2r-163/25 — încasarea datoriei, a prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei, a prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2r-163/25 — încasarea datoriei, a prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de Andrei Pînzari,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei
Pînzari împotriva lui Evgheni Scripcari cu privire la încasarea datoriei, a
prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 17 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul
Comrat,
(Dosarul nr. 2r-163/25
PIGD Nr.2-22153879-01-2r-25042025)
Instanța de apel corect a dispus restituirea cererii de apel în temeiul art. 369
alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, în condițiile în care apelantul nu a
justificat imposibilitatea de a prezenta apelul în interiorul termenului de 30 zile
prevăzut de art. 362 din Codul de procedură civilă.
Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. S. Popovici)
Curtea de Apel Sud, sediul Comrat (jud. A. Mironov, Gr. Colev, V. Hudoba)
21 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul declarat de Andrei Pînzari,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 21 octombrie 2022, Andrei Pînzari a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Evgheni Scripcari cu privire la încasarea datoriei, a
prejudiciului moral.
Prin hotărârea din 22 februarie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul
Central, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Andrei Pînzari.
La 16 iulie 2024, Andrei Pînzari a depus cererea de apel împotriva
hotărârii in 22 februarie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,
solicitînd admiterea acesteia, casarea hotărârea instanței de fond cu emiterea
unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. Totodată, a solicitat
repunerea în termenul de declarare a apelului.
Prin încheierea din 17 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul
Comrat a fost respinsă cererea de repunere în termenul de declarare a
apelului depusă de Andrei Pînzari și s-a restituit apelul declarat, deoarece a
fost depus în afara termenului legal și instanța de apel să efectueze repunerea
în termen.
La 3 martie 2025, prin intermediul oficiului poștal, Andrei Pînzari a
depus cerere de recurs împotriva încheierii din 17 februarie 2025 a Curții de
Apel Sud, sediul Comrat, solicitînd admiterea acesteia, casarea încheierii
instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri privind repunerea în
termenul de declarare a cererii de apel.
În argumentarea recursului a indicat că la adresa de domiciliu nu i-a fost
expediată/înmânată nici o scrisoare, prin care să i se aducă la cunoștință
hotărârea/dispozitivul hotărârii emisă de Judecătoria Comrat la 22 februarie
Atât lui, cât și membrilor familiei sale, la domiciliu, nu le-a fost
înmânată nici o scrisoare, și nici nu au fost informați despre existența unei
1
scrisori la oficiul poștal, care ar fi fost posibil de ridicat în temeiul art. 105
din Codul de procedură civilă.
A menționat că conform cererii de chemare în judecată, a solicitat
instanței, pct. 4 și 5, ca pentru respectarea procedurii citării legale a pârâului
conform art. 108 din Codul de procedură civilă, să i se expedieze anunțul
publicitar la adresa de email – Lajuc@mail.ru, pentru a fi ulterior publicat.
A susținut că la adresa de email nu a parvenit dispozitivul hotărârii din
22 februarie 2024, iar la materialele cauzei nu este anexată dovada
expedierii.
A relatat că nu s-a prezentat la ședințele de judecată, din motiv că în
privința sa a fost intentată o cauză penală, în cadrul căreia i s-a stabilit
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni. A contestat
sentința de condamnare și până la emiterea deciziei instanței de apel, nu a
avut posibilitatea de a se deplasa pe teritoriul Republicii Moldova, aflându-
se în mare parte la domiciliul din Slobozia, deoarece risca în orice moment
să fie reținut.
A notat că toate aceste circumstanțe analizate în ansamblu, constituie
o excepție de la regula generală de depunere a cererii de apel motivată și
servește temei legal de repunere în termen a cererii de apel.
Recurentul a afirmat că instanța de apel prin respingerea cererii de
repunere în termenul de declarare a apelului, i-a afectat posibilitatea de a-și
valorifica drepturile procedurale în procesul de judecată, dar și dreptul de
proprietate prevăzut de art. 1 Protocolul 1 CEDO, art. 46 din Constituție.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
,,Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor
emise de către curțile de apel.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din
3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a
referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă:
2
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a)
să respingă recursul și să mențină încheierea.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în
timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,
atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea
termenului.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. (3) Repunerea în termen de apel se
face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.”
Art. 116 alin. (1), (3), (4) din Codul de procedură civilă:
„Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de
procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (3) La cererea de repunere în termen
se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie
efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să
fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă
decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea
termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască
încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”
Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în
afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a
refuzat să efectueze repunerea în termen.”
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor
procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin
abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”
3
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului prevăzut de art. 425
din Codul de procedură civilă, instanța de recurs reține, că încheierea Curții
de Apel Sud, sediul Comrat a fost pronunțată la 17 februarie 2025, fiind
expediată participanților la proces, la 21 martie 2025, prin intermediul
oficiului poștal (f.d.146). Conform avizului de recepție/livrare anexat la
materialele cauzei, Andrei Pînzari a recepționat încheierea menționată la 3
aprilie 2025 (f.d.147). Prin urmare, recursul depus prin intermediul oficiului
poștal, este în interiorul termenului legal.
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
reținând prevederile art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă a decis
examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu
plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind
inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de
recurs, au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței
examinarea acesteia.
Cercetând starea de fapt, în baza materialelor și lucrărilor dosarului,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că la 21
octombrie 2022 Andrei Pînzari a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Evgheni Scripcari cu privire la încasarea datoriei, a
prejudiciului moral.
Ulterior, la 1 decembrie 2022 Andrei Pînzari a înlăturat neajunsurile
indicate de către instanța de judecată prin încheierea din 27 octombrie 2022
(f.d.29-37).
Conform avizului de recepție/livrare, Andrei Pînzari a fost înștiințat
despre ședința de judecată stabilită pentru 22 martie 2022 (f.d.44 verso), însă
cauza a fost examinată în lipsa acestuia, Andrei Pînzari depunând cerere în
acest sens (f.d.4).
Prin hotărârea din 22 februarie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul
Central a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Andrei Pînzari
(f.d.65).
La 16 iulie 2024, Andrei Pînzari a depus cererea de apel împotriva
hotărârii in 22 februarie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,
solicitînd admiterea repunerea în termenul de declarare a apelului, admiterea
4
acestuia, casarea hotărârea instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de
admitere integrală a acțiunii. (f.d.74).
Curtea de Apel Sud, sediul Comrat, prin încheierea din 17 februarie
2025 a respins cererea de repunere în termenul de declarare a apelului și a
restituit apelul depus de Andrei Pînzari, deoarece a fost depus în afara
termenului legal și instanța de apel să efectueze repunerea în termen
(f.d.141-144).
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 17 februarie 2025 a Curții
de Apel Sud, sediul Comrat, instanța de recurs constată, că instanța de apel
întemeiat a refuzat repunerea apelului în termen și a restituit apelul depus
de către Andrei Pînzari.
La acest aspect instanța de recurs menționează, că din conținutul art.
362 alin. (1) din Codul de procedură civil, rezultă că apelantul urma să
depună apelul în termen de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii. Or, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o
normă imperativă și trebuie executat întocmai.
Articolul 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă stipulează că
începutul curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de
un singur eveniment – de la data pronunțării dispozitivului hotărârii a
instanței de fond.
Prin urmare, momentul notificării/comunicării dispozitivului hotărârii
judecătorești participanților la proces, nu influențează data de când începe să
curgă termenul de 30 de zile de contestare a hotărârii judecătorești prin
depunerea cererii de apel.
Legiuitorul prin instituirea termenelor procedurali a urmărit
respectarea regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, care pe de o
parte, mobilizează cercetarea cauzei, iar pe de altă parte contracarează
exercitarea cu rea-credință de către participanții la proces a drepturilor
procedurale.
Completul de judecată reiterează că dispozitivul hotărârii Judecătoriei
Comrat, sediul Central a fost pronunțat, la 22 februarie 2024. Astfel, în
condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului este
ziua imediat următoare datei calendaristice pronunțării dispozitivului
hotărârii, adică ziua de 23 februarie 2024, iar ultima zi fiind data de 25 martie
2025, zi de luni.
5
Andrei Pînzari și-a exercitat dreptul de contestare a hotărârii instanței
de fond, la 16 iulie 2024, după expirarea termenului.
Din actele dosarului se confirmă faptul că apelantul Andrei Pînzari nu
s-a conformat prevederilor art. 362 alin.(1) din Codul de procedură civilă și
nu a depus apelul în termen.
Drept urmare a omiterii termenului de declarare a apelului, Andrei
Pînzari în temeiul art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă a solicitat
repunerea în termenul de declarare a apelului, invocând faptul că nu i-a fost
expediat dispozitivul hotărârii instanței de fond, precum și că în privința sa
a fost pornită o cauza penală, unde risca să fie reținut, motiv din care nu se
deplasa de la domiciliu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține ca fiind
neîntemeiat acest argument, or, termenul de contestare a hotărârii instanței
de fond este determinat de un singur eveniment și anume de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii și nu de la data comunicării, prin urmare
acest fapt nu constitui temei de repune în termenul de contestare a hotărârii.
Declarativ este apreciat și argumentul ce ține de imposibilitatea
deplasării în legătură cu intentarea cauzei penale, or, Andrei Pînzari avea
posibilitatea să depună apelul prin intermediul oficiului poștal sau poștei
electronice, așa cum anterior a folosit această metodă.
În aceste circumstanțe se constată temeinicia concluziei instanței de
apel privind omiterea nejustificată de către Andrei Pînzari a termenului de
contestare cu apel a hotărârii din 22 februarie 2024 a Judecătoriei Comrat,
sediul Central, din motiv că apelantul a cunoscut despre ședințele de judecată
stabilite pentru examinarea procesului civil inițiat la cererea sa, și fiind
interesat în soarta soluționării litigiului în care acesta are statut de reclamant,
trebuia să demonstreze un rol activ și să depună apel în termenul de 30 de
zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii.
În condițiile expuse, apelantul/reprezentantul acestuia urma să depună
diligență și să depună apelul în termenul prevăzut de art. 362 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, care este un termen de decădere și nu poate fi
prelungit nejustificat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că
importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină
regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte,
6
mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea
nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând
instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință
de drepturile lor procedurale. În consecință, neexecutarea dispozițiilor
normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu
survenirea efectelor negative.
Completul de judecată notează că, nerespectarea termenului de
declarare a apelului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv a
recurentului Andrei Pînzari, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și
atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile
procedurale. Argumentul reclamantului potrivit căruia neprezentarea la
ședințele de judecată a fost determinată de faptul că în privința sa a fost pornit
un dosar penal, fiind pronunțată și o sentință de condamnare, este apreciat
critic or, acest fapt nu este într-o legătură cauzală cu omisiunea realizării
corespunzătoare a obligațiilor procedurale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă
a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind
protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn
vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic
contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea
termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele
judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.
În această ordine de idei, în cazul primirii apelului depus de către
Andrei Pînzari pe rol, se va încălca principiul securității raporturilor juridice,
garantat de art. 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că, instanța de apel just a refuzat în repunerea în termen a apelului și restituit
apelul depus de Andrei Pînzari. Iar, soluția adoptată prin încheierea recurată,
este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul
prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor
procedurale cu bună-credință și în termen.
7
Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de
recurent sunt declarative și lipsite de suport juridic, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus
de Andrei Pînzari.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură
civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge recursul declarat de Andrei Pînzari.
Menține încheierea din 17 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul
Comrat, emisă cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Andrei Pînzari împotriva lui Evgheni Scripcari cu privire la
încasarea datoriei, a prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
8