3r-75/25 — Cu privire la anularea actelor administrative

În data de 08 noiembrie 2023 Ion Gavrila a depus cerere de chemare în judecată în instanța de contencios administrativ împotriva Biroului vamal Sud și Serviciului Vamal al Republicii Moldova, prin care a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, anularea deciziei de regularizare nr. 241 din 20 septembrie 2023, prin care s-a calculat suma totală a obligației vamale în mărime de 256 433,11 lei, ca fiind ilegală, anularea deciziei cu privire la cererea prealabilă, încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 14 februarie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul central s-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Ion Gavrila împotriva Biroului vamal Sud și Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea deciziei de regularizare nr. 241 din 20 septembrie 2023 și deciziei de soluționare a cererii prealabile nr. 28/11-13875 din 18 octombrie 2023, acordarea dreptului de a importa mijlocul de transport în temeiul Legii nr. 172 din 23 iunie 2023 și încasarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată. (f.d.71,76-83)

În data de 22 februarie 2024 Ion Gavrila, prin intermediul avocatului Elena Stănilă a depus apel nemotivat, invocând că motivele de fapt și de drept ale cererii de apel vor fi prezentate suplimentar. (f.d.74-75)

Curtea de Apel Sud prin încheierea din data de 17 februarie 2025 a declarat inadmisibil apelul depus de Ion Gavrila prin intermediul avocatului Elena Stănilă împotriva hotărârii din 14 februarie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul central. ( f.d.133-138)

Împotriva încheierii instanței de apel a depus recurs Ion Gavrila prin care a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii contestate cu adoptarea unei noi decizii privind dispunerea examinării apelului în fond. (f.d.144-145)

În motivarea recursului Ion Gavrila a menționat, că încheierea contestată este nemotivată, neîntemeiată și ilegală deoarece îi încalcă dreptul privind accesul la justiție.

Recurentul a indicat, că dreptul acestuia a fost îngrădit din start de către instanța de fond, care a omis să anexeze dovada trimiterii în adresa acestuia a hotărârii motivate, iar instanța de apel și-a motivat soluția pe faptul că apelantul nu a făcut dovada recepționării hotărârii.

În opinia recurentului această eroare nu-i poate fi imputată, iar în lipsa unei dovezi de recepționare a hotărârii motivate instanța de apel urma să-i 1 admită explicațiile referitoare la recepționarea hotărârii motivate, or, apelul motivat este depus de către acesta nu de către reprezentat.

Art. 47, alin. (3) din Codul administrativ prevede că: „Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”

Art. 96, alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 97, alin. (2), lit. c) din Codul administrativ reglementează că: „Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: prin poștă cu scrisoare recomandată.”

Art. 98, alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.”

Art.109 din Codul administrativ stabilește că: „Un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.”

Art. 191, alin. (5), lit. b) din Codul administrativ prevede următoarele: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 223 din Codul administrativ reglementează că: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”

Art. 232, alin. (2) din Codul administrativ statuează că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236, alin. (1), alin. (2), lit. e) din Codul administrativ relevă că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).” 2

Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ relevă că: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ statuează că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ mai sus citat, a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, prin hotărârea din 14 februarie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul central s-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Ion Gavrila.

În data de 22 februarie 2024 Ion Gavrila, prin intermediul avocatului Elena Stănilă a depus apel nemotivat, rezervându-și dreptul de a prezenta motivele de fapt și de drept ale cererii de apel. (f.d.74-75)

Instanța de apel prin încheierea din 17 februarie 2025, prin prisma prevederilor art. 236, alin. (1), alin. (2), lit. e) din Codul administrativ a declarat inadmisibil apelul depus de Ion Gavrila, prin intermediul avocatului Elena Stănilă, împotriva hotărârii din 14 februarie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul central. ( f.d.133-138) 3

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 17 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, instanța de recurs constată că, instanța de apel întemeiat a emis încheierea prin care a declarat inadmisibil apelul.

La acest aspect instanța de recurs menționează că, din conținutul art.232, alin. (2) din Codul administrativ rezultă că apelantul urma să depus apelul motivat în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.

Astfel, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că, începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării hotărârii motivate a instanței de fond.

Materialele dosarului atestă că instanța de fond a ales metoda de notificare prin poștă cu aviz de recepție și a expediat hotărârea motivată participanților la proces în data de 24 aprilie 2024. (f.d. 84)

Potrivit avizului de recepție DS8011383445AS avocatul Elena Stănilă, care în prezenta cauză apără interesele lui Ion Gavrila, a recepționat copia hotărârii motivate în data de 29 aprilie 2024. (f.d. 90)

Astfel, pentru apelantul Ion Gavrila, termenul de 30 de zile pentru prezentarea motivării apelului a început să curgă la 30 aprilie 2024 și a expirat la data de 29 mai 2024.

Cu toate acestea, Ion Gavrila nu a respectat termenul stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul administrativ și a prezentat Curții de Apel Sud motivarea apelului în data de 03 iunie 2024.

Argumentul, lui Ion Gavrila precum că termenul de prezentare a apelului motivat, ar începe a curge de la data recepționării de către acesta a hotărârii motivate, nu este reținut de către instanța de recurs, or, acesta începe a curge din momentul recepționării hotărârii motivate de către avocatul Elena Stănilă.

Prin urmare, este în afara oricărui dubiu că apelantul, reprezentat de avocatul Elena Stănilă, nu a depus motivarea apelului în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, deși, de la momentul notificării hotărârii motivate a instanței de fond a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a depune motivarea apelului în interiorul termenului legal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative. 4

În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Ion Gavrila urmau să-și îndeplinească obligațiile cu bună- credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, ori termenul de depunere a apelului motivat este imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de declarare a apelului motivat se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al apelantului și a reprezentantului acestuia, care recepționând hotărârea motivată, trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Cu referire la argumentul recurentului precum că i s-a îngrădit dreptul de acces la justiție, or, instanța de fond a omis să anexeze dovada trimiterii în adresa acestuia a hotărârii motivate, eroare nu-i poate fi imputată, este respins de către completul de judecată, din motiv că instanța de fond, în temeiul art. 98 din Codul administrativ a notificat hotărârea motivată reprezentantului apelantului, care urma să depună diligență și să depună apelul motivat în termen.

Faptul că apelul motivat prezentat instanței de apel în data de 03 iunie 2024 este semnat de către Ion Gavrila și nu de către avocatul Elena Stănilă, nu are relevanță din motiv că termenul de prezentare a apelului motivat începe a curge din momentul recepționării hotărârii motivate de către reprezentantul legal.

Aici, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază că, prin prisma art. 47, alin. (3) din Codul administrativ, culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat, deci, apelantul nu poate invoca îngrădirea dreptului de acces la justiție, or, avocatul a recepționat hotărârea motivată în data de 29 aprilie 2024 și a avut suficient timp pentru a prezenta motivarea apelului.

În această ordine de idei, în cazul primirii apelului depus de Ion Gavrila, pe rol, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind 5 protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Tot aici, instanța de recurs accentuează, că conform legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într- un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În asemenea circumstanțe, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel just a declarat inadmisibil apelul depus de către Ion Gavrila. Iar, soluția adoptată prin încheierea recurată, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt declarative și lipsite de suport juridic, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Ion Gavrila.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către Ion Gavrila împotriva încheierii din 17 februarie 2025 a Curții de Apel Sud. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 6