2rc-15/25 — Încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată

La 21 iulie 2022, SA „Apă-Canal Chișinău” a depus cerere de chemare în judecată, în procedură contencioasă, împotriva SRL „Vasigur Grup”, solicitând încasarea din contul pârâtei în beneficiul său a sumei de 160006,57 de lei cu titlu de datorie și 4800,20 de lei taxa de stat.

La 29 decembrie 2023, SA „Apă-Canal Chișinău” a depus cerere, prin care și-a concretizat pretențiile din acțiune, solicitând încasarea din contul SRL „Vasigur Grup” în beneficiul său a sumei de 450265,85 de lei cu titlu de datorie acumulată în perioada: aprilie 2021 – aprilie 2022, mai 2022 – septembrie 2023 și a sumei de 13507,97 de lei taxa de stat.

Prin hotărârea din 29 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă integral acțiunea depusă de SA „Apă-Canal Chișinău”. S-a încasat din contul SRL „Vasigur Grup” în beneficiul SA „Apă-Canal Chișinău” suma de 450 265,85 de lei cu titlu de datorie acumulată în perioada: aprilie 2021 – aprilie 2022, mai 2022 – septembrie 2023 și 13507,97 de lei taxa de stat, în total 463 773,82 de lei.

La 02 august 2024, SRL „Vasigur Grup” a declarat apel, solicitând casarea integrală a hotărârii din 29 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond.

La 11 octombrie 2024, SRL „Vasigur Grup” a depus cerere de repunere în termenul de apel, invocând că a luat cunoștință cu hotărârea din 29 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la 01 august 2024. Prima instanță a examinat cauza în absența reprezentantul său, deși prin cererea din 25 mai 2024 a solicitat amânarea examinării cauzei stabilite pentru data de 29 mai 2024 din motiv că administratorul firmei se află în deplasare peste hotarele țării, lezându-i în așa mod dreptul la un proces echitabil.

Prin încheierea din 16 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.369 alin.(1) lit.b) CPC, s-a respins cererea privind repunerea în termenul de apel și restituit apelul declarat de SRL „Vasigur Grup”, ca fiind 1 depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În susținerea recursului SRL „Vasigur Grup” a invocat că soluția instanței de apel este eronată, fără a ține cont de faptul că a luat cunoștință cu hotărârea din 29 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la 01 august 2024. Prima instanță a examinat cauza în absența reprezentantul său, deși prin cererea din 25 mai 2024 a solicitat amânarea examinării cauzei stabilite pentru data de 29 mai 2024 din motiv că administratorul firmei se află în deplasare peste hotarele țării, lezându-i în așa mod dreptul la un proces echitabil. De asemenea, contrar prevederilor art.236 alin.(4) CPC, prima instanță nu i-a expediat dispozitivul hotărârii în decurs de 5 zile de la pronunțare. Culpa că a omis termenul de atac se datorează primei instanțe care nu i-a notificat actul judecătoresc contestat până în prezent.

La 23 decembrie 2024, SRL „Vasigur Grup” a depus supliment la recurs, invocând argumente similare ca și în recursul inițial.

La 12 februarie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa SA „Apă-Canal Chișinău” copia recursului declarat de SRL „Vasigur Grup”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, cu toate acestea intimata nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a prezentat referința.

Articolul 425 din Codul de procedură civilă statuează că: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Articolul 426 alin.(3) din Codul de procedură civilă stipulează că: „ (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.” 2

Articolul 427 lit.a) din Codul de procedură civilă relevă că: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Articolul 236 alin.(5) lit.b) din Codul de procedură civilă prevede că: „(5) Instanța de judecată va întocmi hotărârea integrală dacă: b) participanții la proces, în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, depun cerere de apel.”

Articolul 362 alin.(1) și (3) din Codul de procedură civilă indică că: „(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. (3) Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.”

Articolul 369 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă indică că: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”

Articolul 100 alin.(1) din Codul de procedură civilă reglementează că: „(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”

Articolul 102 alin.(41) din Codul de procedură civilă prevede că: „(41) Participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.”

Articolul 102 alin.(7) din Codul de procedură civilă relevă că: „(7) Citațiile și înștiințările judiciare trimise la sediul persoanelor juridice și nerecepționate la expirarea termenelor de reclamare se consideră înmânate la data expirării termenului de reclamare chiar dacă destinatarul nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal. Citațiile și înștiințările expediate la adresa electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră recepționate.”

Articolul 236 alin.(4) din Codul de procedură civilă menționează că: „(4) Participanții care nu au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului hotărârii primesc copia hotărârii în decurs de 5 zile.”

Articolul 110 din Codul de procedură civilă statuează că: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Articolul 111 alin.(1) din Codul de procedură civilă învederează că: 3 „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege.”

Articolul 113 din Codul de procedură civilă prevede că: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Articolul 116 alin.(1) și (3) din Codul de procedură civilă indică că: „(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).”

Articolul 56 alin.(2) și (3) din Codul de procedură civilă stipulează că: „(2) Participanții la proces se bucură de drepturi procesuale egale și au obligații procesuale egale, cu unele excepții stabilite de lege în dependență de poziția pe care o ocupă în proces. (3) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Articolul 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă reglementează că: „(1) Părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.”

Articolul 10 alin.(1) din Codul de procedură civilă prevede că: „(1) Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”

Din actele cauzei rezultă că copia încheierii contestate a instanței de apel a fost notificată la 04 noiembrie 2024, la adresa electronică a reprezentantului recurentei SRL „Vasigur Grup”, Coca Andrei, fapt ce rezultă din scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexată la dosar (f.d.187).

Prin urmare, recursul declarat la 06 noiembrie 2024, de către SRL „Vasigur Grup” se consideră depus în interiorul termenului legal prevăzut la art.425 CPC.

Din actele cauzei rezultă că la 29 mai 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a pronunțat, în ședință publică, hotărârea, prin care a admis integral acțiunea depusă de SA „Apă-Canal Chișinău”. 4

Potrivit informației de pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată, la 29 mai 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a publicat pe pagina sa web: https://jc.instante.justice.md, la compartimentul „Hotărârile instanței”, dispozitivul hotărârii din 29 mai 2024.

Prin urmare, termenul de 30 de zile prevăzut la art.362 alin.(1) din Codul de procedură civilă, de declarare a apelului, a început să curgă din data de 30 mai 2024, ziua imediat următoare de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, care a expirat la data de 28 iunie 2024 (vineri) inclusiv.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 02 august 2024, SRL „Vasigur Grup” a declarat apel împotriva hotărârii din 29 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 11 octombrie 2024 a depus cerere de repunere în termenul de declarare cu apel, solicitând repunerea în termenul de apelul, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecarea în instanța de fond.

În susținerea cererii de repunere în termenul de apel, SRL „Vasigur Grup” a invocat faptul că a luat cunoștință cu hotărârea din 29 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la 01 august 2024. Prima instanță a examinat cauza în absența reprezentantul său, deși prin cererea din 25 mai 2024 a solicitat amânarea examinării cauzei stabilite pentru data de 29 mai 2024 din motiv că administratorul firmei se află în deplasare peste hotarele țării, lezându-i în așa mod dreptul la un proces echitabil.

Drept consecință, Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 16 octombrie 2024, în temeiul art.369 alin.(1) lit.b) CPC, a respins cererea privind repunerea în termenul de apel și a restituit apelul declarat de SRL „Vasigur Grup” ca fiind depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept precitate supra și argumentele invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de respingere a cererii privind repunerea în termenul de apel și de restituire a cererii de apel ca fiind depusă tardiv, întrucât aceasta a fost depusă de SRL „Vasigur Grup” peste termenul legal de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii prevăzut la art.362 alin.(1) din Codul de procedură civilă. Or, după cum rezultă din actele cauzei dispozitivul hotărârii a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost pronunțat la 29 mai 2024, iar cererea de apel a fost depusă de recurenta/apelantă abia la 02 august 2024, pe când termenul-limită de declarare al apelului a expirat încă la 28 iunie 2024.

Reieșind din prevederile art.116 din Codul de procedură civilă precitate supra, termenul de declarare a apelului poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită prin cerere acest lucru. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea 5 îndeplinirii actului de procedură. Totodată, prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de către instanță a temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil.

Deși, apelanta SRL „Vasigur Grup” a solicitat repunerea în termen a actului de procedură, totuși contrar prevederilor art.116 CPC, nu a prezentat probe suficient de justificate ce ar confirma faptul imposibilității depunerii apelului în termenul de atac prevăzut de lege.

Nu pot fi reținute argumentele recurentei/apelante SRL „Vasigur Grup” precum că a luat cunoștință cu hotărârea din 29 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la 01 august 2024, că prima instanță a examinat cauza în absența reprezentantul său, deși prin cererea din 25 mai 2024 a solicitat amânarea examinării cauzei stabilite pentru data de 29 mai 2024 din motiv că administratorul firmei se află în deplasare peste hotarele țării, lezându-i în așa mod dreptul la un proces echitabil, deoarece sunt pur declarative și contravin suportului probator prezent la actele cauzei.

La acest aspect, Completul de judecată remarcă că în prezenta cauză SRL „Vasigur Grup” are calitatea procesuală de pârâtă. Despre faptul că prezenta cauză se află spre examinare pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani recurenta/apelantă/pârâtă a cunoscut, împrejurare ce rezultă din înscrisurile anexate la lucrările dosarului. Pe lângă acestea, reprezentantul împuternicit al SRL „Vasigur Grup”, Andrei Coca a fost prezent în cadrul ședinței de judecată din 17 octombrie 2023. De asemenea, reprezentantul împuternicit al SRL „Vasigur Grup”, Andrei Coca și-a valorificat dreptul procedural și a depus la 20 martie 2024 și la 17 aprilie 2024, din diferite motive, cereri de amânare a ședinței de judecată (f.d.59, 65-66, 115A, 117-119, 121-122, 124, 125-127, 128-129, 130), care au fost admise de instanța de fond. Ba mai mult ca atât, la actele cauzei se atestă faptul că recurenta/apelantă/pârâtă a cunoscut despre ședința Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani fixată pentru data de 29 mai 2024 (când s-a pronunțat dispozitivul hotărârii contestate), reprezentantul acesteia, Coca Andrei, din numele administratorului SRL „Vasigur Grup”, Igor Ceban, prin intermediul poștei electronice, a depus la 27 mai 2024, cerere de amânare a cauzei, care nu a fost acceptată de instanța de fond, din motiv că pârâta de 3 ori consecutiv a solicitat amânarea cauzei fără a prezenta probe în acest sens (f.d.131-133, 134-136).

Aici, sunt relevante prevederile art.102 alin.(41) din Codul de procedură civilă, care cert și imperativ statuează că, participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară. Or, participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară, dar să se intereseze, la intervale rezonabile de timp, de soarta dosarului respectiv, pentru a nu omite termenul de atac. 6

Urmare a evenimentelor enunțate, rezultă că SRL „Vasigur Grup” nu a prezentat probe incontestabile ce ar indica aflarea sa într-o veritabilă imposibilitate de a efectua actul de procedură în interiorul termenului de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii (29 mai 2024) prevăzut la art.362 alin.(1) din Codul de procedură civilă (care a expirat la 28 iunie 2024), adresându-se cu apel abia aproximativ peste 2 luni și 5 zile – 02 august 2024.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentei precum că contrar prevederilor art.236 alin.(4) CPC, prima instanță nu i-a expediat dispozitivul hotărârii în decurs de 5 zile de la pronunțare și că culpa că a omis termenul de atac se datorează primei instanțe care nu i-a notificat actul judecătoresc contestat până în prezent, or, din actele cauzei cert se atestă faptul că corespondența expediată la sediul juridic al SRL „Vasigur Grup”, cu aviz recomandat, în care era copia dispozitivului hotărârii contestate, a fost returnată Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani la 26 iunie 2024, cu mențiunea „nereclamată” (f.d.146-147).

Aici se rețin prevederile pct.2 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016, care definesc noțiunea de trimitere nereclamată – trimitere poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.

Mai mult ca atât, dispozițiile art.102 alin.(7) CPC precitate supra, cert și imperativ statuează că citațiile și înștiințările judiciare trimise la sediul persoanelor juridice și nerecepționate la expirarea termenelor de reclamare se consideră înmânate la data expirării termenului de reclamare chiar dacă destinatarul nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal.

În aceste împrejurări, este irelevant argumentul recurentei precum că prima instanță nu i-a expediat dispozitivul hotărârii în decurs de 5 zile de la pronunțare, în situația în care acesta vine în contradicție cu suportul probator prezent la actele cauzei și prevederile art.102 alin.(7) CPC, or, corespondența expediată la sediul juridic al SRL „Vasigur Grup”, cu aviz recomandat, în care era copia dispozitivului hotărârii contestate, nereclamată de la oficiul poștal de către ultima, se consideră înmânată la data expirării termenului de reclamare chiar dacă destinatarul SRL „Vasigur Grup” nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal.

Distinct de aceasta, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a publicat pe pagina sa web dispozitivul hotărârii, în aceiași zi când a fost pronunțat și anume, la 29 mai 2024, informație accesibilă publicului larg.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că dreptul de atac cu apel nu este un drept absolut, dar este restricționat de către legiuitor prin impunerea la art.362 CPC a unui termen-limită de efectuare a actului de procedură acesta fiind de 30 de zile care curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii (dacă legea nu prevede altfel), dar nu de 7 la data recepționării (comunicării) actului judecătoresc sau încetării circumstanțelor care au dus la omiterea termenului de procedură.

La acest capitol Completul de judecată consideră că instanța de apel just a aplicat în speță dispozițiile art.56 alin.(3) și art.61 alin.(1) din Codul de procedură civilă, care expres statuează că participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în contextul în care SRL „Vasigur Grup” în calitate de pârâtă, cunoscând că pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani se află spre examinare prezenta cauză civilă, și știind cu certitudine că instanța de fond urmează să se pronunțe pe marginea litigiului dat, trebuia să depună maximă diligență și să se intereseze la intervale rezonabile de timp de soarta dosarului respectiv, pentru a nu omite termenul legal de atac al hotărârii primei instanțe, în caz de dezacord cu soluția pronunțată.

Potrivit jurisprudenței CEDO (cauza Bodiu v. Republica Moldova, cererea nr.7516/10, hotărârea din 18 iunie 2019), Curtea a notat că sistemele legale a diferitor state membre prevăd posibilitatea extinderii termenului limită, în cazul în care există motive valabile în acest sens. În același timp, dacă termenul limită pentru un recurs este extins după o perioadă considerabilă de timp și pentru motive care nu par să fie persuasive, această decizie poate încălca principiul securității raporturilor juridice. Curtea a recunoscut că este în primul rând la discreția instanțelor naționale să decidă în privința extinderii termenului limită pentru declararea unui recurs, însă această discreție nu este nelimitată. Instanțelor li se cere să aducă motive. Unul din motive poate fi, de exemplu, omisiunea autorităților de a informa părțile despre decizia adoptată în privința cauzelor acestora. Chiar atunci, totuși, posibilitatea extinderii nu poate fi nelimitată, din moment ce părțile trebuie să i-a măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc. În fiecare caz, instanțele naționale trebuie să verifice dacă motivele privind extinderea termenului limită pentru recurs poate să justifice ingerința în principiul res judicata, în special dacă legislația națională nu limitează discreția fie în ceea ce privește timpul sau motivele pentru extinderea termenului limită (cauza Ponomaryov v. Ucraina, nr.3236 / 03, §§ 41, 03 aprilie 2008). Curtea a notat că H. în cererea sa de recurs nu a explicat ce l-a împiedicat să afle despre decizie mai devreme, sau mențiunea dacă a încercat să afle despre progresul procedurilor în apel inițiate de el. În aceste circumstanțe, Curtea a considerat că prin admiterea recursului lui H. după scurgerea unei perioade considerabile de timp și în absența vreunei explicații plauzibile de ce nu a făcut-o mai devreme, a adus la zero tot procesul judiciar, care s-a finalizat cu o decizie definitivă și executorie și astfel a constituit res judecata.

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa de referință promovează cu consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a se interesa de soarta procesului în situația în care ele au fost 8 înștiințate despre inițierea și desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Completul de judecată subliniază că respectarea termenelor legale constituie o obligație pozitivă a părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea în termen poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în situația în care partea când înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin probe pertinente și admisibile în temeiul art.116 și art.362 din Codul de procedură civilă, prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din motive întemeiate. În caz contrar, admiterea spre examinare a unui apel tardiv, poate duce inevitabil la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Date fiind cele enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră ca fiind legală și întemeiată încheierea din 16 octombrie 2024 emisă de Curtea de Apel Chișinău.

Se accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în textul art.6§1 din CEDO, încuviințarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un proces echitabil.

Alte argumente invocate de recurentă sunt irelevante în măsura în care nu justifică în niciun fel neîndeplinirea actului de procedură în interiorul termenului prevăzut de lege, în condițiile în care participanților la proces le revine obligația pozitivă de a se interesa de soarta procesului, care au fost înștiințate despre inițierea și desfășurarea acestuia, întru protejarea drepturile sale de acces la instanță.

Din considerentele menționate, și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentă sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art.427 lit.a) și art.428 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Vasigur Grup”. Menține încheierea din 16 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de 9 Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Vasigur Grup” cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Gheorghe Stratulat 10