3ra-523/24 — contestarea actelor administrative

3ra-523/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de către

Întreprinderea de Stat ,,Întreprinderea pentru Silvicultură Edineț” și de

către Lorian Vovcu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Întreprinderea de Stat ,,Întreprinderea

pentru Silvicultură Edineț” împotriva Inspectoratului pentru Protecția

Mediului, terți - Agenția „Moldsilva”, Lorian Vovcu privind

contestarea actelor administrative individuale defavorabile,

împotriva deciziei din 6 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-523/24

NR. PIGD 2-21086123-01-3ra-12062024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare

a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. G. Cazacu,

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici,

30 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor depuse de către ÎS

,,Întreprinderea pentru Silvicultură Edineț” și de către Lorian Vovcu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului pentru Protecția Mediului,

terți - Agenția „Moldsilva”, Lorian Vovcu privind anularea procesului-verbal de

control inopinat nr. PV-IPM-2021-00523 din 19.03.2021, a delegației de control

DL-IPM-2021-00356 din 09.03.2021 și a deciziei privind prelungirea controlului

din 12.03.2021.

sub numărul 90, a fost înregistrată delegația de control nr. DL-IPM-2021-00356

din 09.03.2021 emisă de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului, prin care s-

a adus la cunoștință despre efectuarea controlului inopinat în cantonul silvic nr.7,

Ocolul A.A silvic Dondușeni, ÎS ”Întreprinderea pentru Silvicultura Edineț”, în

baza solicitării deputatului în Parlamentul Republicii Moldova. Împreună cu

delegația de control a fost adusă la cunoștință Nota de motivare privind inițierea

procedurii de control și lista de verificare.

decizia privind prelungirea controlului din 12.03.2021, emisă de către Inspectoratul

pentru Protecția Mediului, prin care s-a adus la cunoștință despre prelungirea

controlului în cantonul silvic nr.7 cu 5 zile.

procesul-verbal de control nr. PV-IPM-2021-00523 din 19/03/2021, fiind adus la

cunoștință și persoanei terțe Lorian Vovcu, care îndeplinește funcția de pădurar al

cantonului nr. 7, la data de 22.03.2021.

cu privire la procesul verbal de control și cerere cu privire la efectuarea unui control

suplimentar.

’Moldsilva”, Dumitru Cojocaru, a fost dispus controlul activității de producție a ÎS

”Întreprinderii pentru Silvicultura Edineț” și documentării asupra unor presupuse

acțiuni ilegale. Iar la 6 aprilie 2021, la sediul întreprinderii sub nr. 122, a fost

1

înregistrată informația din 26.03.2021 cu anexe, întocmită în rezultatul îndeplinirii

dispoziției nr.27 din 22.03.2021.

pârât, reclamantul la data de 5 aprilie 2021 a înaintat cererea prealabilă către pârât

cu privire la nulitatea procesului verbal de control inopinat nr. PV-IPM-2021-

00523 din 19/03/2021, a delegației de control DL-IPM2021- 00356 din 09/03/2021

și a deciziei privind prelungirea controlului din 12.03.2021.

nu a înștiințat reclamantul despre rezultatul examinării cererii prealabile, termenul

pentru examinarea cererii prealabile a fost pînă la 04.06.2021, fapt care a impus

reclamantul la depunerea cererii de chemare în judecată.

din 09.03.2021, a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 20 alin. (1) lit. d) al

Legii nr.131 din 08.06.2012, care prevede: delegația de control va conține tipul

controlului și temeiul inițierii lui, pentru controale inopinate se indică inclusiv

prevederea aplicabilă pentru art. 19 al Legii menționate și anume: delegația de

control nu deține informații, susținute prin probe aflate în posesia organelor de

control, despre existența situațiilor de avarie, incident sau încălcare gravă a

regulilor de securitate ori siguranță care prezintă un pericol iminent și imediat

pentru mediu, viața, sănătatea și proprietatea persoanelor, dacă sînt întrunite

următoarele condiții. Astfel indică că delegația contestată, nu conține motivația

necesității inițierii controlului, care a fost motivată în prealabil, nu conține temeiul

legal prevăzut de art. 19 al Legii nr.131 din 08.06.2012.

nota de motivare confirmă acest fapt. Simpla mențiune în Nota de motivare la art.

19 alin. (2/1), nu dovedește îndeplinirea condițiilor stipulate în art. 19. Totodată, a

afirmat că procesul-verbal de control nr.PV-IPM-2021-00523 din 19.03.2021, este

întocmit cu încălcarea prevederilor legale stabilite prin Legea nr.131 din

08.06.2012.

de control, rezultatele au fost divulgate de către pîrît și au fost publicate pe rețele

de socializare ”Facebook” de către deputatul Radu Marian. La data de 22.03.2021

de către organul ierarhic Superior Agenția „Moldsilva” a fost emisă dispoziția nr.

27, anexată la cererea de chemare în judecată, prin care a fost dispusă delegarea

comisiei de control în componență nominală: Rabii Petru - șeful secției protecția

pădurii și garda forestieră; Ghenadie Grubîi - specialist principal, Direcția fond

forestier, arii protejate și regenerarea pădurii.

2

parchete cu tăieri de produse principale și secundare efectuate în trimestrul IV al

anului 2020 și semestrul I al anului 2021, conform documentului respectiv, a fost

stabilit că din parchetele date a fost extras un surplus de masă lemnoasă în volum

de circa 124,61 m , cea ce constituie 18,0 % mai mult decât recepția, volum care se

presupune că nu a fost contabilizat. În plus, în procesul - verbal de control se

relatează despre 86 cioate ale arborilor tăiați ilicit, depistate în parcelele 4, 5, 6 și

61 din cantonul respectiv, inclusiv 67 stejar, 4 frasin, 9 cireș, 3 ulm, 3 paltin, cu

diametre 12-100 cm, inclusiv 14 marcate anterior și 72 cioate marcate în procesul

controlului dat de către inspectorii de mediu. Volumul tăierilor ilicite a fost estimat

la 99,473 m.

prejudiciu total de 235 734,88 lei, ca urmare a „sustragerii ilegale” a unui volum

lemnos brut de 224,083 m3. Veridicitatea datelor respective nu poate fi stabilită,

deoarece procesul-verbal de control inopinat nu este însoțit de materiale primare și

elementare calcule. Însăși „calculele”, dar de fapt cifrele prezentate empiric, au o

precizie pretinsă foarte înaltă, având în vedere că în procesul controlului volumele

care sânt „pretinse a fi sustrase” n-au fost măsurate fizic, mai mult ca atât, au fost

măsurate cioatele (nu se specifică înălțimea acestora) și nu arborii, avându-se în

vedere că chiar și totalurile pe actele de punere în valoare a masei lemnoase pe

picior, conform Normelor tehnice privind delimitarea și inventariere parchetelor,

sânt rotunjite până la m3 întreg.

118 buc. mai mult decât cantitatea autorizată și se datorează arborilor subțiri care

la inventariere nu au fost luați în considerare. Abaterile după volum constatate pe

fiecare parchet în parte prezintă valori diferite, primul - 7,3%, iar al doilea +15,1%,

ceea ce se înscrie în limitele de toleranță ale metodei date. Volumul total pe aceste

2 parchete, estimat în rezultatul controlului, a constituit 555 m, față de 569,6 m

conform recepției și ceea ce constituie cu 14,6 m, ori 2,6% mai puțin (pe al doilea

parchet recepția definitivă n-a fost încă efectuată).

totalurile sunt prezentate în Anexă la informația din 26.03.2021. Fără de măsurarea

diametrelor de bază a fost efectuată evaluarea lemnului pe picior (în baza

diametrului cioatelor), Inspectoratul pentru Protecția Mediului a efectuat concluzii

că aceste volume ar servi drept temei pentru contabilizare în lipsa materialelor

primare (Fișa stivelor și Sortarea industrială), contrar prevederilor Ghidului pentru

lucrările de punere în valoare, recepție și atestare a parchetelor, aprobat prin

Ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 149 din 24.06.2017, dar și legislației în domeniul

contabilității. Contrar prevederilor normei tehnice privind delimitarea și

3

inventarierea parchetelor, de către organul de control a fost efectuată punerea în

valoare a masei lemnoase pe picior, fără a efectua măsurarea fizică a acestor arbori,

făcându-se abstracție de erorile + 10,0 %, care sânt posibile și admisibile.

diametrele arborilor, inclusiv a arborilor model (diametre și înălțimi), n-a fost

apreciat starea și gradul de păstrare a tulpinilor arborilor și a coroanelor acestora,

n-a fost efectuată inventarierea arborilor pe clase de calitate, din care cauză a fost

introdus în volumul lemnos necontabilizat și coaja lemnului de lucru.

”Moldsilva” și controlul efectuat de către pârât, care se datorează probabil mai mult

cioatelor subțiri, cu diametrul 12-20 cm. Dată fiind aceasta, în paralel, conform

normativelor, au fost măsurați și arborii pe picior din preajmă, iar diametrul

arborilor tăiați ilicit a fost corelat cu diametrul arborilor din preajmă. Astfel,

volumul tăierilor ilicite a fost estimat la 49 m. Aceasta corespunde cu un volum

mediu al arborelui de 1,11 m3/fir, față de 1,38 m3/fir, determinat în cadrul

controlului ecologic. Astfel, de către membrii comisiei a fost constat, că volumul

masei lemnoase care se pretinde că a fost dobândită ilicit, a fost supraestimată de

către pârât.

concluzionat că revizia cioatelor în 2 parchete cu tăieri de produse principale și

secundare efectuate în trimestrul IV a. 2020 și semestrul I al anului curent, n-a scos

la iveală încălcări și abateri sesizabile a volumului de masă lemnoasă real recoltat

din aceste parchete. Volumul estimat de către pîrît nu este concludent și relevant,

contravine precedentelor acte proprii, întocmite într-o perioadă și stare mai

obiectivă și credibilă, iar propunerile de contabilizare a unor volume situate în

limita marjei de eroare a metodelor de cubaj (volume care n-au existat), a coajei

lemnului de lucru etc., sânt nefondate si toate acestea denotă caracterul tendențios

al controlului ecologic.

estimate, contravine prevederilor Ghidului pentru lucrările de punere în valoare,

recepție și atestare a parchetelor, aprobat prin Ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 149

din 24.06.2017.

din tăieri ilicite mai vechi, majoritatea fiind deja documentate. Consemnarea din

nou a unor tăieri deja constatate, pentru care au fost aplicate sancțiuni, inclusiv cu

răspundere financiară, contravine Instrucțiunilor privind controlul operativ în

fondul forestier proprietate publică a statului, aprobată prin Ordinul Agenției

„Moldsilva” nr. 159 din 30.05.2016, dar și a cadrului normativ în ansamblu.

4

generat de presupusa sustragere ilegală a unui volum de masă lemnoasă brută de

224,083 m³, astfel cum a fost constatat de către pârât, a fost estimat și evaluat în

mod eronat. În forma în care a fost prezentat, acest prejudiciu poate constitui un

temei pentru inducerea în eroare a organelor de aplicare a legii, ca urmare a unei

prezentări neconforme cu realitatea faptică.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de ÎS ,,Întreprinderea pentru

Silvicultură Edineț”.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel,

casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 22 martie 2023, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral.

de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 22 martie 2023, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelurile declarate de către ÎS ,,Întreprinderea pentru Silvicultură Edineț” și de

către Lorian Vovcu, s-a menținut hotărârea din 22 martie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

contestate în raport cu prevederile legale aplicabile la caz și criticile aduse în

cererile de apel, a apreciat ca fiind justă concluzia primei instanțe despre

netemeinicia acțiunii reclamantei, soluția fondului având la bază cumulul dovezilor

administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea

juridică cuvenită. Or, prima instanța a stabilit corect situația de fapt și de drept în

prezenta speță, a dat o apreciere obiectivă probelor administrate și a emis o hotărâre

întemeiată și legală care corespunde legislației în vigoare.

9.03.2021, întrucât a fost emisă în vederea verificării existenței pretinselor încălcări

5

semnalate de deputatul în Parlamentul RM în sesizarea adresată Inspectoratului

pentru Protecția Mediului, aceasta corespunde exigențelor prevăzute de art. 20 a

Legii nr. 131/2012, or, efectuarea controlului a fost motivată în prealabil prin nota

de motivare (f.d. 149, vol. I), care au fost aduse la cunoștința directorului

întreprinderii, în care sunt expuse toate aspectele legate de controlul efectuat,

temeiul juridic și aspectele ce urmează a fi verificate. Totodată, forma delegației

corespunde normelor legale și anume anexei la Hotărârea Guvernului nr. 464 din

23.05.2018 pentru aprobarea Regulamentului privind ținerea Registrului de Stat al

controalelor, prin care a fost aprobat formularul delegației de control.

menționat că emiterea de către pârât a deciziei privind prelungirea controlului din

12.03.2021, a avut loc cu respectarea procedurii, nefiind depistate temeiuri legale

pentru anularea acestei decizii.

activității de producție al Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru Silvicultură

Edineț”, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a emis procesul-verbal de control

inopinat nr. PV-IPM-2021-00523 din 19.03.2021, prin care a constatat mai multe

încălcări, dintre care: - sustragerea în mod ilegal de persoane necunoscute a masei

lemnoase în cantitate de 66,482 m3, care valorează estimativ 58 694,29 lei; -

necontabilizarea de către colaboratorii ocolului silvic Dondușeni a masei lemnoase

în mărime de 58,128 m3, cu valoarea estimativă de 51 318,88 lei; - tăieri ilegale în

total 86 cioate ale arborilor tăiați; - cioatele în număr de 72 buc. a arborilor tăiați

ilegal de persoane necunoscute au fost marcate cu ciocanul de marcat, cu amprenta

„K”. Conform Anexei nr. 1 la Codul silvic, au cauzat mediului un prejudiciu în

sumă de 23 364 lei, fiind sustras ilegal un volum de 99 473 m3 masă lemnoasă

(care nu se afla la fața locului), cu valoarea estimativă de 102 357,71 lei; - în

rezultatul tăierii planificate în parchetul 4C exploatat în anul 2021 și în parchetul

3T exploatat în anul 2020, cât și prin tăierea ilegală a 86 arbori depistați, a fost

sustras ilegal un volum total de 224,083 m3 masă lemnoasă, iar prejudiciul cauzat

mediului cât și costul masei lemnoase constituie 235 734,88 lei.

materialele pe cazul dat vor fi înaintate organelor de drept pentru a stabili

identificarea semnelor componenței de infracțiune, depistarea și atragerea la

răspundere a persoanelor culpabile de încălcările menționate, inclusiv și tăierilor

ilicite menționate.

Silvicultură Edineț” a exprimat dezacordul cu concluziile controlului efectuat,

reflectate de organul de control în procesul-verbal de control inopinat nr. PV-IPM-

2021-00523 din 19.03.2021, ca motive principale fiind invocate următoarele

6

argumente: -neanexarea la procesul-verbal de control a copiilor documentelor

examinate care confirmă încălcarea legii și altor documente întocmite în cadrul

controlului; - neanexarea fișelor de inventariere arborilor și calculelor prejudiciului

constatat; - nedescrierea semnelor componenței de infracțiune constatate în cadrul

procedurii de control și referința la normele de drept penal vizate; - încălcarea art.

28 alin. (7) li (8) din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității

de întreprinzător; - divulgarea datelor pe rețele de socializare de către deputat, până

la finalizarea controlului.

131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, la

argumentele invocate de reclamant în dezacord cu procesul-verbal de control,

precum și în coroborare cu materialele dosarului, a apreciat că prima instanță corect

a stabilit că, în speță, nu există temeiuri legale pentru anularea/nulitatea actului

administrativ contestat - procesul-verbal de control inopinat nr. PV-IPM-2021-

00523 din 19.03.2021. Or, analizând materialele dosarului, s-a stabilit că

autoritatea publică emitentă a anexat fișele de inventariere, iar ce ține de calculele

efectuate, în procesul-verbal contestat s-a indicat norma legală prin prisma căreia a

fost calculat prejudiciul cauzat.

susținerea poziției sale, nu pot fi reținute, deoarece se combat cu cele invocate mai

sus și se referă la circumstanțele care au fost constatate și elucidate de prima

instanță, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu

respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

și combătute integral prin concluziile relatate supra, în speță lipsind temeiuri legale

pentru casarea hotărîrii contestate, iar apelurile declarate sunt integral nefondate și

pasibile de a fi respinse.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs împotriva deciziei din 6 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea

cauzei la rejudecare.

februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, cu

casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare.

7

ARGUMENTELE RECURSULUI

formulate în cererea de apel. Suplimentar, au notat că erorile admise de instanța de

apel nu pot fi corectate de către instanța de recurs, deoarece în speță, instanța de

apel a evitat să se expună și să dea apreciere unor motive esențiale din apel, a

refuzat în mod arbitrar să anexeze probele, în consecință nu a dat nici o apreciere

în partea motivată a deciziei.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurenților la 08 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice, fapt

ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d. 198).

sunt depuse cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

8

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau

că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

recursurile depuse, conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererile de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

9

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibile recursurile depuse de către Întreprinderea de Stat

,,Întreprinderea pentru Silvicultură Edineț” și de către Lorian Vovcu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

10