3ra-1032/23 — Contestarea actelor administrative, obligarea repunerii în funcție și încasarea prejudiciului cauzat

La 19 februarie 2021, Aliona Briciag și Rodica Hasan au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Leova cu privire la anularea deciziilor cu nr. 1.2, 1.3 din 5 februarie 2021 a Consiliului raional Leova și procesul-verbal al ședinței Consiliului raional Leova din 5 februarie 2021 în partea adoptării deciziilor nr. 1.2, 1.3, ca ilegale; restabilirea reclamantei Aliona Briciag și Rodica Hasan în funcțiile de vicepreședinte al raionului Leova; încasarea plății obligatorii a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al reclamantelor; încasarea plății pentru salariul ratat pentru funcția de vicepreședinte al raionului Leova pentru întreaga perioadă de absență forțată de la locul de muncă, până la emiterea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

În motivarea acțiunii, au indicat că proiectul inițial de decizie ,,cu privire la darea de seamă a vicepreședinților Leova, Aliona Briciag și Rodica Hasan în privința subdiviziunilor subordonate pentru anul 2020”, prevedea doar aprecierea raportului, implicit al activității președintelui raionului, care urma să fie prezentat/apreciat. În acest sens, au menționat reclamantele că în cadrul ședinței comisiei de specialitate care a avut loc tot la 5 februarie 2021, ora 13.00, care urma să avizeze proiectul de decizie propus, s-a ascultat raportul Președintelui raionului, Nicolae Prițcan, care s-a expus asupra activității conducerii raionului Leova, inclusiv pe domeniile coordonate și nu subordonate vicepreședinților.

Au reținut că, vicepreședinții au propus în loc să fie prezentate aceste informații - să fie adresate întrebări consilierilor. Însă, în mod abuziv, în procesul- verbal este menționat doar că vicepreședinții au refuzat să prezinte raportul.

De asemenea, au evidențiat că în cadrul ședinței consiliului raional, vicepreședintele raionului la etapa dezbaterilor asupra proiectului respectiv a propus în mod repetat, având în vedere că raportul președintelui raionului a înglobat activitatea întregii conduceri a raionului, inclusiv a vicepreședinților, adresarea nemijlocită a întrebărilor. Însă, în mod deliberativ acest fapt a fost ignorat, fiind propus spre votare decizia prin care să fie destituită reclamanta din funcția de 1 vicepreședinte, ca temei/motivare fiind menționată propunerea unei treimi de consilieri.

Au notat că, actul emis este absolut nemotivat, nefiind făcută referire la necesitatea emiterii lui, nefiind motivată proporționalitatea sancțiunii aplicate, nefiind reflectată cercetarea efectuată, nefiind reflectată poziția părții vizate. Mai mult, motivarea și temeiul eliberării din funcție reprezintă o condiție stabilită și de legea cadru (art. 23 alin. (4) din Legea nr. 199/2010). Aceste omisiuni reprezintă abateri grave de la cadrul legal, care condiționează legalitatea acestuia, prin urmare, au conchis că actul contestat nu este motivat, ceea ce îl califică ca ilegal. Prin urmare, toate abaterile menționate supra, denotă caracterul ilegal și arbitrar al acțiunilor întreprinse de autoritatea publică, iar actul emis pasibil anulării.

În drept, își întemeiază acțiunea în temeiul art. 172, 214, 206 alin. (1) lit. a), 224 alin. 1) lit. a) Cod administrativ. În temeiul prevederilor Legii nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală, Legii nr. 768/2000 privind statutul alesului local.

La 17 ianuarie 2021, avocatul Ștefan Burlaca în interesele Consiliului raional Leova a declarat apel nemotivat, ulterior motivat, împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Cimișlia, sediul central din 24 decembrie 2021, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie declarată inadmisibilă.

În motivarea soluției, instanța de apel analizând legalitatea hotărârii pronunțate în raport cu prevederile art. 239-241 Cod de procedură civilă, a concluzionat că hotărârea primei instanțe este parțial întemeiată, fiind apreciate eronat normele materiale în coroborare cu circumstanțele faptice ale speței, motiv din care urmează a fi casată parțial în partea respinsă (inadmisibilitatea acțiunii), cu emiterea unei noi decizii în această parte.

Instanța de apel a reținut faptul că prin hotărârea primei instanțe din 24 decembrie 2021 s-au admis parțial cerințele reclamantelor Aliona Briciag și Rodica Hasan, anulându-se în totul actele administrative individuale - Decizia Consiliului raional Leova nr. 1.2 din 05.02.2021 „cu privire la darea de seama a vicepreședintelui raionului Leova Rodica Hasan în privința subdiviziunilor subordonate pe parcursul anilor 2020” și Decizia Consiliului raional Leova nr. 1.3 din 05.02.2021 „cu privire la darea de seama a vicepreședintelui raionului Leova Aliona Briciag în privința subdiviziunilor subordonate pe parcursul anilor 2020”, și s-a dispus „Se declară inadmisibilă cererea reclamantelor Briciag Aliona și Rodica Hasan în partea obligării pârâtului de a le restituii în funcție de vicepreședintele raionului Leova și încasării prejudiciului cauzat care constă din 3 suma salariului pentru perioada absenței de la serviciu și plăților aferente”. Astfel, a considerat necesar a se expune doar în partea respinsă a cerințelor înaintate la examinarea apelului înaintat de avocatul Fomov Nicolae în interesele Alionei Briciag și Rodicăi Hasan.

La caz, instanța de apel a reținut că prima instanță în motivarea concluziei sale de inadmisibilitate a cerinței de restabilire în funcția deținută anterior de vicepreședinte a raionului Leova a apelantelor Aliona Briciag și Rodica Hasan a indicat că „ ...reclamantele trebuiau până a depune cererea de chemare în judecată cu cerințele de a impune pârâtul să restabilească în funcție și să achite prejudiciul cauzat, să formuleze o cerere aparte către pârât prin care să solicite să fie restabilită în funcție (impunerea la acțiuni) și să fie emis un act administrativ individual cu privirea la despăgubiri (obligarea emiterii unui act administrativ individual). Din înscrisurile prezentate se constată cu certitudine faptul că reclamantele nu au respectat prevederile normei legale din art. 208 Cod administrativ și ca consecință, sa generat o condiție de inadmisibilitate a acestor cerințe stabilită la lit. f) alin. (2) art. 207 Cod administrativ”.

Instanța de apel a constatat că deși în partea motivată a hotărârii primei instanțe se rezumă că acțiunea intentată de Aliona Briciag și Rodica Hasan este întemeiată și actul administrativ a fost emis cu încălcarea prevederilor legale, fiind prin consecință ilegal și anulabil, totuși prima instanță neîntemeiat a conchis că reclamantele urmau să respecte calea prealabilă, care este necesar a fi respectată în cazul intentării unei acțiuni în obligare.

Subsecvent, instanța de apel a stabilit că apelantele Aliona Briciag și Rodica Hasan nu au solicitat sub nici o formă obligarea Consiliului raional Leova să întreprindă acțiuni de restabilire în funcție, dar au înaintat cererile de chemare în judecată potrivit prevederilor art. 206 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, prin care se indică că „O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare)”, în mod expres solicitând anularea Deciziilor cu nr. 1.2 și 1.3 din 05 februarie 2021 emise de Consiliul raional Leova.

Reiterând prevederile art. 163 lit. a) Cod administrativ, instanța de apel a constatat că prima instanță eronat a stabilit necesitatea respectării căii prealabile în speța dată, deși prin concluziile și normele legale invocate, apelantele nu erau obligate să respecte calea prealabilă în acțiunile de contestare a actelor administrative cu nr. 1.2 si 1.3 emise la 5 februarie 2021 de către Consiliul raional Leova. În asemenea situație cererea prealabilă nu este obligatorie, or restabilirea la locul de muncă și plata drepturilor salariale este efectul anulării actului contestat. 4

Subsecvent, la solicitarea apelantelor Aliona Briciag și Rodica Hasan cu privire la restabilirea în funcție și achitarea plăților salariale cuvenite, instanța de apel a evidențiat că potrivit prevederilor art. 228 alin. (1) Cod administrativ, actul administrativ individual anulat în tot sau în parte de către instanța de judecată nu produce efecte juridice, în totalitate sau în partea anulată, din momentul emiterii lui.

Instanța de apel raportând particularitățile speței în cauză la prevederile art. 24 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16.07.2010, precum și art.89 alin.(1) Codul muncii, a conchis că odată ce prima instanță a anulat întemeiat și legal actele administrative cu nr. 1.2 si 13 din 5 februarie 2021 emise de către Consiliul raional Leova, cu privire la revocarea din funcția cu demnitate publică a apelantelor Aliona Briciag și Rodica Hasan, prin efectul legii urma în mod imperativ să dispună restabilirea raporturilor de muncă revendicate în speță.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind legal și întemeiat de a dispune prin hotărâre nouă în partea casată restabilirea în funcție de vicepreședinte a raionului Leova a apelantelor Aliona Briciag și Rodica Hasan.

Totodată, în rezultatul celor stabilite supra, instanța de apel ținând cont de prevederile art. 330 alin. (1) lit. b) Codul muncii, unde se indică că, angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă în condițiile art.90 alin.(2) lit. a), urmează a dispune și încasarea în beneficiul apelantelor Aliona Briciag și Rodica Hasan a salariului ratat pentru funcția de vicepreședinte a raionului Leova pentru întreaga perioadă de absență forțată de la locul de muncă.

Potrivit „certificatelor pentru salariu” contrasemnate de președintele raionului Leova, N. Prițcan și contabilul șef, E. Screlea, eliberate pe numele apelantelor Aliona Briciag și Rodica Hasan, instanța de apel a constatat că mărimea salariului ce urma a fi încasat în beneficiul apelantelor pentru perioada iulie 2021 - iunie 2023, constituie suma de 399 300 lei pentru fiecare apelant în parte. Astfel, instanța de apel a conchis ca fiind legal și întemeiat de a dispune încasarea în beneficiul Alionei Briciag și a Rodicăi Hasan din contul Consiliului raional Leova a salariului în sumă de 399 300 lei pentru fiecare reclamant/apelant.

Cu referire la apelul depus de avocatul Ștefan Burlaca în interesele Consiliului raional Leova, în rezultatul constatărilor reținute, instanța de apel îl apreciază ca nefondat și care urmează a fi respins ca fiind neîntemeiat, or apelantul 5 s-a rezumat doar la inadmisibilitatea integrală a cererilor de chemare în judecată înaintate de Aliona Briciag și Rodica Hasan.

Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiat raționamentul primei instanțe precum că „ ... careva temeiuri de inadmisibilitate a acțiunilor reclamantelor A. Briciag si R. Hasan, care sânt indicate în art. 207 Cod administrativ, în ședința de judecată nu au fost stabilite, în consecință cerințele date sânt admisibile”.

Menționează că, hotărârile instanțelor ierarhic inferioare sunt arbitrare, întrucât ambele instanțe au încălcat cadrul normativ în vigoare. Instanțele urmau să aplice, în funcție de situație, normele juridice cu caracter general, precum și normele juridice cu caracter special, cu stabilirea corectă a ierarhiei și prioritatea normelor juridice, în caz de divergențe între ele.

În continuare, reiterează prevederile art. 3 alin.(1), 22 alin.(2) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, art. 5 alin. (11) lit. g) al Legii privind statutul alesului local nr. 768 din 02 februarie 2000, precum și art. 52 alin.(4), 50 alin.(2) al Legii privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006. Explică că, după cum rezultă din normele reținute, acestea nu condiționează eliberarea din funcție a unui vicepreședinte de raion, de îndeplinirea ori neîndeplinirea obligațiilor de funcție.

Subliniază că, simpla dorință a consiliului, materializată în votul a cel puțin majoritatea dintre consilierii aleși, este pe deplin suficientă pentru încetarea mandatului de vicepreședinte al raionului, nefiind necesară invocarea motivelor și motivarea actului administrativ de eliberare din funcție.

În speță, enunță că demiterea intimatelor din funcția de vicepreședinte al raionului Leova, a avut loc la inițiativa consilierilor, care reprezentau minimul de 1/3 din consilierii aleși. Inițiativa consilierilor a fost materializată în cererea 6 anexată la dosarul administrativ. De asemenea, însăși votul exprimat de consilieri, a însumat mai mult decât majoritatea membrilor aleși, fapt confirmat de materialele dosarului administrativ. Mai mult decât atât, intimatele nu au pretins eventuala lipsă a votului majoritar pentru demiterea acestora.

Susține că, atât prima instanță, cât și cea de apel au calificat decizia nr. 1.2 și 1.3 din 05 februarie 2021 ca fiind ilegale, susținând că acestea nu ar corespunde cerințelor art. 118 Cod administrativ. În mod special, instanțele ierarhic inferioare s-au referit la dispozițiile potrivit cărora motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia.

În aceeași ordine de idei, subliniază că examinarea concurentă a dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 436/2006 și a dispozițiilor art. 118 Cod administrativ, scoate în evidență existența unor divergențe între o normă specială și o normă generală. Pentru soluționarea acestei divergențe, instanțele ierarhic inferioare urmau să se ghideze de dispozițiile art. 5 alin. (3) al Legii 100, potrivit cărora: ”Normele juridice speciale sînt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială”. Adică, instanțele ierarhic inferioare urmau să verifice dacă la eliberarea din funcție a intimatelor au fost sau nu respectate doar dispozițiile art. 50 alin. (2) Legea nr. 436/2006, întrucât dispozițiile art. 118 Cod administrativ nu sânt aplicabile la caz.

De asemenea, atrage atenția în privința faptului că la momentul când au fost alese în funcțiile de vicepreședinte al raionului Leova, intimatele au cunoscut dispozițiile legale care reglementează încetarea înainte de termen a mandatului lor, precum și cerințele ce urmează a fi respectate în caz de eliberare din funcție înainte de termen. Intimatele au fost pe deplin conștiente de faptul că eliberarea din funcție poate surveni în orice moment, dacă vor fi întrunite cumulativ doar 2 condiții obligatorii: - inițiativa Președintelui raionului sau a cel puțin 1/3 din consilierii aleși; - votul majorității consilierilor aleși, exprimat în susținerea inițiativei de eliberare din funcție înainte de termen.

În final, conchide că intimatele nu se pot plânge pe faptul că eliberarea acestora din funcție, în condițiile reglementate de art. 50 alin. (2) al Legii nr. 436/2006, le-ar fi afectat direct/indirect drepturile/interesele legitime.

Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art.245 alin.(1)-(2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), prevede că: „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ, prevede că: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Art. 247 din Codul administrativ, reglementează că: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, stipulează că: 8 „(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie;”

Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, prevede că: (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că: „Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, stipulează că: „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. (2) instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. (3) Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

Art. 36 din Codul administrativ, reglementează că: „(1) Instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat. (2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.”

Art. 5 alin.(3) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, reglementează că: „(3) Normele juridice speciale sînt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.”

Art. 22 alin.(2) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, reglementează că: „(3) În cazul demnitarului numit, încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz, eliberarea din funcție a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorității care l-a numit în funcție.”

Art. 23 alin.(3) și (4) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, reglementează că: 9 „(3) În cazul demnitarului numit, încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz, eliberarea din funcție a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorității care l-a numit în funcție. (4) Demnitarul are dreptul să atace în instanța judecătorească actul administrativ de eliberare din funcție doar în cazul cînd legea statuează acest drept.”

Art. 50 alin.(2) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 cu privire la administrația publică locală, reglementează că: „(2) Vicepreședintele raionului poate fi eliberat din funcție înainte de termen, cu votul majorității consilierilor aleși, la propunerea președintelui raionului sau a unei treimi din consilierii aleși.”

Cererea de recurs a fost depusă la 18 octombrie 2023. Astfel, că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat inoportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate, părților fiindu-le create condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, iar întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, părțile au avut posibilitatea de a depune referință.

Cu referire la fondul cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoarele circumstanțe esențiale ale litigiului.

Din materialele cauzei, Completul de judecată constată că potrivit procesului-verbal nr. 01 al ședinței extraordinare a Consiliului raional Leova din 5 februarie 2021, din totalul de 27 consilieri raionali, prezenți la ședință au fost 15, absenți 12. Subsecvent, instanța de recurs reține că proiectul de decizii cu modificări și adăugiri privind propunerea a o treime de consilieri ai Consiliului raional Leova de eliberare înainte de termen a vicepreședinților raionului Leova, Rodica Hasan și Aliona Briciag a fost votat cu 14 voturi – pro; 0 – împotrivă; 1 – s-a abținut (f.d.2-22, Vol. III).

La 5 februarie 2021, Consiliul raional Leova a adoptat deciziile nr. 1.2 și nr. 1.3, intitulate ,,Cu privire la darea de seamă a vicepreședinților raionului Leova, Rodica Hasan și Aliona Briciag în privința activității subdiviziunilor subordonate pe parcursul anului 2020”, prin care s-a dispus eliberarea acestora din funcțiile de vicepreședinte al raionului Leova.

În acest context, coroborat cu dispozițiile art. 50 alin.(2) al Legii 436/2006, menționate la pct.48, constatarea netemeiniciei deciziilor nr. 1.2 și 1.3 din 5 februarie 2021 ale Consiliul raional Leova de către prima instanță și menținută de 10 către instanța de apel, bazându-și raționamentul pe faptul că motivarea completă este obligatorie fiind parte integrantă a actului administrativ, nu poate fi validată de către instanța de recurs.

Completul de judecată accentuează că, instanțele ierarhic inferioare aveau obligația să verifice dacă la destituirea din funcție a intimatelor au fost sau nu respectate dispozițiile art. 50 alin.(2) al Legii 436/2006. Or, după cum rezultă din dispozițiile legale, indicate la pct.45-48, încetarea mandatului unui vicepreședinte de raion nu este condiționată de evaluarea îndeplinirii sau neîndeplinirii atribuțiilor funcționale, în acest sens instanțele ierarhic inferioare eronat atribuind raportul juridic dedus judecării unui raport de muncă clasic.

În acest sens, cu titlu de principiu și precedent judiciar, Completul de judecată reține faptul că, componența consiliului raional se constituie în urma unui scrutin electoral, în baza votului persoanelor cu drept de vot, care-și aleg reprezentanții în organele de autoadministrare locale de nivelul întâi sau doi. Consilierii locali reprezintă cetățenii potrivit preferințelor de vot exercitate. Mandatul lor se rezumă la a reprezenta cetățenii și a le transpune în practică așteptările la nivel de autoadministrare locală. Vicepreședinții de raion se numesc prin vot politic a consilierilor raionali și de la ei se așteaptă să execute/transpună în practică deciziile adoptate de consilii. Este firesc ca vicepreședinții de raion să implementeze agenda aleșilor locali care i-au numit și nu viceversa. Iată de ce, atunci când un vicepreședinte de raion pierde susținerea politică a celor ce l-au votat în funcție, e logic ca prin același vot, exercitat în condițiile prevăzute de lege, să fie destituit, fără altfel să fie motivată această decizie decât prin faptul că nu mai are susținerea consilierilor locali și nu-i mai poate reprezenta în implementarea agendei lor.

Prin urmare, argumentele reclamatelor/intimatelor reținute de instanțele de fond și de apel, referitoare la pretinsa nemotivare a deciziilor, disproporționalitatea sancțiunii aplicate și lipsa reflectării poziției părții vizate, sunt apreciate de către Completul de judecată ca fiind nefondate. În acest context, instanța de recurs subliniază că legea specială prevede expres că exprimarea voinței consiliului, concretizată prin votul majorității consilierilor aleși, constituie un temei suficient pentru încetarea mandatului de vicepreședinte al raionului, fără a fi necesară prezentarea unor justificări suplimentare.

Totodată, în ceea ce privește exigența previzibilității legii, Completul de judecată constată că intimatele, la momentul acceptării funcțiilor de vicepreședinte al raionului Leova, aveau cunoștință de reglementările legale incidente referitoare la încetarea anticipată a mandatului. În consecință, susținerile acestora privind încălcarea unor drepturi legitime prin aplicarea dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 436/2006 sunt lipsite de fundament juridic.

Reținând circumstanțele cauzei la normele pre-citate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că decizia din 7 iulie 2023 a Curții de Apel Comrat, este bazată pe interpretarea eronată a normelor de drept, fără a lua în considerare pe deplin toate circumstanțele cauzei și rezultă din interpretarea defectuoasă a normelor de drept pertinente speței. 11

Or, deciziile nr. 1.2 și 1.3 din 5 februarie 2021 ale Consiliul raional Leova cu privire la eliberarea din funcțiile de vicepreședinte a raionului a doamnelor Rodica Hasan și Aliona Briciag, au fost adoptate cu respectarea procedurii legale, procedura administrativă nefiind viciată, iar concluzia primei instanțe precum că, actele administrative individuale contestate nu conțin motivarea și nu corespund prevederilor legale, urmând a fi anulate, este una eronată, deoarece se bazează pe o analiză superficială a cauzei și interpretarea defectuoasă a legii.

Pe baza celor expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că deciziile Consiliului raional Leova contestate de reclamante/intimate sunt conforme cu legea și principiile aplicabile, fiind adoptate în mod proporțional, cu respectarea dreptului discreționar al Consiliului raional Leova.

Toate aceste considerente de fapt și de drept conduc la concluzia potrivit căreia decizia instanței de apel, și anume temeiurile ce au stat la baza admiterii acțiunii, sunt date cu aplicarea și interpretarea eronată a legii. Astfel, Curtea Supremă de Justiție va admite recursul depus de Consiliul raional Leova, va casa decizia din 7 iulie 2023 a Curții de Apel Comrat și hotărîrea din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central și va adopta o nouă decizie, de respingere a acțiunii pe motiv că deciziile Consiliului raional Leova nr. 1.2 și 1.3 din 5 februarie 2021, sunt legale și întemeiate.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 248 alin.(1) lit. (b) și alin.(3) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul depus de avocatul Ștefan Burlaca în interesele Consiliului raional Leova. Casează integral decizia din 07 iulie 2023 a Curții de Apel Comrat și hotărîrea din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central, și adoptă o nouă decizie, prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Briciag și Rodica Hasan împotriva Consiliului raional Leova privind contestarea actului administrativ individual, obligarea repunerii in funcție și încasarea prejudiciului cauzat. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 12