3r-260/20 — anularea procesului-verbal al sedintei extraordinare si deciziei Consiliului raional Leova

3r-260/20 — anularea procesului-verbal al sedintei extraordinare si deciziei Consiliului raional Leova (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-260/2020

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Leova (S. Gurițanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (A. Curdov, L. Caraianu, Șt. Starciuc)

D E C I Z I E

04 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de către Ion Gudumac,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către membrii fracțiunii Partidului Democrat din Moldova din cadrul Consiliului

raional Leova, Efrosinia Grețu, Nicolae Prițcan, Vasile Grosu, Mihai Revenco,

Maria Buzilă, Serghei Filip, Nicolae Cajuc și Iulia Gospodinov împotriva

Consiliului raional Leova, intervenient accesoriu Ion Gudumac privind anularea

procesului-verbal al ședinței extraordinare și deciziei Consiliului raional Leova,

împotriva încheierii din 18 august 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care a

fost respinsă ca neîntemeiată, cererea depusă de Ion Gudumac privind pronunțarea

unei hotărâri suplimentare,

c o n s t a t ă :

La 03 septembrie 2015 membrii fracțiunii Partidului Democrat din Moldova

din cadrul Consiliului raional Leova și anume: Efrosinia Grețu, Nicolae Prițcan,

Vasile Grosu, Mihai Revenco, Maria Buzilă, Serghei Filip, Nicolae Cajuc și Iulia

Gospodinov au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional

Leova, solicitând anularea procesului-verbal al ședinței extraordinare a Consiliului

raional Leova din 13 iulie 2015 și a deciziei nr. 1.1 din 13 iulie 2015 a Consiliului

raional Leova „Cu privire la alegerea președintelui raionalului Leova”.

Prin încheierea din 21 septembrie 2015 a Judecătoriei Leova a fost atras în

calitate de intervenient accesoriu președintele raionului Leova, Ion Gudumac (f.d.

39-40, vol.I).

Prin hotărîrea din 19 aprilie 2017 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova acțiunea

civilă a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat, în mod solidar, de la Grețu

Efrosinia, Prițcan Nicolae, Grosu Vasile, Revenco Mihai, Buzilă Maria, Filip Seghei,

Cajuc Nicolae și Gospodinov Iulia în beneficiul Consiliului raional Leova

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 6000 lei. S-a încasat, în mod solidar, de

la Grețu Efrosinia, Prițcan Nicolae, Grosu Vasile, Revenco Mihai, Buzilă Maria,

Filip Seghei, Cajuc Nicolae și Gospodinov Iulia în beneficiul lui Gudumac Ion

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 300 lei și cheltuielile de judecare a

1

pricinii legate de cheltuielile de transport în sumă de 3450 lei, iar în total suma de

3750 lei (f.d. 164, 179-189, vol. II).

Prin decizia din 13 decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat a fost respins ca

nefondat apelul declarat de avocatul Ilie Rotaru, în interesele reclamanților, cu

menținerea fără modificări a hotărârii din 19 aprilie 2017 a Judecătoriei Cimișlia,

sediul Leova. A fost încasat, în mod solidar din contul lui Grețu Efrosinia, Prițcan

Nicolae, Grosu Vasile, Revenco Mihai, Buzilă Maria, Filip Seghei, Cajuc Nicolae și

Gospodinov Iulia în beneficiul Consiliului raional Leova cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 5000 de lei și cheltuielile de deplasare în sumă de 1050 de lei

(f.d. 21, 22-27, vol.III).

La 28 februarie 2020 Ion Gudumac a depus la Curtea de Apel Comrat cerere

privind pronunțarea unei hotărâri suplimentare, privind încasarea din contul

apelanților în beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate la examinarea

cauzei în ordine de apel (f.d. 54, vol.III).

Prin încheierea din 18 august 2020 a Curții de Apel Comrat a fost respinsă ca

neîntemeiată cererea depusă de Ion Gudumac privind pronunțarea unei hotărâri

suplimentare pe cauza civilă în contencios administrativ la acțiunea înaintată de

Efrosinia Grețu, Nicolae Prițcan, Vasile Grosu, Mihai Revenco, Maria Buzilă,

Serghei Filip, Nicolae Cajuc și Iulia Gospodinov împotriva Consiliului raional

Leova, intervenient accesoriu Ion Gudumac privind anularea procesului-verbal al

ședinței extraordinare și deciziei Consiliului raional Leova (f.d. 99-100, vol.III).

La 16 septembrie 2020, Ion Gudumac a depus recurs împotriva încheierii din 18

august 2020 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea încheierii contestate,

rejudecarea cauzei și adoptarea unei hotărâri noi prin care cererea lui Ion Gudumac

privind pronunțarea unei hotărâri suplimentare privitor la compensarea cheltuielilor

de asistență juridică pe care le-a suportat să fie admisă integral (f.d. 126-129, vol.III).

În motivarea recursului a invocat că deține calitatea de intervenient accesoriu pe

marginea prezentei cauze, în cadrul examinării cauzei fiind reprezentat de avocatul

Sergiu Arhiliuc, în temeiul contractului de asistență juridică.

În cadrul examinării cauzei în ordine de apel dânsul a prezentat probe ce

confirmă suportarea cheltuielilor de judecată la acea etapă, precum și cuantumul

acestora, însă instanța de apel a omis să se pronunțe în privința cerinței sale privind

încasarea cheltuielilor de judecată.

A menționat că a depus cerere privind emiterea unei hotărâri suplimentare

privind încasarea cheltuielilor de judecată, însă cererea sa a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Specifică că prevederile art. 32 al Legii contenciosului administrativ nr.793-XIV

din 10.02.2000, la care a făcut referire instanța de apel, în motivarea respingerii

cererii sale, nu are aplicare cazului, or în cazul dat se vorbește despre recuperarea

cheltuielilor de judecată și nu de la pârât, dar de la partea reclamantă/apelantă.

La fel, nici prevederile art. 16 alin. (3) Codul de executare nu are aplicare cazului,

or aplicarea acestui articol este direct legată de aplicabilitatea art. 32 din Legea

contenciosului administrativ.

Menționează că aplicare la caz are prevederile art. 16 alin. (1) din Codul de

executare, care prevede termenul de executare a hotărârii de 3 ani, iar dânsul s-a

încadrat în termenul stabilit de lege.

Consideră încheierea instanței de apel ca fiind neîntemeiată și ilegală, urmând a

fi casată integral, iar cererea sa admisă cu încasarea cheltuielilor de judecată

2

suportate la etapa examinării cauzei în ordine de apel, or dânsul a înaintat această

cerință în cadrul examinării cauzei de apel, prezentând probele necesare.

Referințe pe marginea cererii de recurs depusă de Ion Gudumac nu au fost

prezentate.

Articolul 242 din Codul administrativ statuează că, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis

încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Astfel, Colegiul consideră că, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată

în interiorul termenului legal, deoarece încheierea contestată datează cu 18 august

2020, fiind recepționată de către recurent la 16 septembrie 2020 (f.d. 125, vol.III),

iar cererea de recurs fost depusă la Curtea de Apel Comrat în aceeași zi, 16

septembrie 2020 (f.d. 126-129, vol.III).

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Verificând legalitatea încheierii judecătorești contestate prin prisma

argumentelor invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborate cu normele

de drept, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Ion Gudumac, întemeiat și care

urmează a fi admis, din considerentele ce succed.

Conform art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța anulează încheierea și adoptă o nouă

încheiere.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Conform art. 250 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, instanța care a

pronunțat hotărârea emite, din oficiu sau la cererea participanților la proces, o

hotărâre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunțat asupra unei pretenții formulate de

către părți sau de către intervenientul principal; b) rezolvând problema dreptului în

litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise sau acțiunile

pe care pârâtul trebuie să le îndeplinească; c) nu a rezolvat problema repartizării între

părți a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor,

experților, specialiștilor, interpreților sau reprezentanților cu privire la cheltuielile de

judecată a căror compensare li se cuvine.

Problema pronunțării unei hotărâri suplimentare poate fi pusă în termenul

executării silite a hotărîrii.

În debut, Colegiul găsește oportun de a evoca faptul că scopul emiterii hotărârii

suplimentare este de a-i da hotărârii inițiale caracterul deplinătății, deoarece

hotărârea judecătorească trebuie să fie certă, să nu producă confuzii și să nu creeze

disensiuni pentru cei care urmează să-și conformeze conduita prescrierilor acesteia.

Respectiv, o hotărâre suplimentară poate fi emisă doar în cazul când trebuie să aducă

o certitudine necondiționată și deplinătate hotărârii judecătorești inițiale.

3

Prin prisma normelor de drept precitate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel incorect a

constatat că cererea depusă de Ion Gudumac privind emiterea unei decizii

suplimentare este neîntemeiată și a respins-o.

În contextul dat, se reține că Ion Gudumac prin cererea privind emiterea unei

decizii suplimentare a invocat că Curtea de Apel Comrat a omis să se expună

referitor la compensarea cheltuielilor de judecată, deși dânsul a formulat o asemenea

cerință, prezentând înscrisurile necesare.

Astfel, după cum rezultă din materialele dosarului, prin explicația scrisă

prezentată la Curtea de Apel Comrat la cererea de apel depusă de Efrosinia Grețu,

Nicolae Prițcan, Vasile Grosu, Mihai Revenco, Maria Buzilă, Serghei Filip, Nicolae

Cajuc și Iulia Gospodinov împotriva hotărârii din 19 aprilie 2017 a Judecătoriei

Cimișlia, sediul Leova, Ion Gudumac reprezentat de avocatul Sergiu Arhiliuc, a

solicitat încasarea din contul apelanților a cheltuielilor de judecată suportate,

prezentând înscrisurile necesare în acest sens (f.d. 2, 3, 8-11, vol.III).

În speță, Curtea de Apel Comrat cu referire la prevederile art. 32 din Legea

contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10.02.2000 și art. 16 alin. (3) din Codul

de executare, a reținut că problema pronunțării unei hotărâri suplimentare în cadrul

unui proces în contencios administrativ, putea fi pusă în termenul executării silite a

hotărârii cel mult până la 26 aprilie 2018, având în vedere termenul de executare

prevăzut de lege de 30 de zile, pe când Ion Gudumac a depus cerere de emitere a

unei hotărâri suplimentare abia la 28 februarie 2020. Prin urmare, instanța de apel a

respins cererea depusă de Ion Gudumac ca fiind neîntemeiată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că concluziile Curții de Apel Comrat expuse în încheierea din 18 august

2020, sunt greșite și rezultă din interpretarea eronată a prevederilor legale.

În conformitate cu prevederile art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care

a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată.

Conform art. 96 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare

și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut

câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Iar în corespundere cu art. 98 alin. (4) Cod de procedură civilă, prin hotărâre

judecătorească, decizie a instanței de apel sau decizie a instanței de recurs se dispune

în mod obligatoriu încasarea cheltuielilor suportate de instanța de judecată de la

partea care a pierdut procesul.

În contextul normelor citate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că instanța de judecată dispune încasarea

cheltuielilor de judecată, la cererea părții în proces.

În această privință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ constată că instanța de apel a omis faptul că în cadrul

examinării cererii de apel depuse de Efrosinia Grețu, Nicolae Prițcan, Vasile Grosu,

Mihai Revenco, Maria Buzilă, Serghei Filip, Nicolae Cajuc și Iulia Gospodinov

împotriva hotărârii din 19 aprilie 2017, Ion Gudumac, reprezentat de avocatul Sergiu

4

Arhiliuc, a solicitat inclusiv și încasarea cheltuielilor de judecată suportate în

prezenta acțiune (f.d. 8-11, vol.III).

Conform art. 32 al Legii contenciosului administrativ nr.793-XIV din

10.02.2000 (în vigoare până la 01.04.2019), instanța de contencios administrativ care

a adoptat hotărârea în fond, în termen de 3 zile de la data la care hotărârea devine

irevocabilă, trimite o copie a hotărârii pârâtului pentru executare și alta – instanței de

drept comun de la sediul pârâtului pentru controlul executării hotărârii și, în caz de

necesitate, pentru executare silită.

Hotărârea se execută în termenul stabilit în dispozitivul ei, iar în cazul în care

termenul nu este stipulat – în cel mult 30 de zile de la data la care hotărârea devine

irevocabilă.

În cazul neexecutării în termen a hotărârii, conducătorul autorității publice în a

cărei sarcină a fost pusă executarea acesteia poate fi tras la răspundere în conformitate

cu prevederile legislației în vigoare.

Conform art. 16 alin. (3) Codul de executare, hotărârile judecătorești în

contencios administrativ se prezintă spre executare în decursul a 30 de zile de la data

expirării termenului de executare benevolă stabilit de lege sau de instanța de judecată.

Aici instanța de recurs, reține că prin hotărârea din 19 aprilie 2017 a

Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova acțiunea civilă înaintată de Grețu Efrosinia,

Prițcan Nicolae, Grosu Vasile, Revenco Mihai, Buzilă Maria, Filip Seghei, Cajuc

Nicolae și Gospodinov Iulia împotriva Consiliului raional Leova, intervenient

accesoriu Ion Gudumac, a fost respinsă ca neîntemeiată, fiind dispusă încasarea

cheltuielilor de judecată în beneficiul Consiliului raional Leova și Ion Gudumac (f.d.

164, 179-189, vol. II).

Prin decizia din 13 decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat a fost respins ca

nefondat apelul declarat de avocatul Ilie Rotaru, în interesele reclamanților, cu

menținerea fără modificări a hotărârii din 19 aprilie 2017 a Judecătoriei Cimișlia,

sediul Leova. A fost încasat, în mod solidar din contul lui Grețu Efrosinia, Prițcan

Nicolae, Grosu Vasile, Revenco Mihai, Buzilă Maria, Filip Seghei, Cajuc Nicolae și

Gospodinov Iulia în beneficiul Consiliului raional Leova cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 5000 de lei și cheltuielile de deplasare în sumă de 1050 de lei

(f.d. 21, 22-27, vol.III).

Având în vedere circumstanțele cauzei, prevederile enunțate, soluția emisă pe

marginea cererii de chemare în judecată înaintată de Grețu Efrosinia, Prițcan

Nicolae, Grosu Vasile, Revenco Mihai, Buzilă Maria, Filip Seghei, Cajuc Nicolae și

Gospodinov Iulia de respingere a acțiunii înaintate în contencios administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

conchide că, normele invocate de instanța de apel în motivarea soluției de respingere

a cererii lui Ion Gudumac privind emiterea unei hotărâri suplimentare, nu sunt

relevante speței și au fost aplicate eronat or, la caz nu a fost emisă hotărâre de

admitere a cerințelor prin prisma Legii contenciosului administrativ, care urma a fi

executată în conformitate cu art. 32 al Legii contenciosului administrativ nr.793-XIV

din 10.02.2000 (în vigoare până la 01.04.2019) și art. 16 alin. (3) Codul de executare.

Mai mult, la 13 februarie 2018 reclamanta/apelanta Efrosinia Grețu a depus

cerere la Judecătoria Cimișlia, sediul Leova, solicitând titlurile executorii pentru

achitarea în mod solidar a cheltuielilor de asistență juridică și transport în beneficiul

Consiliului raional Leova și Ion Gudumac conform deciziei din 13 decembrie 2017

a Curții de Apel Comrat (f.d. 52, vol.III), însă prin scrisoarea din 23 februarie 2018

5

a vicepreședintelui Judecătoriei Cimișlia acesteia i-a fost comunicat că conform art.

12 alin. (1) Cod de executare, titlul executoriu se eliberează creditorului la cerere de

către prima instanță, după rămânerea definitivă a hotărârii, creditori în cauza dată

fiind Consiliul raional Leova și Ion Gudumac (f.d. 53, vol.III).

În aceste condiții, instanța de apel incorect a dispus respingerea cererii privind

emiterea unei decizii suplimentare, cu referire la art. 32 al Legii contenciosului

administrativ nr.793-XIV din 10.02.2000 (în vigoare până la 01.04.2019) și art. 16

alin. (3) Codul de executare, or la caz hotărârea din 19 aprilie 2017 a Judecătoriei

Cimișlia, sediu Leova, menținută prin decizia din 13 decembrie 2017 a Curții de

Apel Comrat nu întrunește condițiile de executare conform normelor legale precitate.

În atare ordine de idei și având în vedere că prin încheierea contestată, instanța

de apel a evitat de a se expune asupra argumentelor invocate în cererea cu privire la

emiterea unei hotărâri suplimentare în sensul temeiniciei sau netemeiniciei pretenției

cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată prin prisma probelor prezentate ce

confirmă rezonabilitatea și proporționalitatea acestora, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ conchide că soluția dată nu este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor

art. 6 § 1 CEDO.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este

neîntemeiată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a anula încheierea din

18 august 2020 a Curții de Apel Comrat și a restitui cauza la Curtea de Apel Comrat.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus Ion Gudumac.

Se casează încheierea din 18 august 2020 a Curții de Apel Comrat, în cauza de

contencios administrative, la cererea de chemare în judecată depusă de către membrii

fracțiunii Partidului Democrat din Moldova din cadrul Consiliului raional Leova,

Efrosinia Grețu, Nicolae Prițcan, Vasile Grosu, Mihai Revenco, Maria Buzilă,

Serghei Filip, Nicolae Cajuc și Iulia Gospodinov împotriva Consiliului raional

Leova, intervenient accesoriu Ion Gudumac privind anularea procesului-verbal al

ședinței extraordinare și deciziei Consiliului raional Leova, cu remiterea cauzei la

rejudecare în Curtea de Apel Comrat, în același complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6