3ra-155/18 — Constatarea ilegalității refuzului

Dosarul nr. 3ra-155/18 Prima instanță: Jud. Cimișlia, sediul Leova Jud. M. Galupa Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat: Șt. Starciuc, L. Caraianu, A. Curdov D E C I Z I E 21 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței judecător: Iulia Sîrcu Judecători: Galina Stratulat Dumitru Visternicean Dumitru Mardari Nicolae Craiu examinând recursului declarat de Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” și recursul declarat de Primăria s. Cneazevca, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” către Primăria s. Cneazevca cu privire la constatarea ilegalității și netemeiniciei refuzului de soluționare a cererilor și încasarea prejudiciului, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 10 octombrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de avocatul Stoianov Ludmila reprezentantul Primăriei s. Cneazevca și a menținut hotărârea Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova din 24 martie 2017, c o n s t a t ă : La 20 iunie 2014, Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” a depus cerere de chemare în judecată, în ordinea contenciosului administrativ, către Primăria s. Cneazevca r-nul Leova solicitând: constatarea lezării dreptului la examinarea în termen a cererii privind autorizarea activității comerciale;

constatarea ilegalității și netemeiniciei refuzului primăriei în eliberarea autorizației de funcționare a unității comerciale a Întreprinderii Individuale ,,Prițcan Gherasim” din s. Cneazevca II r-nul Leova; obligarea primăriei de a elibera autorizația de funcționare a Întreprinderii 1 Individuale ,,Prițcan Gherasim” solicitată în luna ianuarie 2014 și 20 mai 2014; încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a indicat că, Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” a fost fondată de Gherasim Prițcan. Activitatea întreprinderii a fost organizată și înregistrată legal la Camera înregistrării de Stat la 09 februarie 2006. A explicat că, până la data de 31 decembrie 2013, Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” a activat în baza autorizației de amplasare - funcționare eliberată de către autoritatea publică locală în raza teritorială a căreia activează.

A remarcat că, la începutul lunii ianuarie 2014 s-a adresat cu cerere către Primăria s. Cneazevca r-nul Leova în vederea eliberării autorizației de funcționare pentru anul 2014 cu achitarea taxelor corespunzătoare în bugetul local, potrivit Deciziei Consiliului c. Cneazevca, r-nul Leova nr.9/3 din 14 decembrie 2013 cu privire la aprobarea taxelor locale. Pârâtul a lăsat cererea privind autorizarea activității fără soluționare. A relatat că, acțiunile/inacțiunile autorității publice locale sunt ilegale și nejustificate. Prin împotrivirea pârâtului de a elibera autorizația de funcționare s-a blocat activitatea agentului economic, ceea ce cauzează zilnic prejudicii materiale, exprimate prin venit ratat.

A specificat că, sunt cauzate prejudicii însemnate bugetului local și nu în ultimul rând sunt lezate drepturile și interesele localnicilor de a fi aprovizionați cu produse alimentare. La 20 mai 2014, a adresat o cerere prealabilă prin care a solicitat în mod repetat eliberarea autorizației.

În răspuns, primarul a motivat nesoluționarea în termen a cererii motivând aspectul necorespunzător interior și exterior al magazinului și a terenului adiacent cu suprafața de 20 m2 . La 06 martie 2015, Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” a depus cerere privind majorarea și concretizarea cerințelor, prin care a solicitat: constatarea ilegalității și netemeiniciei refuzului de a soluționa cererea din ianuarie 2014 și din 20 mai 2014 privind autorizarea activității unității comerciale a Întreprinderii Individuale ,,Prițcan Gherasim”, amplasată în s. Cneazevca II, r-nul Leova; constatarea ilegalității și netemeiniciei refuzului de a soluționa cererea din 27 ianuarie 2015 privind autorizarea activității unităților comerciale a Întreprinderii Individuale ,,Prițcan Gherasim”, amplasate în s. Cneazevca, r-nul Leova; obligarea Primăriei s. Cneazevca , r-nul Leova, de a prelungi pe perioada anului 2015 autorizația activității unităților comerciale ale Întreprinderii Individuale ,,Prițcan Gherasim”, amplasate în s. Cneazevca și Cneazevca II, r-nul Leova; încasarea de la Primăria s. Cneazevca, r-nul Leova, în favoarea Întreprinderii Individuale ,,Prițcan Gherasim” a prejudiciului material în sumă de 182 lei pe zi,

începând cu 01 februarie 2015 și până la pronunțarea hotărârii judecătorești cu titlu de venit ratat în legătură cu sistarea ilegală a activității 2 unității comerciale, amplasate în s. Cneazevca II; recuperarea de la pârâtă a tuturor cheltuielilor de judecare a cauzei. La 17 martie 2017 Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim”, avocatul Ludmila Stoianov a depus cerere de micșorare a cerințelor prin care a solicitat excluderea pretenției nr. 3 din cererea de majorare și concretizare a cerințelor din 24 februarie 2015, și anume obligarea Primăriei s. Cneazevca, r-nul Leova, de a prelungi pe perioada anului 2015 autorizația activității unităților comerciale ale Întreprinderii Individuale ,,Prițcan Gherasim”, amplasate în s. Cneazevca și Cneazevca II, r-nul Leova (v.2, f.d.25).

Prin hotărîrea judecătoriei Cimișlia sediul Leova din 24 martie 2017 a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” către Primăria s.Cneazevca raionul Leova cu privire la constatarea ilegalității și netemeiniciei refuzului de a soluționa cererile și încasarea prejudiciului. S-a constat ilegal și netemeinic refuzul Primăriei s. Cneazevca, r-nul Leova de a soluționa cererile privind autorizarea activității unității comerciale a Întreprinderii Individuale ,,Prițcan Gherasim”. S-a încasat de la Primăria s.Cneazevca r-nul Leova în folosul Întreprinderii Individuale ,,Prițcan Gherasim” cheltuielile de judecată legate de acordare a asistenței juridice în sumă de 8900 lei.

În rest pretențiile reclamantului s-au respins, ca neîntemeiate. (v.2, f.d. 32, 36-44). Prin decizia Curții de Apel Comrat din 18 octombrie 2017 s-a respins apelul declarat de Primăria s. Cneazevca r-nul Leova și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cimișlia sediul Leova din 24 martie 2017. La 05 ianuarie 2017 Primăria s. Cneazevca r-nul Leova a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Comrat din 18 octombrie 2017, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie respinsă integral acțiunea. În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, invocând că instanțele de judecată au apreciat greșit probele și înscrisurile administrate la caz, fapt ce a dus la aplicarea eronată a normelor de drept material.

În acest sens, susține că instanțele de judecată nu au elucidat pe deplin toate circumstanțele în raport cu argumentele și probele prezentate și au trecut în mod superficial asupra circumstanțelor pricinii, fără a da apreciere acestora în coraport cu normele de drept invocate ca fiind lezate. La 09 ianuarie 2017 Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Comrat din 18 octombrie 2017, casarea parțială a hotărârii 3 judecătoriei Cimișlia sediul Leova din 24 martie 2017, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă integral acțiunea. În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu hotărârea primei instanțe, invocând că instanțele de judecată au apreciat greșit probele și înscrisurile administrate la caz, fapt ce a dus la aplicarea eronată a normelor de drept material.

A specificat că, instanța de judecată greșit a aplicat dispozițiile art.16 din legea contenciosului administrativ, potrivit cărora persoana care se consideră vătămată într- un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate. A menționat că, soluția instanțelor ierarhic inferioare a încălcat direct dreptul la proprietate a Întreprinderii Individuale ,,Prițcan Gherasim”. Or, ultimul este un agent economic cu scop lucrativ, este fondată în vederea desfășurării activității de antreprenoriat.

Sistarea activității unității comerciale amplasate în s. Cneazevca II din motivul refuzului de a autoriza activitatea ei comercială, a cauzat pierderi însemnate la întreprindere. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit materialelor cauzei rezultă că, decizia Curții de Apel Comrat a fost pronunțată la 18 octombrie 2017, expediată în adresa părților la 16 noiembrie 2017 (f.d 128), recepționată de recurenți, fapt confirmat prin aviz (f.d 129-131). Astfel, având în vedere că recursurile declarate împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 18 octombrie 2017 au fost depuse la 05 ianuarie 2017 și respectiv la 09 ianuarie 2017, în conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, acestea se consideră declarate în termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursurile, de a casa decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

4 Deși, alin. (3) al normei enunțate specifică concret care încălcări sau erori se consideră drept omisiuni procedurale, alin. (4) menționează că săvârșirea și altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. După cum denotă actele cauzei, la 20 mai 2014 Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” s-a adresat cu cerere către Primăria s. Cneazevca prin care a solicitat eliberarea autorizației de funcționare a unității comerciale în s. Cneazevca ( f.d 21 vol.I).

Prin răspunsul Primăriei s. Cneazevca din 27 mai 2014, Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” a fost informată despre faptul că pentru eliberarea autorizației de funcționare la punctul de vînzare Cneazevca II, urmează să prezinte certificatul sanitar pentru edificiul dat, fapt ce nu a fost efectuat la depunerea cererii ( f.d. 23 vol.I). S-a constatat cu certitudine că, înaintând acțiunea în judecată împotriva Primăriei s. Cneazevca, Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” a solicitat obligarea Primăriei s. Cneazevca r-nul Leova de a elibera autorizația de funcționare în luna ianuarie 2014 și la 20 mai 2014 (f.d.

4-6 vol. I). Iar, la 06 martie 2015 a depus cerere de majorare și concretizare a cerințelor prin care a solicitat constatarea ilegalității și netemeiniciei refuzului de a soluționa cererea din ianuarie 2013 și din 20 mai 2013 privind autorizarea activității unității comerciale a Întreprinderii Individuale ,,Prițcan Gherasim” amplasată în Cneazevca II, r-nul Leova; constatarea ilegalității și netemeiniciei refuzului de a soluționa cererea din 27 ianuarie 2015 privind autorizarea activității unității comerciale a Întreprinderii Individuale ,,Prițcan Gherasim” amplasată în Cneazevca, r-nul Leova (f.d 77 – 80 vol. I). Fiind investită cu judecarea cauzei, prima instanță, prin hotărârea din 24 martie 2017 a ajuns la concluzia de admitere parțială a acțiunii înaintate de Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim”.

A constat ilegal și netemeinic refuzul Primăriei s. Cneazevca, r-nul Leova de a soluționa cererile privind autorizarea activității unității comerciale a Întreprinderii Individuale ,,Prițcan Gherasim”. A încasat de la Primăria s. Cneazevca r-nul Leova în folosul Întreprinderii Individuale ,,Prițcan Gherasim” cheltuielile de judecată legate de acordare a asistenței juridice în sumă de 8900 lei. În rest pretențiile reclamantului s-au respins, ca neîntemeiate. (v.1, f.d. 36-44). 5 Verificând legalitatea actului de dispoziție adoptat de către instanța de fond, Curtea de Apel Comrat, prin decizia din 18 octombrie 2017, a respins apelul declarat de Primăria s. Cneazevca r-nul Leova și a menținut hotărârea Judecătoriei Cimișlia sediul Leova din 24 martie 2017 (vol. II f. d 119-127).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că soluția instanței de fond cu privire la admiterea parțială a acțiunii este justificată, întemeindu-și soluția în baza prevederilor art.118 alin. (1), 385 alin. (1) lit. a) CPC, art. art.1 alin. (1) și (2) al Legii contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000 și art. 4 alin.(7) al Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr.93 din 15 iulie 1998, cu modificările și completări valabile inclusiv la data de 01 ianuarie 2014, patenta poate fi eliberată de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul intenționează să-și desfășoare activitatea în baza patentei, în cazul dacă în localitatea respectivă nu este amplasat inspectoratul (oficiul) fiscal.

Patenta eliberată de primărie este valabilă numai pe teritoriul administrat de aceasta. Cu referire la nomele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel a reținut argumentele Întreprinderii Individuale ,,Prițcan Gherasim” potrivit cărora, Primăria s. Cneazevca r-nul Leova neîntemeiat a refuzat soluționarea cererilor petiționarului în fond și nu i-a acordat Întreprinderii Individuale ,,Prițcan Gherasim” un răspuns clar și concret.

La acest segment, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a constatat faptul, precum că, Primăria s. Cneazevca r-nul Leova nu a examinat în fond cererile petiționarului cu eliberarea răspunsului corespunzător, indiferent de faptul admiterii sau respingerii cerinței, or, Primăria s.Cneazevca r-nul Leova în ambele răspunsuri pune careva condiții petiționarului: în primul caz ( pentru anul 2014) invocă careva obiecții față de aspectul și starea clădirii, neavînd acte eliberate de specialiști în domeniu privind starea construcției în cauză, iar pe al doilea caz (pentru anul 2015) pune condiții de achitarea cărorva datorii bugetare existente. Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că la examinarea cauzei instanța de apel incorect a cercetat materialele cauzei.

În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reține că, în cererea de chemare în judecată depusă la data de 20 iunie 2014 reclamantul indică constatarea lezării dreptului la examinare în termen a cererii înregistrată de Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” cu privire la autorizarea activității comerciale din ianuarie 2014 și 20 mai 2014( f.d.4-6 vol.I) Însă, la 06 martie 2015 reclamantul a depus cerere de concretizare a cerințelor prin care a solicitat constatarea netemeiniciei refuzului de a soluționa cererea din ianuarie 2013 și 20 mai 2013 (f.d. 77-80 vol.I). 6 Prin urmare, instanța de recurs constată că după concretizarea cerințelor a dispărut cerințele de la p.4 din cererea de chemare în judecată.

Astfel, reieșind din hotărîrea Judecătoriei Cimișlia sediul Leova din 24 martie 2017, instanța de fond s-a expus asupra cererilor din ianuarie 2013 și 20 mai 2013. Pe când, cererea depusă de Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” prin care solicită de la Primăria s.Cneazevca r-nul Leova eliberarea autorizației de funcționare a unității comerciale s.Cneazevca este depusă la 20 mai 2014 din care nu este clar pentru care punct comercial solicită eliberarea autorizației de funcționare( f. d 21 vol. I). Or, prin răspunsul din 27 mai 2014 Primăria s.Cneazevca r-nul Leova a adus la cunoștință petiționarului că pentru obținerea autorizației de funcționare, ultimul urmează să prezinte certificatul sanitar pentru edificiul dat( f. d. 23 vol. I). Astfel, Primăria s. Cneazevca r-nul Leova a dat răspuns la cererea depusă de Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” privind eliberarea autorizației de funcționare a unității comerciale s.Cneazevca depusă la 20 mai 2014, fapt confirmat și prin extrasul din registrul de înregistrare a cererilor și răspunsurilor ( f.d.

40 vol. I). Ca urmare, instanța de recurs reține că, la materialele cauzei lipsesc careva cereri sau adresări depuse de Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” către Primăria s. Cneazevca r-nul Leova în luna ianuarie 2014/2013, fapt asupra căruia instanța de apel nu s-a expus în decizia sa. Or, la materialele cauzei există doar o singură cerere depusă de Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” privind eliberarea autorizației de funcționare a unității comerciale s. Cneazevca din 20 mai 2014, la care s-a dat răspuns (f.d 23 vol.I).

Mai mult ca atât, instanța de apel în decizia s-a a omis să se expună supra cerințelor de concretizare, în care a fost modificat anul cererii prin care a solicitat eliberarea autorizației de funcționare din 2014 în 2013. Tot în această ordine de idei, instanța de recurs remarcă că, Curtea de Apel Comrat nu a lichidat contradicțiile apărute în certificatele eliberate de Medicul șef al CSP Leova ( S. Lupu) sub nr. 01-5/333 din 05 octombrie 2016 ( unde s-a indicat că Autorizația sanitară nr.92 este eliberată pentru magazinul Cneazevca I (f.d.157 vol.I) și certificatul nr.01-5/336 din 07 octombrie 2016 (anul corectat) unde se indică că Autorizația sanitară de funcționare nr.92 este eliberată pentru magazinul din s.Cneazevca II (f.d.

174 vol.I). De asemenea prin certificatul nr.01-5/337 din 07 octombrie 2016 se concretizează faptul că Autorizația sanitară nr.29 din 09 ianuarie 2014 este eliberată pentru magazinul Cneazevca I, or, la întocmirea răspunsului la interpelarea avocatului Vlah Victor a fost comisă o eroare tehnică (f.d 175 vol.I). 7 Astfel, instanța de apel urma să solicite de la părți prezentarea tuturor actelor în original pentru înlăturarea divirgențelor constatate cu citarea în instanța de judecată a reprezentantului CSP Leova. Totodată, instanța de apel urmează să stabilească pentru care magazin a fost eliberată autorizația sanitară, or, Autorizația sanitară nr.92 este eliberată pentru suprafața de 32 m2, însă potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile suprafața bunului este de 76.7 m2, iar în contractul de locațiune este indicată suprafața de 40 m2( f.d.230-241 vol.I).

Conform art. 117 alin. (1) CPC, probele în pricini civile sunt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a pricinii. Și, reieșind din prevederile art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, iar conform art. 130 alin. (1)-(3) CPC, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii. În sprijinul poziției exprimate, instanța de recurs consideră necesar de a nota că Curtea de Apel Comrat la adoptarea deciziei din 18 octombrie 2017 nu a luat în considerare per ansamblu cele menționate anterior.

Astfel, indubitabil la caz s-a stabilit că aceste circumstanțe nu au fost elucidate pe deplin, fapt ce denotă că decizia instanței de apel a fost adoptată arbitrar, fără o apreciere a argumentelor și probelor invocate de părți, iar faptul dat indică incontestabil la încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept procedural, precum și la examinarea superficială și evazivă a cauzei deduse judecării, fără a fi verificată, în condițiile legii, legalitatea hotărârii contestate. Mai mult, din procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel din 09 octombrie 2017, rezultă că instanța de fapt nu a cercetat probele pe care s-a axat la adoptarea deciziei, indicând doar printr-o frază generală că instanța de apel în temeiul art. 383 CPC cercetează înscrisurile anexate la materialele cauzei, întrebări și completări la înscrisuri neparvenind.

(f.d. 113-115, vol.II) Pe când, potrivit art. 383 alin. (1) CPC, ce reglementează procedura de cercetare a probelor în cadrul examinării apelului, după explicațiile participanților la proces, instanța de apel verifică probele din dosar și cele prezentate suplimentar de aceștia. 8 Procedura de administrare a probelor în instanță de apel este similară celei din primă instanță. Iar, conform art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. De asemenea, instanța de recurs mai menționează că în sarcina instanței de apel, în conformitate cu art. 373 CPC, revine obligația verificării circumstanțelor și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, și în final să le expună în decizia sa.

Or, examinînd apelul depus asupra hotărârii primei instanțe, instanța de apel prin prisma prevederilor art. 373 alin. (2) CPC urma să se expună asupra circumstanțelor pricinii și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importantă pentru soluționarea pricinii, să aprecieze probele din dosar cercetate la faza respectivă a procesului. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că instanța de apel după înlăturarea lacunelor menționate supra, urmează să țină cont și de circumstanțele pricinii, iar în dependență de probele administrate și temeinicia acestora să emită o hotărâre legală și întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părților.

Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor invocate. În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise supra cert indică la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, iar erorile depistate nu pot fi corectate de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile, de a casa integral decizia Curții de Apel Comrat din 18 octombrie 2017 și de a restitui cauza spre rejudecare în Curtea de Apel Cahul. Or, rejudecarea cauzei în Curtea de Apel Comrat este imposibilă, pe motiv că nu poate fi întrunit completul de judecată la examinarea litigiului dat, participînd deja patru judecători din totalul de cinci, care activează la moment.

La judecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând pricina, să emită decizie întemeiată și legală. 9 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” și recursul declarat de Primăria s. Cneazevca. Se casează decizia Curții de Apel Comrat din 18 octombrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală ,,Prițcan Gherasim” către Primăria s. Cneazevca cu privire la constatarea ilegalității și netemeiniciei refuzului de soluționare a cererilor cu încasarea prejudiciului și se restituie cauza spre rejudecare în Curtea de Apel Cahul.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecător Iulia Sîrcu Judecători Galina Stratulat Dumitru Visternicean Dumitru Mardari Nicolae Craiu 10