3d-18/24 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- Ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate
3d-18/24 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la admiterea cererii depusă de către avocatul Evghenii Becu,
în interesele Liudmilei Bratan, privind sesizarea Curții Constituționale
privind excepția de neconstituționalitate a art.191, alin. (5), lit. a) din Codul
administrativ,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de către Liudmila Bratan împotriva Consiliului Superior al
Procurorilor cu privire la anularea actului administrativ individual
defavorabil,
Dosarul nr. 3d-18/24
PIGD 2-22179554-01-3d-12032024
Întrunirea condițiilor stabilite la art. 121 din Codul de procedură civilă
pentru admiterea cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate.
04 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând cererea depusă de către avocatul Evghenii Becu, în
interesele Liudmilei Bratan, privind ridicarea excepției de
neconstituționalitte a prevederilor art.191, alin. (5), lit. a) din Codul
administrativ,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 07 decembrie 2022, Liudmila Bratan a depus acțiune
împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat anularea
hotărârii nr. 1-195/2022 din 22 septembrie 2022 cu privire la examinarea
cauzei disciplinare intentate în privința procurorului în Procuratura UTA
Găgăuzia, oficiul Ceadîr-Lunga, Liudmila Bratan.
În cadrul ședinței de judecată din data de 13 martie 2025, ora 09:00
avocatul Evghenii Becu, în interesele Liudmilei Bratan, a depus cerere
privind ridicarea excepției de neconstituționalitte a prevederilor art.191, alin.
(5), lit. a) din Codul administrativ, care urmează a fi aplicată la soluționarea
prezentului litigiu.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 195 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 121 din Codul de procedură civilă stipulează că:
„În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de
judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea
Constituțională.
La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,
instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea
întrunirii următoarelor condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a) din
Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este
ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile
1
contestate.
Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se
supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă
până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se
amână pledoariile.
Dacă nu sânt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză
ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată
cu fondul cauzei.
Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea
de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori
dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată
admisibilă conform legii.”
Art. 135, alin. (1), lit. a) din Constituția Republicii Moldova
reglementează că:
„Curtea Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și
hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova
este parte.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Distinct, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține, că
la 09 februarie 2016 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat
Hotărârea nr. 2 „Pentru interpretarea articolului 135, alin. (1), lit. a) și g) din
Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea
nr.55b/2015)”, prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind
constituționalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor
Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce
urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța
de judecată este obligată să sesizeze Curtea Constituțională. Totodată, s-a
dispus că excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată în fața instanței
de judecată de către oricare dintre părți sau reprezentantul acesteia, precum
și de către instanța de judecată din oficiu.
Conform § 79-80 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din
09 februarie 2016, pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din
Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție
constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are
posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în
cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea
a mai menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției
de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al
dreptului la un proces echitabil.
Potrivit § 82-83 din aceeași Hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul
ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la
verificarea întrunirii următoarelor condiții:
2
a) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul
135, alin. (1), lit. a) din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia,
sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu.
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile
contestate.
Verificarea constituționalității normelor contestate constituie
competența exclusivă a Curții Constituționale. Judecătorii ordinari nu sunt
în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în
condițiile menționate la paragraful § 82.
Așadar, pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu
sesizarea Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea cumulativă a
tuturor condițiilor strict obligatorii prevăzute la art. 121, alin. (2) din Codul
de procedură civilă.
Verificând respectarea condițiilor prevăzute la §82 din Hotărârea
Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, obligator-necesare pentru
ridicarea excepției de neconstituționalitate, completul de judecată ajunge la
concluzia că prevederile legale invocate și anume art.191, alin. (5), lit. a) din
Codul administrativ intră în categoria actelor prevăzute de art. 135, alin. (1),
lit. a) din Constituție, sunt aplicabile cazului, iar o hotărâre sau decizie
anterioară a Curții Constituționale, având ca obiect prevederile menționate
nu există.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art.195, art. 230 din Codul
administrativ, art. 121, art. 269-270 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite cererea cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate
depus de avocatul Evghenii Becu, în interesele Liudmilei Bratan.
Ridică excepția de neconstituționalitate pentru controlul
constituționalității a art.191, alin. (5), lit. a) din Codul administrativ.
Transmite Curții Constituționale încheierea privind ridicarea excepției
de neconstituționalitate împreună cu sesizarea.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
3