a judecătorului. În cauza Piersack c. Belgia,

CtEDO a statuat că imparțialitatea obiectivă poate fi pusă sub semnul întrebării chiar

dacă nu există o influență reală asupra deciziei, fiind suficient ca aparențele să creeze

o suspiciune legitimă privind părtinirea judecătorului.

completului în acest caz, Anatolie Minciuna ar fi putut avea un rol activ la

examinarea acestei chestiuni, deoarece nu a fost doar un membru pasiv al

completului, ci a contribuit activ la dezbateri, la formarea opiniei finale și la decizia

de respingere a contestației. Potrivit CtEDO (cauza Morice v. Franța), rolul activ al

unui judecător în completul de judecată poate afecta imparțialitatea obiectivă,

deoarece contribuie la influențarea opiniilor colegilor din complet.

Anatolie Minciuna ar fi trebuit să se abțină de la participarea în completul care a

examinat cazul disciplinar al lui B.B., pentru a evita orice aparență de părtinire și a

proteja imparțialitatea obiectivă.

fost membru al completului de judecată care a examinat un litigiu judiciar în care

B.B. era avocatul părții care a avut câștig de cauză. Acest dosar viza anularea unei

dispoziții emise de Primăria municipiului Chișinău, iar B.B. a reprezentat partea

reclamantă, câștigând procesul în prima instanță. Ulterior, cauza a ajuns pentru

judecare în apel în procedura completului de judecată din care făcea parte Anatolie

Minciuna. Iar, decizia curții de apel a fost favorabilă clientului reprezentat de B.B.,

fiind menținută hotărârea primei instanțe.

Anatolie Minciuna și B.B., Completul de judecată special conchide că participarea

lui Anatolie Minciuna la examinarea cauzelor din 2018 și 2021 creează o aparență

rezonabilă de părtinire și a afectat imparțialitatea obiectivă a lui Anatolie Minciuna.

sau o loialitate reziduală a lui Anatolie Minciuna față de B.B., având în vedere că

declarațiile ultimului au contribuit la soluționarea favorabilă a dosarului penal din

2012, în care Anatolie Minciuna avea calitatea de bănuit.

a lui Anatolie Minciuna și ridică dubii serioase privind respectarea regimului juridic

al conflictelor de interese la examinarea ulterioară de către acesta a cauzelor care-l

vizau sau în care era implicat B.B. Un observator obiectiv ar putea percepe că

Anatolie Minciuna ar fi putut manifesta o favorizare a lui B.B., având în vedere rolul

crucial pe care l-a avut ultimul în dosarul penal din 2012.

Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa în respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese la examinarea cauzelor cu implicarea lui B.B. Concluziile

Comisiei sunt legale și întemeiate și se impune menținerea acestora pentru a proteja

integritatea justiției și încrederea publicului în imparțialitatea sistemului judiciar.

2024 (achiziționarea unui apartament la preț preferențial – eligibilitatea), Comisia

de evaluare a remarcat că, la 19 septembrie 2013, candidatul a depus o cerere la

Consiliul Superior al Magistraturii prin care a solicitat includerea sa pe lista

persoanelor beneficiare de apartamente la prețuri preferențiale în cadrul programului

de îmbunătățire a condițiilor de trai pus în aplicare de Consiliul Superior al

Magistraturii. Cererea sa a fost acceptată și, în vara anului 2014, candidatul a semnat

un contract cu o companie de construcții în vederea obținerii unui apartament la un

preț preferențial. Apartamentul cu o suprafață de XXX m.p. și cu un preț final de

25 596 EUR a fost transferat candidatului la 25 aprilie 2017.

depuse la autoritatea de integritate, inclusiv înainte de achiziționarea apartamentului,

candidatul a declarat că deținea o casă de locuit (vilă), cu o suprafața la sol de

aproximativ 50 de metri pătrați.

estimarea bunului imobil în scopul impozitării, Comisia de evaluare a stabilit că,

această casă este situată în XXX, mun. Chișinău, a fost construită în anul 2004 și are

de fapt o suprafață exterioară totală de XXX m.p., cu pereți din piatră de calcar și

acoperișul din țiglă/olane (documentul întitulat

„CADASTRU_Minciuna_Anatolie_Evaluarea_cadastrala_XXX” din dosarul

candidatului).

de fapt, în apartamentul achiziționat de către Anatolie Minciuna la un preț

preferențial își are reședința oficială fiul candidatului, fapt confirmat chiar și de către

Anatolie Minciuna.

îmbunătățirii condițiilor de trai ale candidatului, având în vedere faptul că acesta nu

a folosit apartamentul și că la momentul participării la acest program locuia deja

într-o casă de XXX m.p., care este de aproape de două ori mai mare decât

apartamentul solicitat.

deoarece terenul pe care a fost construit blocul de apartamente la preț preferențial a

fost transferat Consiliului Superior al Magistraturii de către Consiliul Municipal

Chișinău în scopul îmbunătățirii condițiilor de trai ale angajaților din sistemul

judiciar.

terenului care aparține autorității locale a afectat în mod inevitabil patrimoniul public

local și, din acest considerent, publicul avea un interes legitim să se asigure că

apartamentele construite pe un teren atribuit cu titlu gratuit sau la un preț infim erau

distribuite în mod obiectiv persoanelor care aveau cu adevărat nevoie să își

îmbunătățească condițiile de trai. La caz, însă, spre deosebire de persoane care într-

adevăr aveau nevoie să-și îmbunătățească condițiile de trai, reclamantul locuia într-

o casă la sol de două ori mai mare decât apartamentul pentru care a depus cererea.

selecție să verifice eligibilitatea candidaților, însă, în altă ordine de idei, a pus

accentul pe cerințele etice față de judecători care impun un nivel ridicat de

responsabilitate. Argumentele candidatului arată, însă, că acesta nu a intenționat

niciodată să locuiască în apartamentul pe care l-a solicitat, în schimb, a încercat să

îmbunătățească condițiile de viață ale familiei fiului său.

candidatului Anatolie Minciuna criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținute de către Comisia de evaluare în decizia din 18 iulie 2024 și a argumentelor

relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare, Completul de judecată

special consideră că Anatolie Minciuna nu a înlăturat dubiile Comisiei de evaluare

cu privire la integritatea sa în privința achiziționării unui apartament la preț

preferențial – eligibilitatea.

funcției de judecător, integritatea etică este o cerință fundamentală pentru a menține

încrederea publicului în sistemul judiciar. Judecătorii trebuie să demonstreze

onestitate, transparență și imparțialitate nu doar în exercitarea atribuțiilor judiciare,

ci și în activitățile extrajudiciare, inclusiv în achizițiile de bunuri sau beneficiile

materiale obținute prin programe preferențiale.

a-și organiza toate activitățile astfel încât să mențină autoritatea și demnitatea

funcției, precum și imparțialitatea și independența sistemului judecătoresc. De

asemenea, Preambulul Principiilor de la Bangalore stabilește că încrederea

publicului în sistemul de justiție și în integritatea morală a judecătorilor este de

maximă importanță într-o societate democratică, iar judecătorii trebuie să respecte

și să onoreze funcția judiciară ca un mandat public, străduindu-se să mențină

încrederea publicului în sistemul judiciar.

apartament la preț preferențial trebuie să fie transparentă, justificată prin necesitatea

îmbunătățirii condițiilor de trai ale beneficiarului și lipsită de orice suspiciuni de

favoritism sau obținere de beneficii necuvenite.

Minciuna în contextul achiziționării apartamentului la preț preferențial, Completul

de judecată special vădește că, criteriile de eligibilitate impuneau beneficiarilor

apartamentelor la preț preferențial să nu dețină spațiu locativ sau să aibă spațiu

insuficient în raza municipiului Chișinău. La caz, însă, în momentul depunerii cererii

și achiziționării apartamentului la preț preferențial, Anatolie Minciuna deținea deja

o casă de XXX m.p. în XXX, care este o localitate ce se află în raza municipiului

Chișinău.

destinată utilizării sezoniere, în cadrul evaluării, la etapa rundelor de întrebări scrise,

acesta a confirmat Comisiei că a locuit permanent în imobilul din XXX, iar în

apartament a locuit și locuiește familia fiului său.

este o casă de vacanță destinată utilizării sezoniere, or, imobilul dat este bine

consolidat, construit din piatră de calcar, acoperit cu olane și destinat utilizării

permanente, dar nu temporare, iar statutul oficial al imobilului de „căsuță sezonieră”

nu reflectă și realitatea utilizării permanente a acestuia. Cu atât mai mult că,

localitatea XXX, în care este amplasată casa, face parte din municipiul Chișinău.

referitoare la utilizarea locuinței din XXX și motivația achiziționării apartamentului

la preț preferențial. Or, în comunicarea cu Comisia de evaluare, Anatolie Minciuna

inițial a confirmat că a locuit permanent în casa din XXX, iar această circumstanță

ridică dubii cu privire la necesitatea acestuia de a-și îmbunătăți condițiile de trai,

având deja un spațiu locativ suficient în raza municipiului Chișinău. Însă, în a doua

rundă de întrebări, acesta a susținut că imobilul din XXX este o casă de vacanță,

destinată utilizării sezoniere, și că din acest motiv a considerat că este eligibil pentru

apartamentul la preț preferențial.

contradictorii și care ridică dubii în privința cât era de etic din partea unui judecător

să participe la programul de achiziționare a apartamentelor la preț preferențial, în

condițiile în care a locuit și continuă să locuiască în casa din XXX, având deja un

spațiu locativ adecvat în raza municipiului Chișinău.

transparență nu doar în exercitarea atribuțiilor judiciare, ci și în declarațiile publice

sau argumentele prezentate în fața autorităților. În cauza Castillo Algar v. Spania,

Curtea a subliniat că judecătorii trebuie să evite orice contradicții care ar putea pune

sub semnul întrebării veridicitatea declarațiilor lor.

locuinței din XXX și necesitatea apartamentului indică o lipsă de transparență și

creează aparența de părtinire în obținerea beneficiului material la preț preferențial,

afectând integritatea etică a acestuia.

beneficiul familiei fiului reclamantului, or, din materialele acumulate de către

Comisia de evaluare, dar și din declarațiile lui Anatolie Minciuna rezultă că acesta

nu a locuit niciodată în apartamentul achiziționat la preț preferențial, transmițându-

l în folosința familiei fiului său imediat după obținerea lui.

său locuiește în apartamentul dobândit la preț preferențial. Iar, în a doua rundă de

întrebări, reclamantul a confirmat că nu a locuit niciodată în acel apartament,

argumentând că locuința sa din XXX era o casă de vacanță și că a considerat că este

eligibil pentru apartament.

preț preferențial a fost de a îmbunătăți condițiile de trai ale beneficiarilor direcți –

adică ale judecătorilor care nu dispun de spațiu locativ sau care au spațiu insuficient.

Utilizarea apartamentului de către familia fiului reclamantului contravine însăși

scopului programului, deoarece nu a fost folosit pentru îmbunătățirea condițiilor de

trai ale beneficiarului, ci ale membrilor familiei sale.

orice acțiuni care ar putea afecta integritatea etică sau care ar putea crea suspiciuni

privind utilizarea beneficiilor publice în interes personal sau în interesul membrilor

familiei. Obținerea apartamentului la preț preferențial, în condițiile în care Anatolie

Minciuna nu a locuit niciodată acolo și l-a transmis familiei fiului său, indică o

utilizare neconformă a beneficiului material, afectând integritatea etică a acestuia.

reclamantului și lipsa unei necesități reale a beneficiarului creează suspiciuni

rezonabile privind utilizarea beneficiului public în interes personal și confirmă

dubiile Comisiei privind integritatea etică a lui Anatolie Minciuna.

nevoia de îmbunătățire a condițiilor de trai, ci de utilizarea acestuia de către familia

fiului său, ceea ce contravine scopului programului preferențial. Prin urmare,

eligibilitatea lui Anatolie Minciuna este nefondată, iar obținerea beneficiului

material la preț preferențial confirmă dubiile serioase ale Comisiei de evaluare

privind integritatea etică a lui Anatolie Minciuna.

contradicțiile din declarațiile reclamantului și utilizarea apartamentului în beneficiul

familiei fiului său, Completul de judecată special conchide că Anatolie Minciuna nu

a înlăturat dubiile Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa în respectarea

criteriului de integritate etică la achiziționarea apartamentului la preț preferențial.

Concluziile Comisiei de evaluare în acest sens sunt legale și întemeiate, impunându-

se menținerea acestora pentru a proteja integritatea justiției și încrederea publicului

în imparțialitatea sistemului judiciar.

2024 (nerespectarea legislației privind autorizarea lucrărilor de construcții), Comisia

de evaluare a reținut că, în cadrul rundelor de întrebări, Anatolie Minciuna a

confirmat că nu a primit autorizație de construire a casei cu suprafața de XXX m.p.

situată în XXX, mun. Chișinău, motivând că zilnic era antrenat la serviciu și din

acest considerent a amânat chestiunile personale, inclusiv obținerea documentelor

permisive pentru edificarea acestei construcții.

etaje, bine consolidată din calcar și nu face parte din categoria clădirilor temporare,

care sunt exceptate de necesitatea obținerii actelor permisive, cu înregistrarea lor la

Inspectoratul de Stat în Construcții, în conformitate cu art. 21 din Legea privind

calitatea în construcții nr. 721/1996.

căruia acesta a fost ocupat la serviciu și nu a putut obține autorizațiile

corespunzătoare. Or, Anatolie Minciuna fiind jurist de profesie din anul 1989, avea

cunoștințe suficiente și cunoștea că poate împuternici pe cineva, printr-o procură sau

contract de mandat, să obțină actele permisive relevante și autorizația de construire.

fiind judecător din anul 1991, ipotetic ar fi trebuit să aplice sancțiuni pentru astfel

de acte comise de alte peroane.

aceste legi, încălcarea lor subminează autoritatea și credibilitatea sistemului judiciar

în general. Prin nerespectarea cerințelor privind autorizarea lucrărilor în construcții,

candidatul a creat un precedent periculos conform căruia legile pot fi ignorate sau

aplicate selectiv. Din perspectiva unui observator obiectiv, se creează percepția unor

standarde duble. Dacă se consideră că sistemul judiciar aplică standarde diferite, se

creează un sentiment de nedreptate și inegalitate, care poate conduce la tulburări

sociale și la lipsă de respect pentru statul de drept.

candidatului Anatolie Minciuna criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținute de către Comisia de evaluare în decizia din 18 iulie 2024 și a argumentelor

relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare, Completul de judecată

special consideră că Anatolie Minciuna nu a înlăturat dubiile Comisiei de evaluare

cu privire la respectarea legislației privind autorizarea lucrărilor de construcții.

legislației reprezintă un principiu fundamental al statului de drept, aplicabil nu doar

cetățenilor obișnuiți, dar și, în special, judecătorilor, care au rolul de a aplica și

interpreta legea în mod echitabil și imparțial. Normele de drept internaționale și cele

naționale, cât și cele de etică și conduită ale judecătorilor, le impune acestora

obligația de a respecta cu strictețe legea nu doar în exercitarea atribuțiilor judiciare,

ci și în activitățile extrajudiciare, astfel încât să fie evitate orice suspiciuni privind

integritatea etică sau aplicarea selectivă a legii.

Conferința judecătorilor din 04 februarie 2000, prevede că judecătorii trebuie să fie

conștienți de responsabilitățile lor în înfăptuirea justiției și să respecte legea în toate

aspectele vieții lor. Prevederile art. 26 din acest Cod impun judecătorilor obligația

de a avea un comportament ireproșabil și în afara timpului de serviciu, astfel încât

să nu defăimeze titlul de judecător.

obligația de a respecta criteriile de integritate etică, cerându-le să se abțină de la orice

comportament care ar putea afecta autoritatea și demnitatea funcției judiciare sau

încrederea publicului în sistemul judiciar.

privind autorizarea lucrărilor de construcții de către un judecător nu reprezintă doar

o încălcare a normelor juridice, ci afectează credibilitatea și imparțialitatea acestuia,

având un impact direct asupra încrederii publicului în justiție. Or, edificarea unei

construcții fără autorizație creează aparența unor standarde duble, sugerând că

judecătorii ar putea fi deasupra legii, ceea ce poate genera nedreptate percepută și

lipsă de respect pentru statul de drept.

în XXX, mun. Chișinău, a fost construit în anul 2004, fără autorizație de construire.

Mai mult ca atât, în cadrul evaluării, la etapa întrebărilor scrise, în a doua rundă de

întrebări, Anatolie Minciuna a confirmat că nu a obținut autorizația necesară pentru

construcția casei. Iar, în a treia rundă de întrebări, acesta a justificat lipsa autorizației

prin faptul că era prea ocupat cu munca și a amânat chestiunile personale, inclusiv

obținerea documentelor permisive de construcție a casei.

calitatea în construcții nr. 721/1996, în vigoare la data construcției, impunea

obligativitatea obținerii autorizației pentru toate clădirile cu două etaje, destinate

utilizării permanente, inclusiv pentru locuințele din localitățile rurale care depășesc

150 m.p..

cu două etaje, construită din materiale durabile și destinată utilizării permanente,

cum este cea a reclamantului Anatolie Minciuna din XXX, era necesară obținerea

unei autorizații de construcție și înregistrarea acesteia la Inspectoratul de Stat în

Construcții.

construcțiilor provizorii sub 150 m.p.. Casa construită de Anatolie Minciuna nu se

încadrează în excepția de la regula generală, deoarece este o clădire consolidată,

construită din piatră de calcar, cu un acoperiș din olane și destinată utilizării

permanente, fiind împrejmuită și construită pe două etaje.

excepțiile prevăzute de Legea nr. 721/1996, acesta avea obligația legală pozitivă de

a obține autorizația de construire înainte de a ridica clădirea și să o înregistreze la

Inspectoratul de Stat în Construcții. Lipsa autorizației constituie o încălcare clară a

legislației privind construcțiile și confirmă dubiile Comisiei privind respectarea

integrității etice de către Anatolie Minciuna.

ocuparea cu alte activități nu constituie scuze acceptabile pentru încălcarea

legislației (cauza C.G. și alții v. Bulgaria).

publicului privind respectarea legii de către acesta, Completul de judecată special

notează că nerespectarea legislației privind autorizarea construcțiilor de către un

judecător nu reprezintă doar o încălcare a normelor juridice, ci are un impact direct

asupra integrității etice și afectează încrederea publicului în sistemul judiciar.

a obține documentele permisive, creează aparența că judecătorii ar putea fi deasupra

legii sau că ar putea aplica legea selectiv, iar acest fapt, la rândul său, subminează

autoritatea și credibilitatea sistemului judiciar, având în vedere că judecătorii aplică

sancțiuni pentru construcțiile neautorizate ale altora, dar încalcă aceleași norme în

situații personale.

sugerând că judecătorii nu respectă aceleași reguli pe care le impun altora, ceea ce

afectează imaginea de imparțialitate și integritatea morală a sistemului judiciar.

judecător pentru a evita aplicarea sancțiunilor legale pentru construcțiile

neautorizate, afectând încrederea publicului în imparțialitatea și independența

sistemului judiciar.

doar de relațiile personale sau interesele materiale, ci și de comportamentul

extrajudiciar al judecătorilor, dacă acesta sugerează o aplicare selectivă a legii sau

favoritism. În cauza Wettstein v. Elveția, Curtea a statuat că aparențele de părtinire

trebuie evitate, pentru a menține încrederea publicului în imparțialitatea și

integritatea sistemului judiciar.

aplicate selectiv, sugerând că judecătorii ar putea beneficia de excepții nejustificate.

Acest precedent periculos afectează încrederea publicului în statul de drept și

egalitatea în fața legii, generând nedreptate percepută și lipsă de respect pentru

sistemul judiciar.

Anatolie Minciuna de a justifica lipsa autorizației prin argumente precum că era

preocupat cu atribuțiile de serviciu și amâna chestiunile personale, inclusiv obținerea

documentelor permisive, cât și argumentul că statutul de căsuță sezonieră al

imobilului exclude necesitatea autorizației de construire.

acceptabilă pentru nerespectarea legislației privind construcțiile, iar Legea

nr. 721/1996 impune obligația de a obține autorizația de construire indiferent de

circumstanțele personale. Conform jurisprudenței CtEDO, necunoașterea legii sau

ocuparea cu alte activități nu constituie scuze acceptabile pentru încălcarea normelor

legale (cauza C.G. și alții v. Bulgaria).

este o construcție consolidată, construită din materiale durabile (piatră de calcar și

olane), având două etaje și fiind destinată utilizării permanente. În plus, Anatolie

Minciuna a declarat că a locuit permanent în această casă, ceea ce confirmă utilizarea

permanentă și necesitatea legală a autorizației de construcție.

schimbă obligația legală de a obține autorizația de construire, dacă utilizarea reală a

acesteia este cea de locuință permanentă, or, jurisprudența națională și a CtEDO

consideră utilizarea efectivă ca criteriu relevant pentru respectarea legislației în

construcții.

autorizație confirmă dubiile serioase ale Comisiei privind integritatea etică a

acestuia. Iar, argumentele contradictorii și lipsa de transparență în justificarea lipsei

autorizației amplifică aceste dubii, sugerând lipsa de onestitate în motivarea

comportamentului său extrajudiciar și atestă aparența unor standarde duble, fapt ce

afectează încrederea publicului în imparțialitatea și integritatea sistemului judiciar,

subminând autoritatea funcției judiciare.

Minciuna nu a înlăturat dubiile Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa în

respectarea legislației privind autorizarea construcțiilor și criteriului de integritate

etică. Concluziile Comisiei de evaluare sunt legale și întemeiate, impunându-se

menținerea acestora pentru a proteja integritatea justiției și încrederea publicului în

imparțialitatea sistemului judiciar.

2024 (implicarea în cazuri care au condus la încălcări ale CEDO), Comisia a

remarcat că, din informațiile furnizate de Agentul Guvernamental și din alte surse, a

identificat cel puțin 11 cazuri CtEDO în care rolul candidatului Anatolie Minciuna

a fost important în stabilirea încălcării drepturilor fundamentale. Iar, implicarea

frecventă în constatarea unor încălcări semnificative ale drepturilor omului

subminează grav potențialul de a construi sau restabili încrederea în sistemul de

justiție. Un astfel de comportament demonstrează nerespectare gravă a principiilor

de echitate și de protecție a drepturilor fundamentale, esențiale pentru încrederea

publicului.

candidatului Anatolie Minciuna criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținute de către Comisia de evaluare în decizia din 18 iulie 2024 și a argumentelor

relevante invocate de către reclamant în cererea de contestare, Completul de judecată

special consideră că dubiile Comisiei de evaluare cu privire la implicarea lui

Anatolie Minciuna în cazuri care au condus la încălcări ale CEDO premature.

fundamentale și respectarea principiilor de echitate într-adevăr sunt principii

fundamentale ale statului de drept și reprezintă obligații juridice pentru toate

instanțele naționale, conform Convenției Europene a Drepturilor Omului. Iar

judecătorii naționali sunt primii responsabili de aplicarea și interpretarea Convenției

Europene a Drepturilor Omului, conform principiului subsidiarității. Curtea

Europeană a Drepturilor Omului are rolul de supraveghere subsidiară, intervenind

doar atunci când instanțele naționale nu au oferit o protecție eficientă a drepturilor

fundamentale.

CtEDO nu implică automat o lipsă de integritate etică a judecătorului național

implicat în cauza respectivă, ci reflectă interpretarea diferită a normelor Convenției

Europene a Drepturilor Omului sau evoluția jurisprudenței CtEDO în timp.

privind implicarea lui Anatolie Minciuna în examinarea cauzele în care s-au

constatat încălcări ale Convenției.

de Agentul Guvernamental și din alte surse că Anatolie Minciuna a fost implicat în

cel puțin 11 cauze examinate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care

s-a constatat încălcarea drepturilor fundamentale, atribuindu-i reclamantului un rol

important în stabilirea încălcărilor respective. Însă, nu s-a constatat că anume

judecătorul dat se face vinovat de condamnările respective a Republicii Moldova la

CtEDO. Or, implicarea unui judecător național în cauze care au ajuns la CtEDO nu

justifică automat o lipsă de integritate etică, având în vedere că Curtea Europeană a

Drepturilor Omului nu sancționează judecătorii individuali, ci statul ca entitate

pentru încălcarea obligațiilor asumate prin ratificarea Convenției Europene a

Drepturilor Omului.

automat o eroare judiciară intenționată sau o părtinire a judecătorului național, ci

poate reflecta o interpretare diferită a normelor Convenției sau aplicarea unor

standarde juridice naționale care nu au fost conforme cu cerințele CtEDO.

drepturilor fundamentale pentru fapte care, la momentul judecării lor la nivel

național, nu încălcau standardele de protecție ale drepturilor fundamentale.

constată responsabilitatea individuală a reclamantului în cauzele în care CtEDO a

constatat încălcarea Convenției. Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului

constată încălcarea drepturilor fundamentale în raport cu statul pârât, nu cu

judecătorii naționali individuali implicați în soluționarea cauzei la nivel național.

drepturilor și libertăților prevăzute de Convenție, iar CtEDO nu judecă judecătorii

naționali, ci evaluează compatibilitatea legislației naționale și a aplicării acesteia cu

standardele CEDO.

hotărârea CtEDO și de a adopta măsuri generale sau individuale pentru prevenirea

încălcărilor similare în viitor, fără a implica sancționarea judecătorilor naționali.

pentru încălcarea drepturilor fundamentale, iar rolul CtEDO este de a supraveghea

conformitatea legislației naționale cu standardele CEDO, nu de a sancționa

judecătorii naționali.

evaluare s-au bazat exclusiv pe informațiile furnizate de Agentul Guvernamental și

alte surse, dar nu există un raport sau alte probe care să demonstreze

responsabilitatea individuală a lui Anatolie Minciuna pentru condamnările CtEDO.

evaluare, Completul de judecată special a ajuns la concluzia că, constatările

Comisiei de evaluare în privința celor 11 cazuri CtEDO, în care se pretinde că

Anatolie Minciuna a fost important în stabilirea încălcării drepturilor fundamentale,

s-au bazat exclusiv pe scrisoarea Secretarului de Stat al Ministerului Justiție, Eduard

Serbenco, nr. 06/229 din 10 ianuarie 2024, în care doar sunt enumerate cauzele în

examinarea cărora a participat inter alia, într-o măsură sau alta, judecătorul Anatolie

Minciuna și care au ajuns la CtEDO, dar și pe hotărârile Curții în cauzele: Botezatu

v. Republica Moldova, 14 aprilie 2015; Molceanu și alții v. Republica Moldova, 14

februarie 2023 (cererea Molceanu (nr. 429/13), cererea Axenova (nr. 1994/13) și

cererea Lăstăraș (nr. 14342/13)); Gîrbu și alții v. Republica Moldova, 05 octombrie

2023; Munteanu-Nani și alții v. Republica Moldova, 19 octombrie 2023; Cereale

Flor S.A. și Roșea v. Republica Moldova, 14 februarie 2017; Grăjdianu și alții v.

Republica Moldova, 07 ianuarie 2020; N.P. v. Republica Moldova, 06 octombrie

2012; Ghimpu și alții v. Republica Moldova, 01 ianuarie 2022; A.O. Falun Dafa și

alții v. Republica Moldova, 29 iunie 2021; Pietriș S.A. și Nastas v. Republica

Moldova, 19 ianuarie 2021; Partidul Politic „Patria” și alții v. Republica Moldova,

04 august 2020.

expres că, Direcția agent guvernamental se află în imposibilitate de a se expune în

privința gradului de responsabilitate a candidaților (inclusiv a lui Anatolie Minciuna)

referitor la încălcările constatate de către Curte.

cadrul evaluării, nu au fost analizate dosarele judiciare în care CtEDO a constatat

încălcarea Convenției și a condamnat Republica Moldova și care, într-un final, au

trezit dubiile Comisiei cu privire la corespunderea lui Anatolie Minciuna criteriilor

de integritate.

fi acționat cu rea-credință sau intenție directă de a încălca drepturile fundamentale

ale justițiabililor. Iar, simpla constatare a încălcării Convenției nu este suficientă

pentru a atrage răspunderea individuală a judecătorului, fiind necesară proba

indubitabilă a intenției directe sau relei-credințe.

CtEDO a constatat încălcări poate fi echivalată cu o lipsă de integritate, este

nefondată, or, CtEDO nu stabilește vinovăția individuală a judecătorilor naționali, ci

responsabilitatea statului ca întreg. Comisia, la rândul său, nu a prezentat nicio probă

concretă sau analiză juridică detaliată care să demonstreze că Anatolie Minciuna ar

fi contribuit, personal și direct, la acele încălcări.

judecătorilor naționali, ci doar a conformității statului cu Convenția. CtEDO nu

investighează motivația internă a judecătorilor, ci analizează rezultatul procesului și

măsura în care justițiabilii au beneficiat de un proces echitabil.

legislative, executarea tardivă a hotărârilor, lipsa motivării suficiente, încarcerări

nejustificate, lipsa unui recurs efectiv etc., adesea în contexte instituționale sau

administrative.

și alții v. Republica Moldova, Gîrbu și alții v. Republica Moldova și Munteanu-Nani

și alții v. Republica Moldova, condamnarea Republicii Moldova de către Curtea

Europeană se datorează deficiențelor legislative și practicii administrative naționale.

șir de măsuri, printre care modificări la Codul familiei și la Legea asistenței sociale,

stabilit atribuțiile și responsabilitățile autorităților tutelare teritoriale și locale care

vizează prevenirea riscurilor, sprijinirea familiilor în educarea copiilor, precum și

protecția copiilor vulnerabili. Totodată, a fost aprobată Strategia Guvernului 2014-

2020 privind protecția copiilor și a familiilor stabilește obiective generale, bazate pe

cele mai bune practici internaționale în domeniu, inclusiv prevederile Strategiilor

Consiliului Europei privind protecția drepturilor copilului pentru 2012-2015 și 2016-

Strategii. Guvernul a aprobat proiectul de Strategie intersecțională de dezvoltare a

abilităților și competențelor parentale pentru anii 2015-2021. Astfel, Statul și-a

revizuit politicile și a îmbunătățit obiectivele serviciului de asistență socială.

din unele cauze contra Republicii Moldova (precum A.O. Falun Dafa și alții

v. Republica Moldova; Ghimpu și alții v. Republica Moldova; Partidul Politic

„Patria” și alții v. Republica Moldova; „Cereale Flor” S.A. și Roșca v. Republica

Moldova; Grăjdianu și alții v. Republica Moldova), pentru stabilirea bunelor practici

în spiritul jurisprudenței CtEDO, dar și în scopul asigurării respectării drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, prin aplicarea corectă și uniformă a

prevederilor Convenției și Protocoalelor acesteia de către instanțe, în timp ce

examinează cazuri la nivel național, Curtea Supremă de Justiție a adoptat mai multe

hotărâri ale Plenului și hotărâri explicative. Printre acestea sunt:

- Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 1 din 26 decembrie 2011

„cu privire la practica aplicării unor prevederi legale referitoare la libertatea de

întrunire și libertatea de asociere în conformitate cu articolul 11 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului de către instanțele de judecată”, care a fost

modificat prin Hotărârea nr. 30 din 4 aprilie 2017;

- Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 7 din 24 decembrie 2012,

modificată ulterior prin Hotărârea nr. 24 din 16 octombrie 2017, „cu privire la

aplicarea unor prevederi referitoare la Legea cu privire la libertatea de exprimare de

către instanțe”;

- Hotărârea Plenului Curții Supreme a emis Hotărârea nr. 4 din 26

septembrie 2016 privind aplicarea unor prevederi din legislația electorală;

- Hotărârea explicativă nr. 2 privind practica și aplicarea procedurii

extraordinare de revizuire în cauzele civile;

- Hotărârea explicativă nr. 3 din 09 iunie 2014 „cu privire la aplicarea unor

prevederi ale Convenției de către instanțele de judecată”;

- Avizul consultativ al Curții Supreme de Justiție nr. 103 din 18 ianuarie

2019 privind aspecte legate de aplicarea legislației electorale;

Statul a întreprins între anii 2014 – 2016 un șir de măsuri generale, printre care

crearea și ajustarea cadrului normativ, în concret a Regulamentelor relevante ale

Comisiei Electorale Centrale și a Codului electoral, în partea ce ține reglementează

finanțarea campaniilor electorale.

structurală, în care Republica Moldova a fost condamnată în contextul neexecutării

hotărârilor, încălcării duratei rezonabile, lacunelor legislative sau aplicării

neuniforme a jurisprudenței. În multe cazuri, violarea se datorează atât

incompatibilității clare dintre legislația națională și Convenție, cât și problemelor

practicii judiciare, adică modul în care instanțele naționale interpretează legislația

națională și Convenția. Însă, în niciuna din cauzele menționate nu s-a constatat

expres culpa personală a judecătorului Anatolie Minciuna la încălcarea Convenției.

Principiile de la Bangalore, Recomandările Comisiei de la Veneția, Carta Europeană

a Statutului Judecătorilor, Avizele CCJE, stabilesc că judecătorii nu pot fi trași la

răspundere pentru modul în care au apreciat probele, interpretat legea sau motivat

soluțiile, decât în cazuri excepționale (rea-credință sau neglijență gravă dovedită).

a judecătorilor naționali, ci atribuie răspunderea statului pentru încălcarea

drepturilor fundamentale, iar standardele CEDO nu permit sancționarea

judecătorilor pentru interpretarea legii sau aprecierea probelor, cu excepția cazurilor

de rea-credință sau intenție directă.

indubitabil, dincolo de orice îndoială rezonabilă, intenția directă sau rea-credința.

Jurisprudența CtEDO nu stabilește responsabilitatea individuală a judecătorilor

naționali, ci atribuie răspunderea statului pentru încălcarea drepturilor fundamentale,

iar standardele CEDO nu permit sancționarea judecătorilor pentru interpretarea legii

sau aprecierea probelor, cu excepția cazurilor de rea-credință sau intenție directă.

beneficiază de imunitate în exercitarea justiției, iar anularea sau modificarea

hotărârii judecătorești nu este un temei determinant pentru sancționarea

judecătorului (HCC nr. 12 din 7 iunie 2011, HCC nr. 23 din 25 iulie 2016). Totodată,

în Hotărârea nr. 22 din 05 septembrie 2013, Curtea a menționat că independența

judecătorului nu exclude angajarea responsabilității acestuia, ea fiind realizată sub

rezerva unei prudențe determinate de necesitatea garantării libertății depline a

judecătorului contra tuturor presiunilor induse.

nr. 23 din 25 iulie 2016 rezultă că, pentru inițierea procedurilor privind răspunderea

persoanelor vizate în temeiul hotărârii sau deciziei Curții Europene, urmează a fi

stabilită vinovăția și responsabilitate în fiecare caz individual pentru a determina

care acțiuni sau inacțiuni au determinat ori au contribuit semnificativ la încălcarea

prevederilor Convenției Europene.

procedurilor în fața Curții Europene nu prezintă relevanță care autoritate publică –

legislativă, executivă sau judiciară a generat la nivel național încălcările constatate.

Or, în temeiul articolului 41 din Convenție, statul este cel ținut responsabil să repare

prejudiciile suportate de către reclamanți în urma încălcării drepturilor și libertăților

garantate de Convenție. În același timp, statul este în drept să instituie la nivel

național mecanisme proprii pentru restituirea sumelor achitate în procedurile în fața

Curții Europene, mecanisme care, la rândul lor, trebuie să funcționeze în deplină

conformitate cu normele internaționale și naționale.

europene în materie, răspunderea judecătorilor nu poate rezulta doar din constatările

Curții Europene prin care se atestă o încălcare a Convenției (§ 85 din Hotărârea

Curții Constituționale nr. 23 din 25 iulie 2016 și Opinia Amicus Curiae a Comisiei

de la Veneția din 13 iunie 2016).

unei erori judiciare nu constă în tragerea la răspundere civilă, penală sau disciplinară

a unui judecător, ci în acordarea dreptului persoanei vătămate la despăgubirile

aferente. Astfel, procedurile în fața Curții Europene nu urmăresc stabilirea gradului

de vinovăție a judecătorilor ale căror decizii adoptate la nivel național au determinat

ulterior examinarea cererilor de către Curtea Europeană (§ 86 din Hotărârea Curții

Constituționale nr. 23 din 25 iulie 2016).

individuale nu este suficientă existența unei erori judiciare cauzatoare de prejudiciu

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Aceasta devine imputabilă

judecătorului drept consecință a exercitării atribuțiilor cu rea-credință sau neglijență

gravă (HCC nr. 12 din 7 iunie 2011 și § 88 din Hotărârea Curții Constituționale

nr. 23 din 25 iulie 2016).

constatarea implicării reclamantului în cazuri care au condus la încălcări ale

Convenției Europene, Comisia de evaluare trebuia să determine în mod individual

acțiunile și/sau inacțiunile judecătorului Anatolie Minciuna care au contribuit

semnificativ la încălcarea prevederilor Convenției Europene, precum și să constate

vinovăția, gradul vinovăției și responsabilitatea acestuia.

susținerea acestor concluzii, Comisia de evaluare s-a bazat exclusiv pe informațiile

furnizate de agentul guvernamental și hotărârile Curții Constituționale, fără a

prezenta probe concrete care să demonstreze responsabilitatea individuală a lui

Anatolie Minciuna în stabilirea încălcărilor constatate de CtEDO.

care ar rezulta că, Comisia de evaluare a ridicat și a analizat dosarele în care se

pretinde că judecătorul Anatolie Minciuna a contribuit semnificativ la încălcarea

prevederilor Convenției Europene. La fel, nu există niciun raport pe acele cauze sau

alte dovezi care să ateste că Anatolie Minciuna ar fi acționat cu rea-credință sau

intenție directă de a încălca drepturile fundamentale ale justițiabililor.

Convenției de către CtEDO nu este suficientă pentru a atrage răspunderea

individuală a judecătorului, chiar și în procesul de pre-vetting, fiind necesară proba

indubitabilă a intenției directe sau relei-credințe acestuia, care individualizează și

demonstrează conduita dolosivă a judecătorului.

al Consiliului Europei stabilește că un judecător nu trebuie să fie tras la răspundere

pentru o decizie adoptată în exercitarea funcției sale judiciare, cu excepția cazurilor

de rea-credință sau neglijență gravă stabilite prin proceduri legale corespunzătoare.

Comisiei de evaluare cu privire la cele 11 cauze CtEDO apar ca fiind

nefundamentate în mod suficient, în condițiile în care nu a fost efectuată o analiză

detaliată a dosarelor de fond, care au stat la baza condamnărilor. În absența unei

examinări riguroase a elementelor cauzelor, inclusiv a materialelor deciziilor interne

și a circumstanțelor în care acestea au fost pronunțate și care au fost obiect de

examinare la Curte, concluziile Comisiei de evaluare sunt premature.

Comisia de evaluare poate afecta independența judecătorilor și, respectiv, pentru a

proteja independența judecătorilor și a preveni sancționarea lor pentru interpretarea

legii sau aprecierea probelor, urmează a fi desființat dubiul Comisiei de evaluare cu

privire la implicarea reclamantului Anatolie Minciuna în examinarea cauzelor care

au condus la încălcări ale CEDO.

concluzionează că acestea desființează integral dubiile Comisiei de evaluare cu

privire la conformitatea candidatului Anatolie Minciuna cu criteriul de integritate

etică, conform art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022, cu referire la implicarea

reclamantului Anatolie Minciuna în examinarea cauzelor care au condus la încălcări

ale CEDO.

că, în condițiile speței, este inoportună dispunerea reevaluării candidatului Anatolie

Minciuna. Or, faptul că reclamantul a înlăturat dubiile în partea conformității sale cu

criteriul de integritate etică, cu referire la implicarea în examinarea cauzelor care au

condus la încălcări ale CEDO, nu poate duce la promovarea evaluării de către acesta,

în condițiile în care acesta nu a înlăturat și dubiile serioase cu privire la conformitatea

sa cu criteriul de integritate etică, conform art. 8 alin. (2) lit. a) și c) din Legea

nr. 26/2022, cu referire la încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

achiziționarea unui apartament la preț preferențial-eligibilitatea și nerespectarea

legislației privind autorizarea lucrărilor de construcții.

special al Curții Supreme de Justiție, la examinarea contestațiilor, va putea dispune

reevaluarea candidaților nepromovați dacă va constata: (a) că în cadrul procedurii

de evaluare au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare,

care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și (b) că există

circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat (HCC nr. 5

din 14 februarie 2023, § 88).

11 cazuri reținute de către Comisie în care s-a constatat încălcarea Convenției

Europene a Drepturilor Omului nu și-a găsit confirmare în materialele colectate și

administrate de către Comisie, celelalte trei dubii ce țin de încălcarea regimului

juridic al conflictelor de interese, achiziționarea unui apartament la preț preferențial-

eligibilitatea și nerespectarea legislației privind autorizarea lucrărilor de construcții

îi permit Comisiei să constate nepromovarea evaluării de către candidatul Anatolie

Minciuna în baza art. 8 alin. (2) lit. a) și c) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022.

de pre-vetting al candidaților la funcția de membrul în Consiliul Superior al

Magistraturii, care este stipulat în preambulul Legii nr. 26/2022, este sporirea

integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și

sporirea încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare ale

judecătorilor, dar și, în general, în sistemul justiției.

selectarea, promovarea și sancționarea disciplinară a colegilor lor, precum și în

administrarea beneficiilor acordate, cum ar fi programele de locuințe la preț

preferențial, este imperativ ca membrii înșiși să fi demonstrat cel mai înalt nivel de

integritate financiară și etică, astfel încât să se poată aștepta ca, în poziția lor de

lideri, să promoveze standarde înalte atât pentru ei înșiși, cât și pentru ceilalți.

obligația să respecte cele mai înalte standarde etice, aceștia trebuie să demonstreze

societății că sunt integri, să adopte un comportament ce nu provoacă îndoieli și să

nu admită aparența unor posibile dubii de integritate. Or, integritatea semnifică

însușirea de a fi integru, de a fi cinstit, de a da dovadă de probitate. Integritatea este

absolută și nu are diferite grade de gravitate.

comportamentul judecătorilor, procurorilor, membrilor Consiliilor Superioare ale

Magistraturii și Procuraturii, precum și a organelor specializate ale acestora, ca fiind

conform cu etica și comandamentele morale recunoscute de societate ca fiind cele

mai înalte standarde pentru o persoană ce deține o funcție publică esențială pentru

societate, precum și modul în care o persoană înțelege să se manifeste în societate.

Prin urmare, judecătorii, procurorii, membrii Consiliilor Superioare ale Magistraturii

și Procuraturii, precum și a organelor specializate ale acestora trebuie să își

îndeplinească obligațiile cu integritate, în interesul justiției și societății, ceea ce

implică obligații atât în viața profesională, cât și personală.

cadrul procedurii de evaluare, cât și în cadrul procedurii judiciare, inclusiv în cererea

de contestare, reclamantul Anatolie Minciuna nu a înlăturat toate dubiile apărute în

privința integrității sale.

criticile reclamantului, precum că prevederile art. 8 din Legea nr. 26 din 10 martie

2022 nu stabilesc nici un termen de prescripție pentru evaluarea candidaților din

perspectiva respectării „regulilor de etică și conduită profesională”. Or, anterior, prin

decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, Curtea Constituțională a

verificat constituționalitatea unor prevederi din Legea nr. 26/2022, inclusiv a art. 8

alin. (2) lit. a).

abordează direct problema termenului de prescripție în evaluarea integrității etice,

raționamentele Curții sugerează că o astfel de omisiune legislativă nu constituie, în

sine, o problemă de constituționalitate.

Constituțională nu a abordat explicit problema termenului de prescripție, aceasta a

subliniat importanța clarității și previzibilității normelor juridice. În contextul

evaluării integrității etice, lipsa unui termen de prescripție ar putea ridica probleme

de previzibilitate, însă Curtea nu a considerat că acest aspect constituie, în sine, o

problemă de constituționalitate.

stabilirea criteriilor și procedurilor de evaluare a candidaților pentru funcții publice,

inclusiv în ceea ce privește standardele de integritate etică. Astfel, absența unui

termen de prescripție poate fi văzută ca o opțiune legislativă menită să asigure o

evaluare cât mai cuprinzătoare a integrității candidaților.

ocuparea acestor funcții prezumă faptul că candidatul a cunoscut condițiile stabilite

de textul contestat și a admis că va fi verificat din perspectiva respectării criteriilor

de integritate etică și financiară stabilite de lege „în ultimii 15 ani”. Depunerea

cererii de a candida presupune și acordul voluntar de a fi supus evaluării integrității,

precum și convingerea fiecărui candidat că a respectat în această perioadă criteriile

de integritate prevăzute pentru funcția la care aspiră.

pentru ocuparea unui post în cadrul organelor de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor presupune cunoașterea condițiilor legale, inclusiv a celor referitoare

la criteriile de integritate etică și financiară. Astfel, candidatul acceptă implicit că va

fi supus unei evaluări din perspectiva respectării acestora în ultimii 15 ani.

fiecare candidat cunoaște în mod explicit condițiile de evaluare, inclusiv faptul că

va fi verificat pentru respectarea criteriilor de integritate pe o perioadă de până la 15

ani. Prin urmare, candidatul își asumă responsabilitatea că orice faptă care nu

respectă aceste criterii, chiar și dacă este mai veche de 15 ani, poate fi luată în

considerare în cadrul evaluării.

vedere faptul că integritatea unui candidat trebuie evaluată pe o perioadă extinsă

pentru a asigura că aceștia nu au comis fapte care ar putea afecta încrederea

publicului în sistemul de justiție. Astfel, acest termen este parte integrantă a

procedurii de evaluare, iar candidatul, prin depunerea candidaturii, acceptă această

evaluare.

bazează pe criterii publicate, candidatul are oportunitatea să se apere și să justifice

orice faptă considerată relevantă în perioada respectivă. Astfel, nu există o

incertitudine privind aplicarea criteriilor, iar faptul că legea nu include un termen de

prescripție nu afectează drepturile fundamentale ale candidatului, întrucât acesta a

fost informat și a consimțit la procesul evaluării.

în raport cu alți candidați care au fost evaluați pozitiv în situații similare, reclamantul

a invocat deciziile Comisei de evaluare nr. 3 din 26 octombrie 2022 și nr. 9 din 29

decembrie 2023 cu privire la candidaturile Ioanei Chironeț și a lui Sergiu Caraman.

Aceste invocări, însă, nu pot fi reținute ca temei pentru admiterea contestației, pentru

următoarele considerente.

cu presupusul formalism sau subiectivism al Comisiei nu poate fi reținută, întrucât

acest standard este expres prevăzut de art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022 și

reflectă o marjă de apreciere necesară Comisiei de evaluare pentru a verifica, în mod

complex și nuanțat, respectarea integrității de către candidați. Această marjă de

apreciere este compatibilă cu principiile statului de drept, în măsura în care permite

analizarea nu doar a legalității formale a acțiunilor, ci și a coerenței, onestității și

transparenței comportamentului candidaților.

Chironeț) se întemeiază pe circumstanțe de fapt distincte, iar principiile formulate în

respectivele cauze nu pot fi aplicate mecanic. Spre deosebire de cazurile menționate,

reclamantul Anatolie Minciuna a oferit explicații inconsecvente, contradictorii și

incomplete, fără a prezenta probe ce ar desființa dubiile Comisiei. Acest

comportament contrastează cu cel al altor candidați care, în limitele posibilului, au

oferit dovezi și au solicitat măsuri suplimentare de probă (audierea persoanelor,

extrase bancare, etc.).

tratament egal pentru situații comparabile, în baza unor criterii obiective. În cauza

de față, spre deosebire de alte cazuri invocate, reclamantul a oferit explicații evazive,

a omis documente justificative esențiale, a modificat versiunea faptelor de mai multe

ori și nu a cooperat deplin cu Comisia. Prin urmare, nu poate pretinde un tratament

similar cu al candidaților care au prezentat dovezi credibile, chiar și în condiții

dificile. Așa cum prevede și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, tratamentul

inegal devine discriminatoriu doar în absența unei justificări obiective și rezonabile,

ceea ce nu este cazul în speță.

reclamant, în special cele pronunțate în privința candidaților Sergiu Caraman și

Ioana Chironeț, se referă la circumstanțe de fapt diferite, reflectând situații juridice

care au fost apreciate distinct de către Comisia de evaluare, în temeiul probatoriului

specific fiecărei cauze.

de evaluare și-ar fi exercitat discreția în mod diferit, în mod arbitrar sau

discriminatoriu. În cauzele invocate, candidații au reușit să înlăture dubiile Comisiei

prin probe suficiente și printr-o conduită colaborativă și consecventă. Spre deosebire

de acestea, în prezenta cauză, reclamantul nu a oferit explicații credibile, nu a

prezentat documente justificative și a dat declarații contradictorii, ceea ce justifică o

concluzie distinctă.

încălcat principiul egalității, întrucât situația sa factuală diferă sub aspecte esențiale

de cele prezentate în spețele citate.

în litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

independente de evaluare din 18 iulie 2024 adoptate în privința candidaturii lui

Anatolie Minciuna, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al

Magistraturii. Chiar dacă unul din dubii nu și-a găsit confirmarea în ședința de

judecată, reclamantul nu a înlăturat dubiile ce țin de încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese (examinarea unui caz în care era implicat avocatul care l-a

reprezentat anterior pe candidat și examinarea unor cauze cu implicarea unui coleg

care a fost martor în cauza penală în care candidatul a avut calitatea de bănuit),

achiziționarea unui apartament la preț preferențial-eligibilitatea și nerespectarea

legislației privind autorizarea lucrărilor de construcții.

evaluare. Or, actul supus controlului judiciar este emis conform prevederilor legii,

nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat, iar în cadrul procedurii de evaluare nu au fost admise

erori procedurale grave de către Comisie, care să afecteze caracterul echitabil al

procedurii de evaluare, astfel că cererea de contestare depusă de Anatolie Minciuna

este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de

Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei

independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele

de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE

VOTURI,

Respinge contestația depusă de Anatolie Minciuna împotriva deciziei din 18

iulie 2024 a Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția

de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni