2rci-37/25 — intentarea procesului de insolvabilitate

În procedura Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a aflat spre examinare cauza de insolvabilitate intentată în privința Societății cu Răspundere Limitată „Rirovskii”.

Prin hotărârea din 4 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central a fost aprobat raportul final și bilanțul de lichidare al societății „Rirovskii”. S-a încetat procesul insolvabilității și procedura falimentului simplificat intentată în privința Societății cu Răspundere Limitată „Rirovskii”, fără descărcarea debitorului de obligațiile față de Banca Comercială „Banca Socială” Societate pe Acțiuni în proces de lichidare. S-a dispus radierea debitorului societatea „Rirovskii” din registrul persoanelor juridice al Agenției Servicii Publice, Camera Înregistrări de Stat.

La 25 februarie 2025, Iuri Rojic, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a declarat apel împotriva hotărârii din 4 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitînd repunerea în termen, admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu dispunerea rejudecării cauzei.

Prin încheierea din 12 martie 2025 a Curții de Apel Centru a fost restituită cererea de apel declarată de Iuri Rojic, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan împotriva hotărârii din 4 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, din motiv că a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. S-a remis în adresa apelantului cererea de apel cu toate documentele anexate.

La 7 aprilie 2025, prin intermediul poștei electronice, Iuri Rojic, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 12 martie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitînd admiterea acesteia, casarea încheierii contestate, cu remiterea cauzei la etapa primirii cererii de apel. 1

În argumentarea recursului a invocat că interpretarea instanței de apel este una formalistă și contravine normelor generale ale procedurii civile și principiului de acces la justiție.

A menționat că, deși Iuri Rojic nu mai deține calitatea formală de administrator, efectele hotărârii instanței de fond îi afectează un interes personal și legitim. Iar, prin soluția dispusă de instanța de apel, în cauză lui Rojic Iurii i-a fost limitat accesul la justiție, fără a analiza dacă refuzul de a examina apelul este proporțional și justificat. Refuzul de a examina apelul în fond – doar pentru că apelul a fost înaintat de o persoană considerată formal neîndreptățită, în absența oricărei analize a interesului personal al acestuia, constituie o ingerință a art. 6&1 CEDO și art. 20 din Constituție, care garantează accesul liber la justiție, inclusiv și dreptul altor participanți care au fost afectați de litigiul în cauză, să poată contesta actul litigant.

A susținut că, instanța de apel nu a efectuat o analiză substanțială asupra interesului pe care îl are Iuri Rojic în cauza respectivă. Or, chiar și în materia insolvabilității, fostul administrator poate fi afectat de anumite decizii, care potrivit art. 248 și art. 250 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 – poate solicita atragerea la răspundere a unor membri, dacă prin deciziile emise – au fost încălcate drepturi fundamentale, în pofida faptului că nu ar deține o calitate procesuală activă. Respectiv, în situația în care instanța de apel contrar prevederilor art. 26 alin. (1) și 360 alin. (1) din Codul de procedură civilă – a restituit apelul depus de o persoană care este afectată de hotărârea de fond pronunțată – aceasta necesită a fi calificată justificat ca o încălcare a dreptului la recurs efectiv, consacrat prin prisma art. 13 CEDO.

Art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă: ,,Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel.”

Art. 8 alin. (2) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012: „Încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile de la data comunicării și numai în cazurile expres prevăzute de prezenta lege. Termenul de recurs, precum și recursul declarat nu suspendă executarea încheierilor instanței de insolvabilitate” 2

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 369 alin. (1) lit. d), alin. (11) din Codul de procedură civilă: „Instanța de apel restituie printr-o încheiere cererea dacă cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. Asupra restituirii cererii de apel decide un complet din 3 judecători, fără citarea participanților la proces. Instanța de apel poate convoca participanții la proces în ședință prealabilă doar în cazul stabilit la alin.(1) lit. b).

Art. 360 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Sunt în drept să declare apel părțile și alți participanți la proces”.

Art. 4 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012: „Participanți la procesul de insolvabilitate sînt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilității, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau, după caz, reprezentantul debitorului, alte organe și persoane stabilite în prezenta lege. Organele și persoanele stabilite la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea rapidă a actelor și a operațiunilor prevăzute în prezenta lege, realizarea în condițiile legii a drepturilor și a obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni.”

În continuare, Completul de judecată menționează că obiectul prezentului recurs îl constituie încheierea din 12 martie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a fost restituită cererea de apel declarată de Iuri Rojic, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan împotriva hotărârii din 4 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, din motiv că a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel (f.d.191-193).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că în accepțiunea art. 360 din Codul de procedură civilă coroborat cu 4 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, dreptul de a declara apel asupra legalității hotărârii primei instanțe, este acordat participanților la proces, ori 3 reprezentanților acestora, dacă sunt împuterniciți în modul stabilit de lege. Participanți la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilității, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau, după caz, reprezentantul debitorului, alte organe și persoane stabilite în prezenta lege.

Din actele dosarului rezultă cu certitudine că Iuri Rojic este fostul administrator al Societății cu Răspundere Limitată „Rirovskii” (față de care a fost intentată insolvabilitate), care prin hotărârea din 23 iunie 2014 a Curții de Apel Chișinău a fost înlăturat de la gestionarea întreprinderii și a masei debitoare (f.d.113-115, Vol. I).

Prin urmare, Iuri Rojic nu este parte în proces și nici nu a fost atras în cadrul procesului judiciar în calitate de participant în sensul art. 4 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că încheierea din 12 martie 2025 a Curții de Apel Centru este legală și întemeiată.

Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, și anume că există o proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit în situația în care recursul este depus de o persoană care nu este abilitată cu acest drept în condițiile legii. Soluția instanței nu poate fi privită în principiu ca o restricție asupra dreptului de acces la un tribunal.

Întru desființarea acestei concluzii, nu pot fi reținute argumentele recursului precum că Iuri Rojic este în drept să declare apel, deoarece prin hotărârea instanței de fond i se încalcă drepturile și interesele sale, or, persoanele care nu au fost implicate la proces, dar care consideră că au fost lezate în drepturi prin hotărârea pronunțată, pot recurge la alte metode (procedee) de apărare a drepturilor și intereselor sale legitime reglementate de legislația procesual-civilă în vigoare, cum ar fi cererea de revizuire, însă nu prin folosirea căii de atac cu apel.

Din considerentele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Iuri Rojic, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, 4