3ra-1032/23 — contestarea actelor administrative, obligarea repunerii in functie si incasarea prejudiciului cauzat

3ra-1032/23 — contestarea actelor administrative, obligarea repunerii in functie si incasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de avocatul Ștefan

Burlaca în interesele Consiliului raional Leova,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Aliona Briciag și Rodica Hasan

împotriva Consiliului raional Leova privind contestarea actului

administrativ individual, obligarea repunerii in funcție și încasarea

prejudiciului cauzat,

împotriva deciziei din 07 iulie 2023 a Curții de Apel Comrat,

(Dosarul nr. 3ra-1032/23

NR. PIGD 2-21026485-01-3ra-23102023)

Interpretarea eronată a dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.

Judecătoria Cimișlia, sediul central, jud. V. Potlog,

Curtea de Apel Comrat, jud. A. Mironov, G. Colev, D. Fujenco,

10 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de avocatul Ștefan Burlaca în

interesele Consiliului raional Leova,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

chemare în judecată împotriva Consiliului raional Leova cu privire la anularea

deciziilor cu nr. 1.2, 1.3 din 5 februarie 2021 a Consiliului raional Leova și

procesul-verbal al ședinței Consiliului raional Leova din 5 februarie 2021 în partea

adoptării deciziilor nr. 1.2, 1.3, ca ilegale; restabilirea reclamantei Aliona Briciag

și Rodica Hasan în funcțiile de vicepreședinte al raionului Leova; încasarea plății

obligatorii a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la

muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al reclamantelor; încasarea

plății pentru salariul ratat pentru funcția de vicepreședinte al raionului Leova pentru

întreaga perioadă de absență forțată de la locul de muncă, până la emiterea unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

darea de seamă a vicepreședinților Leova, Aliona Briciag și Rodica Hasan în

privința subdiviziunilor subordonate pentru anul 2020”, prevedea doar aprecierea

raportului, implicit al activității președintelui raionului, care urma să fie

prezentat/apreciat. În acest sens, au menționat reclamantele că în cadrul ședinței

comisiei de specialitate care a avut loc tot la 5 februarie 2021, ora 13.00, care urma

să avizeze proiectul de decizie propus, s-a ascultat raportul Președintelui raionului,

Nicolae Prițcan, care s-a expus asupra activității conducerii raionului Leova,

inclusiv pe domeniile coordonate și nu subordonate vicepreședinților.

informații - să fie adresate întrebări consilierilor. Însă, în mod abuziv, în procesul-

verbal este menționat doar că vicepreședinții au refuzat să prezinte raportul.

vicepreședintele raionului la etapa dezbaterilor asupra proiectului respectiv a

propus în mod repetat, având în vedere că raportul președintelui raionului a înglobat

activitatea întregii conduceri a raionului, inclusiv a vicepreședinților, adresarea

nemijlocită a întrebărilor. Însă, în mod deliberativ acest fapt a fost ignorat, fiind

propus spre votare decizia prin care să fie destituită reclamanta din funcția de

1

vicepreședinte, ca temei/motivare fiind menționată propunerea unei treimi de

consilieri.

necesitatea emiterii lui, nefiind motivată proporționalitatea sancțiunii aplicate,

nefiind reflectată cercetarea efectuată, nefiind reflectată poziția părții vizate. Mai

mult, motivarea și temeiul eliberării din funcție reprezintă o condiție stabilită și de

legea cadru (art. 23 alin. (4) din Legea nr. 199/2010). Aceste omisiuni reprezintă

abateri grave de la cadrul legal, care condiționează legalitatea acestuia, prin urmare,

au conchis că actul contestat nu este motivat, ceea ce îl califică ca ilegal. Prin

urmare, toate abaterile menționate supra, denotă caracterul ilegal și arbitrar al

acțiunilor întreprinse de autoritatea publică, iar actul emis pasibil anulării.

224 alin. 1) lit. a) Cod administrativ. În temeiul prevederilor Legii nr. 199/2010 cu

privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, Legii nr. 436/2006

privind administrația publică locală, Legii nr. 768/2000 privind statutul alesului

local.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a anulat în tot actul administrativ individual - decizia Consiliului raional Leova

nr. 1/2, din 05.02.2021 ”cu privirea la darea de seama a vicepreședintelui raionului

Leova, Rodica Hasan în privința subdiviziunilor subordonate pe parcursul anilor

2020”și decizia Consiliului raional Leova nr. 1/3 din 05.02.2021 ”cu privire la

darea de seama a vicepreședintelui raionului Leova, Aliona Briciag în privința

subdiviziunilor subordonate pe parcursul anilor 2020”. S-a respins ca fiind

neîntemeiată cerința cu privirea la anularea actului administrativ - procesului verbal

al ședinței Consiliului raional Leova din data de 05.02.2021 în partea adoptării

deciziilor nr 1.2 și 1.3. S-a declarat inadmisibilă cererea reclamantelor Aliona

Briciag și Rodica Hasan în partea obligării pîrîtului de a le repune în funcția de

vicepreședinte a raionului Leova și încasării prejudiciului cauzat care constă din

suma salariului pentru perioada absenței de la serviciu și plăților aferente.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

și Aliona Briciag a declarat apel nemotivat, ulterior motivat, împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii

Judecătoriei Cimișlia, sediul central din 24 decembrie 2021, cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

2

Leova a declarat apel nemotivat, ulterior motivat, împotriva hotărârii instanței de

fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii Judecătoriei

Cimișlia, sediul central din 24 decembrie 2021, cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care cererea de chemare în judecată să fie declarată inadmisibilă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de avocatul Ștefan Burlaca în interesele Consiliului raional Leova.

S-a admis apelul declarat de avocatul Nicolae Fomov în interesele Rodicăi

Hasan și Aliona Briciag, s-a casat parțial hotărârea din 24 decembrie 2021 a

Judecătoriei Cimișlia, sediul central, în partea prin care capătul de acțiune a fost

declarat inadmisibil, cu emiterea unei noi hotărâri în această parte, prin care:

S-a restabilit Aliona Briciag în funcția de vicepreședinte a raionului Leova.

S-a dispus de a încasa de la Consiliul raional Leova în beneficiul Alionei

Briciag salariul pentru perioada de absență forțată de la muncă în sumă de 399 300

lei.

S-a restabilit Rodica Hasan în funcția de vicepreședinte a raionului Leova.

S-a dispus de a încasa de la Consiliul raional Leova în beneficiul Rodicăi

Hasan salariul pentru perioada de absență forțată de la muncă în sumă de 399 300

lei.

În rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut.

pronunțate în raport cu prevederile art. 239-241 Cod de procedură civilă, a

concluzionat că hotărârea primei instanțe este parțial întemeiată, fiind apreciate

eronat normele materiale în coroborare cu circumstanțele faptice ale speței, motiv

din care urmează a fi casată parțial în partea respinsă (inadmisibilitatea acțiunii),

cu emiterea unei noi decizii în această parte.

decembrie 2021 s-au admis parțial cerințele reclamantelor Aliona Briciag și Rodica

Hasan, anulându-se în totul actele administrative individuale - Decizia Consiliului

raional Leova nr. 1.2 din 05.02.2021 „cu privire la darea de seama a

vicepreședintelui raionului Leova Rodica Hasan în privința subdiviziunilor

subordonate pe parcursul anilor 2020” și Decizia Consiliului raional Leova nr. 1.3

din 05.02.2021 „cu privire la darea de seama a vicepreședintelui raionului Leova

Aliona Briciag în privința subdiviziunilor subordonate pe parcursul anilor 2020”,

și s-a dispus „Se declară inadmisibilă cererea reclamantelor Briciag Aliona și

Rodica Hasan în partea obligării pârâtului de a le restituii în funcție de

vicepreședintele raionului Leova și încasării prejudiciului cauzat care constă din

3

suma salariului pentru perioada absenței de la serviciu și plăților aferente”. Astfel,

a considerat necesar a se expune doar în partea respinsă a cerințelor înaintate la

examinarea apelului înaintat de avocatul Fomov Nicolae în interesele Alionei

Briciag și Rodicăi Hasan.

sale de inadmisibilitate a cerinței de restabilire în funcția deținută anterior de

vicepreședinte a raionului Leova a apelantelor Aliona Briciag și Rodica Hasan a

indicat că „ ...reclamantele trebuiau până a depune cererea de chemare în judecată

cu cerințele de a impune pârâtul să restabilească în funcție și să achite prejudiciul

cauzat, să formuleze o cerere aparte către pârât prin care să solicite să fie

restabilită în funcție (impunerea la acțiuni) și să fie emis un act administrativ

individual cu privirea la despăgubiri (obligarea emiterii unui act administrativ

individual). Din înscrisurile prezentate se constată cu certitudine faptul că

reclamantele nu au respectat prevederile normei legale din art. 208 Cod

administrativ și ca consecință, sa generat o condiție de inadmisibilitate a acestor

cerințe stabilită la lit. f) alin. (2) art. 207 Cod administrativ”.

instanțe se rezumă că acțiunea intentată de Aliona Briciag și Rodica Hasan este

întemeiată și actul administrativ a fost emis cu încălcarea prevederilor legale, fiind

prin consecință ilegal și anulabil, totuși prima instanță neîntemeiat a conchis că

reclamantele urmau să respecte calea prealabilă, care este necesar a fi respectată în

cazul intentării unei acțiuni în obligare.

Hasan nu au solicitat sub nici o formă obligarea Consiliului raional Leova să

întreprindă acțiuni de restabilire în funcție, dar au înaintat cererile de chemare în

judecată potrivit prevederilor art. 206 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, prin care

se indică că „O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea

în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare)”, în

mod expres solicitând anularea Deciziilor cu nr. 1.2 și 1.3 din 05 februarie 2021

emise de Consiliul raional Leova.

constatat că prima instanță eronat a stabilit necesitatea respectării căii prealabile în

speța dată, deși prin concluziile și normele legale invocate, apelantele nu erau

obligate să respecte calea prealabilă în acțiunile de contestare a actelor

administrative cu nr. 1.2 si 1.3 emise la 5 februarie 2021 de către Consiliul raional

Leova. În asemenea situație cererea prealabilă nu este obligatorie, or restabilirea la

locul de muncă și plata drepturilor salariale este efectul anulării actului contestat.

4

privire la restabilirea în funcție și achitarea plăților salariale cuvenite, instanța de

apel a evidențiat că potrivit prevederilor art. 228 alin. (1) Cod administrativ, actul

administrativ individual anulat în tot sau în parte de către instanța de judecată nu

produce efecte juridice, în totalitate sau în partea anulată, din momentul emiterii

lui.

24 din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr.

199 din 16.07.2010, precum și art.89 alin.(1) Codul muncii, a conchis că odată ce

prima instanță a anulat întemeiat și legal actele administrative cu nr. 1.2 si 13 din

5 februarie 2021 emise de către Consiliul raional Leova, cu privire la revocarea din

funcția cu demnitate publică a apelantelor Aliona Briciag și Rodica Hasan, prin

efectul legii urma în mod imperativ să dispună restabilirea raporturilor de muncă

revendicate în speță.

prin hotărâre nouă în partea casată restabilirea în funcție de vicepreședinte a

raionului Leova a apelantelor Aliona Briciag și Rodica Hasan.

prevederile art. 330 alin. (1) lit. b) Codul muncii, unde se indică că, angajatorul este

obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate

cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în

particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă

în condițiile art.90 alin.(2) lit. a), urmează a dispune și încasarea în beneficiul

apelantelor Aliona Briciag și Rodica Hasan a salariului ratat pentru funcția de

vicepreședinte a raionului Leova pentru întreaga perioadă de absență forțată de la

locul de muncă.

raionului Leova, N. Prițcan și contabilul șef, E. Screlea, eliberate pe numele

apelantelor Aliona Briciag și Rodica Hasan, instanța de apel a constatat că mărimea

salariului ce urma a fi încasat în beneficiul apelantelor pentru perioada iulie 2021 -

iunie 2023, constituie suma de 399 300 lei pentru fiecare apelant în parte. Astfel,

instanța de apel a conchis ca fiind legal și întemeiat de a dispune încasarea în

beneficiul Alionei Briciag și a Rodicăi Hasan din contul Consiliului raional Leova

a salariului în sumă de 399 300 lei pentru fiecare reclamant/apelant.

Consiliului raional Leova, în rezultatul constatărilor reținute, instanța de apel îl

apreciază ca nefondat și care urmează a fi respins ca fiind neîntemeiat, or apelantul

5

s-a rezumat doar la inadmisibilitatea integrală a cererilor de chemare în judecată

înaintate de Aliona Briciag și Rodica Hasan.

precum că „ ... careva temeiuri de inadmisibilitate a acțiunilor reclamantelor A.

Briciag si R. Hasan, care sânt indicate în art. 207 Cod administrativ, în ședința de

judecată nu au fost stabilite, în consecință cerințele date sânt admisibile”.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Leova declară recurs nemotivat, ulterior motivat, împotriva deciziei din 7 iulie

2023 a Curții de Apel Comrat, solicită admiterea recursului, casarea integrală a

deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.

ARGUMENTELE RECURSULUI

1.2 și 1.3 din 05.02.2021 prin care Rodica Hasan și Aliona Briciag au fost eliberate

din funcțiile de vicepreședinte a raionului Leova. Consideră că, ambele decizii au

fost adoptate cu respectarea cadrului normativ în vigoare.

întrucât ambele instanțe au încălcat cadrul normativ în vigoare. Instanțele urmau să

aplice, în funcție de situație, normele juridice cu caracter general, precum și

normele juridice cu caracter special, cu stabilirea corectă a ierarhiei și prioritatea

normelor juridice, în caz de divergențe între ele.

privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie

2010, art. 5 alin. (11) lit. g) al Legii privind statutul alesului local nr. 768 din 02

februarie 2000, precum și art. 52 alin.(4), 50 alin.(2) al Legii privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006. Explică că, după cum rezultă din

normele reținute, acestea nu condiționează eliberarea din funcție a unui

vicepreședinte de raion, de îndeplinirea ori neîndeplinirea obligațiilor de funcție.

majoritatea dintre consilierii aleși, este pe deplin suficientă pentru încetarea

mandatului de vicepreședinte al raionului, nefiind necesară invocarea motivelor și

motivarea actului administrativ de eliberare din funcție.

raionului Leova, a avut loc la inițiativa consilierilor, care reprezentau minimul de

1/3 din consilierii aleși. Inițiativa consilierilor a fost materializată în cererea

6

anexată la dosarul administrativ. De asemenea, însăși votul exprimat de consilieri,

a însumat mai mult decât majoritatea membrilor aleși, fapt confirmat de materialele

dosarului administrativ. Mai mult decât atât, intimatele nu au pretins eventuala

lipsă a votului majoritar pentru demiterea acestora.

și 1.3 din 05 februarie 2021 ca fiind ilegale, susținând că acestea nu ar corespunde

cerințelor art. 118 Cod administrativ. În mod special, instanțele ierarhic inferioare

s-au referit la dispozițiile potrivit cărora motivarea completă este obligatorie, este

parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea

acestuia.

art. 50 alin. (2) din Legea nr. 436/2006 și a dispozițiilor art. 118 Cod administrativ,

scoate în evidență existența unor divergențe între o normă specială și o normă

generală. Pentru soluționarea acestei divergențe, instanțele ierarhic inferioare

urmau să se ghideze de dispozițiile art. 5 alin. (3) al Legii 100, potrivit cărora:

”Normele juridice speciale sînt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de

raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă

generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se

aplică norma specială”. Adică, instanțele ierarhic inferioare urmau să verifice dacă

la eliberarea din funcție a intimatelor au fost sau nu respectate doar dispozițiile art.

50 alin. (2) Legea nr. 436/2006, întrucât dispozițiile art. 118 Cod administrativ nu

sânt aplicabile la caz.

alese în funcțiile de vicepreședinte al raionului Leova, intimatele au cunoscut

dispozițiile legale care reglementează încetarea înainte de termen a mandatului lor,

precum și cerințele ce urmează a fi respectate în caz de eliberare din funcție înainte

de termen. Intimatele au fost pe deplin conștiente de faptul că eliberarea din funcție

poate surveni în orice moment, dacă vor fi întrunite cumulativ doar 2 condiții

obligatorii: - inițiativa Președintelui raionului sau a cel puțin 1/3 din consilierii

aleși; - votul majorității consilierilor aleși, exprimat în susținerea inițiativei de

eliberare din funcție înainte de termen.

acestora din funcție, în condițiile reglementate de art. 50 alin. (2) al Legii nr.

436/2006, le-ar fi afectat direct/indirect drepturile/interesele legitime.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

7

special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși, art. XI alin. (3) din

Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție

până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor

în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași considerente se deduc și din

interpretarea art.195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art.3

alin.(3) din Codul de procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează

sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea

unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere

retroactivă. În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ

în redacția în vigoare la data declarării recursului.

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

declarării recursului), prevede că:

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile

de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești,

completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil

să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide,

prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților

la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d).

Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se

pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

8

„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia

și adoptă o nouă decizie;”

(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că:

„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se

aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.”

stipulează că:

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de

solicitare a probelor înaintate de participanți. (2) instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare

constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt

și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. (3) Instanța de

judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu

este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

„(1) Instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ

este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care

demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt

garantate de stat. (2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației

dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile

Omului.”

normative, reglementează că:

„(3) Normele juridice speciale sînt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de

raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă generală

și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma

specială.”

persoanelor cu funcții de demnitate publică, reglementează că:

„(3) În cazul demnitarului numit, încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin

revocarea sau, după caz, eliberarea din funcție a demnitarului în temeiul actului

administrativ al autorității care l-a numit în funcție.”

persoanelor cu funcții de demnitate publică, reglementează că:

9

„(3) În cazul demnitarului numit, încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin

revocarea sau, după caz, eliberarea din funcție a demnitarului în temeiul actului

administrativ al autorității care l-a numit în funcție.

(4) Demnitarul are dreptul să atace în instanța judecătorească actul administrativ de

eliberare din funcție doar în cazul cînd legea statuează acest drept.”

administrația publică locală, reglementează că:

„(2) Vicepreședintele raionului poate fi eliberat din funcție înainte de termen, cu votul

majorității consilierilor aleși, la propunerea președintelui raionului sau a unei treimi din

consilierii aleși.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului și avocatului său la 13 septembrie 2023, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea și avizul de recepție anexat la dosar (f.d.3-6, Vol. IV).

depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inoportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la

problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu

suficientă claritate, părților fiindu-le create condiții egale de a cunoaște modul de

derulare a procedurii în recurs, iar întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, părțile au avut posibilitatea de a

depune referință.

Justiție reține următoarele circumstanțe esențiale ale litigiului.

procesului-verbal nr. 01 al ședinței extraordinare a Consiliului raional Leova din 5

februarie 2021, din totalul de 27 consilieri raionali, prezenți la ședință au fost 15,

absenți 12. Subsecvent, instanța de recurs reține că proiectul de decizii cu

modificări și adăugiri privind propunerea a o treime de consilieri ai Consiliului

raional Leova de eliberare înainte de termen a vicepreședinților raionului Leova,

Rodica Hasan și Aliona Briciag a fost votat cu 14 voturi – pro; 0 – împotrivă; 1 –

s-a abținut (f.d.2-22, Vol. III).

1.3, intitulate ,,Cu privire la darea de seamă a vicepreședinților raionului Leova,

Rodica Hasan și Aliona Briciag în privința activității subdiviziunilor subordonate

pe parcursul anului 2020”, prin care s-a dispus eliberarea acestora din funcțiile de

vicepreședinte al raionului Leova.

menționate la pct.48, constatarea netemeiniciei deciziilor nr. 1.2 și 1.3 din 5

februarie 2021 ale Consiliul raional Leova de către prima instanță și menținută de

10

către instanța de apel, bazându-și raționamentul pe faptul că motivarea completă

este obligatorie fiind parte integrantă a actului administrativ, nu poate fi validată

de către instanța de recurs.

obligația să verifice dacă la destituirea din funcție a intimatelor au fost sau nu

respectate dispozițiile art. 50 alin.(2) al Legii 436/2006. Or, după cum rezultă din

dispozițiile legale, indicate la pct.45-48, încetarea mandatului unui vicepreședinte

de raion nu este condiționată de evaluarea îndeplinirii sau neîndeplinirii atribuțiilor

funcționale, în acest sens instanțele ierarhic inferioare eronat atribuind raportul

juridic dedus judecării unui raport de muncă clasic.

judecată reține faptul că, componența consiliului raional se constituie în urma unui

scrutin electoral, în baza votului persoanelor cu drept de vot, care-și aleg

reprezentanții în organele de autoadministrare locale de nivelul întâi sau doi.

Consilierii locali reprezintă cetățenii potrivit preferințelor de vot exercitate.

Mandatul lor se rezumă la a reprezenta cetățenii și a le transpune în practică

așteptările la nivel de autoadministrare locală. Vicepreședinții de raion se numesc

prin vot politic a consilierilor raionali și de la ei se așteaptă să execute/transpună în

practică deciziile adoptate de consilii. Este firesc ca vicepreședinții de raion să

implementeze agenda aleșilor locali care i-au numit și nu viceversa. Iată de ce,

atunci când un vicepreședinte de raion pierde susținerea politică a celor ce l-au

votat în funcție, e logic ca prin același vot, exercitat în condițiile prevăzute de lege,

să fie destituit, fără altfel să fie motivată această decizie decât prin faptul că nu mai

are susținerea consilierilor locali și nu-i mai poate reprezenta în implementarea

agendei lor.

fond și de apel, referitoare la pretinsa nemotivare a deciziilor, disproporționalitatea

sancțiunii aplicate și lipsa reflectării poziției părții vizate, sunt apreciate de către

Completul de judecată ca fiind nefondate. În acest context, instanța de recurs

subliniază că legea specială prevede expres că exprimarea voinței consiliului,

concretizată prin votul majorității consilierilor aleși, constituie un temei suficient

pentru încetarea mandatului de vicepreședinte al raionului, fără a fi necesară

prezentarea unor justificări suplimentare.

judecată constată că intimatele, la momentul acceptării funcțiilor de vicepreședinte

al raionului Leova, aveau cunoștință de reglementările legale incidente referitoare

la încetarea anticipată a mandatului. În consecință, susținerile acestora privind

încălcarea unor drepturi legitime prin aplicarea dispozițiilor art. 50 alin. (2) din

Legea nr. 436/2006 sunt lipsite de fundament juridic.

al Curții Supreme de Justiție conchide că decizia din 7 iulie 2023 a Curții de Apel

Comrat, este bazată pe interpretarea eronată a normelor de drept, fără a lua în

considerare pe deplin toate circumstanțele cauzei și rezultă din interpretarea

defectuoasă a normelor de drept pertinente speței.

11

cu privire la eliberarea din funcțiile de vicepreședinte a raionului a doamnelor

Rodica Hasan și Aliona Briciag, au fost adoptate cu respectarea procedurii legale,

procedura administrativă nefiind viciată, iar concluzia primei instanțe precum că,

actele administrative individuale contestate nu conțin motivarea și nu corespund

prevederilor legale, urmând a fi anulate, este una eronată, deoarece se bazează pe

o analiză superficială a cauzei și interpretarea defectuoasă a legii.

concluzionează că deciziile Consiliului raional Leova contestate de

reclamante/intimate sunt conforme cu legea și principiile aplicabile, fiind adoptate

în mod proporțional, cu respectarea dreptului discreționar al Consiliului raional

Leova.

căreia decizia instanței de apel, și anume temeiurile ce au stat la baza admiterii

acțiunii, sunt date cu aplicarea și interpretarea eronată a legii. Astfel, Curtea

Supremă de Justiție va admite recursul depus de Consiliul raional Leova, va casa

decizia din 7 iulie 2023 a Curții de Apel Comrat și hotărîrea din 24 decembrie 2021

a Judecătoriei Cimișlia, sediul central și va adopta o nouă decizie, de respingere a

acțiunii pe motiv că deciziile Consiliului raional Leova nr. 1.2 și 1.3 din 5 februarie

2021, sunt legale și întemeiate.

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de avocatul Ștefan Burlaca în interesele Consiliului

raional Leova.

Casează integral decizia din 07 iulie 2023 a Curții de Apel Comrat și hotărîrea

din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central, și adoptă o nouă

decizie, prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Briciag și Rodica

Hasan împotriva Consiliului raional Leova privind contestarea actului

administrativ individual, obligarea repunerii in funcție și încasarea prejudiciului

cauzat.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

12